În spațiu – săptămâna 2018/50

Spunem de astăzi ‘la revedere’ sau ‘adio’ – în funcție de preferințele cititorului – acestui format al articolelor despre știrile spațiale. Nu avem timp de momente sentimentale; continuăm cu întâmplările.

Voyager 2

Este oficial. Voyager 2 a ieșit din sistemul solar după 41 de ani de la lansare. Este singura sonda care s-a apropiat de și a survolat Neptun și Uranus. Este, de asemenea, singura care a survolat toate gigantele gazoase și va rămâne așa pentru încă cel puțin 100 de ani. A descoperit 16 sateliți artificiali, pata de pe Neptun, faptul că toate aceste planete au inele, crăpăturile din gheața care acoperă Europa.

Pozițiile Voyager 1/Voyager 2 și un evenimentele în timp (sursa NASA)

Părăsirea Sistemului Solar era așteptată din august 2017, când au apărut primele semne că se apropie de marginea sa. Sora ei geamănă – Voyager 1 – a ieșit din sistemul solar în 2012. Dar datele înregistrate de Voyager 2 sunt diferite de cele înregistrate de Voyager 1, deci putem vorbi de alte condiții întâlnite.

Sondele cele mai depărtate și traiectoriile (sursa NASA)

Pioneer 10, lansată în 1972, a tăcut în 2003. Pioneer 11, lansată în 1973, a tăcut în 1995. New Horizons, lansată în 2006, se apropie de centura Kuiper.

Sistemul solar (sursa NASA/JPL)

Ne vedem în 2271, cu V’Ger.
 

Chinatown Dragonul Roșu Chang’e 4

Chang’e 4 este pe orbita lunară de pe 12 decembrie 2018. Și se împlinesc 5 ani de când Chang’e 3 a aselenizat, în decembrie 2013.

Programul spațial chinez de explorare a Lunii are 3 etape mari de explorare automată și apoi alte câteva … idei:

  • prima etapă de explorare automată, obiecte pe o orbită lunară, care a avut misiunile Chang’e 1 și Chang’e 2;
  • a doua etapă de explorare automată, obiecte pe Lună, cu misiunile Chang’e 3 și Chang’e 4;
  • a treia etapă de explorare automată, returnarea de eșantioane de pe Lună, cu misiunile Chang’e 5 și Chang’e 6;
  • apoi zbor cu echipaj uman;
  • bonus, mai departe în viitor, Republica Populară Chineză plănuiește o bază în zona Polului Sud al Lunii.

Chang’e 3 și Yutu (sursa 1 – gbtimes; 2 – NASA; 4 – screengrab; 3,5 – Spaceflight 101)

Chang’e 4 a fost lansată de chinezi cu o rachetă Long March 3B pe 7 decembrie 2018 de la Xichang Satellite Launch Center, aselenizarea fiind programată pentru 3 ianuarie 2019. Evident, misiunea are un modul care va aseleniza și care va elibera un vehicul care are ca scop o plimbare. Lander-ul are 1200 de kilograme, 140 de kg fiind doar ale rover-ului. Durata misiunii este de un an pentru lander și 3 luni pentru rover. Este însă de remarcat faptul că Chang’e 4 va aseleniza pe fața nevăzută a Lunii.

Chang’e 4, randări (sursa CCTV/CSA)

Obiectivele științifice:

  • măsurare temperatură la suprafața Lunii
  • determinare compoziție chimică a rocilor și solului
  • teste de transmisiuni folosind sisteme radio cu frecvență joasă
  • studiul radiației cosmice
  • observații asupra Soarelui (coronei, mai exact)

Chang’e 4 (sursa 1,2,3 – Leonard David; 4 – gbtimes; 5 – CCTV)

Conservele care fac parte din misiune sunt:

  • satelitul de comunicații Queqiao (aselenizarea fiind pe fața nevăzută va fi imposibilă comunicarea directă cu Chang’e 4);
  • microsateliții Longjiang-1 (pierdut) și Longjiang-2 (funcțional) de 45 de kg fiecare (vor face observații radioastronomice în benzile 1-30 MHz);
  • lander-ul, similar cu cel utilizat la misiunea Chang’e 3, care conține panouri solare și un sistem de încălzire bazat pe radioizotopi (RHU – engl Radioisotope Heater Unit);
  • rover-ul, diferit de cel utilizat la misiunea Chang’e 3, cu dimensiunile de 1.5 x 1 x 1 metri și șase roți.

Chang’e 4 – comunicații (sursa 1 – CAS; 2,3 – Planetary Society)

Filmul următor prezintă Chang’e 4.

Chang’e 4

Concluzia este simplă. Republica Populară Chineză se pregătește de o investiție masivă în economia lunară. În momentul în care NASA (cu sau fără Roscosmos) vor pune pe orbita Lunii o stație spațială (LOP-G – engl Lunar Orbital Platform-Gateway) nu va mai fi nevoie să facă zboruri Lună-Pământ pentru reaprovizionare; vor merge direct pe Lună. Pentru că dacă lucrurile se mișcă în același ritm, până va fi gata LOP-G, pe Lună va exista deja un complex Dragonul Roșu.
 

Parker Solar Probe

Satelitul a anunțat până acum informațiile legate de PSP:

  • 3 noiembrie – Parker Solar Probe a început pe 31 octombrie prima apropiere de Soare, după ce pe 29 octombrie a devenit obiectul artificial care s-a apropiat cel mai mult de Soare, depășind sonda Helios 2 care s-a aflat în aprilie 1976 cel mai aproape de Soare. Cel mai apropiat survol îl va avea în 2025 la doar 6.16 mil km, acum fiind la 42 mil km. Totalul de survoluri planificat este de 24, primul având periheliul (cel mai apropiat punct de Soare) pe 5 noiembrie.
  • 10 noiembrie – PSP (engl Parker Solar Probe) a supraviețuit primului survol solar, la 24 de milioane de kilometri. Sonda și-a purtat singură de grijă pe parcursul survolului. Să le vedem pe următoarele. Ultimul survol va fi în 2025, la ~6 milioane km. Costul PSP a fost de 1.5 mld USD.

Informațiile nou aparute:

  • mai aproape, mai repede: a bifat un nou record de viteză 375 000 km/h; în viitor va ajunge la viteze de peste 680 000 km/h;
  • PSP a început să trimită primele informații spre Terra. Printre ele și o imagine cu o protuberanță a coronei, Jupiter fiind vizibil prin plasma Soarelui, la o distanta de 27 m km de suprafata Soarelui. Nice one!
  • până acum totul decurge conform planului.

Jupiter și plasma solară (sursa NASA)

Cum a fost realizată fotografia? Păi in acest moment PSP încearcă să îndeplinească unul dintre obiectivele misiunii, respectiv să afle răspunsul la unul dintre misterele Soarelui: de ce apare inversarea de temperatura (temperatura creste odata cu departarea). Practic suprafața Soarelui (fotosfera) este mai rece decât atmosfera exterioară (corona), raportul fiind uriaș: 6000 C vs >1 000 000 C (sau K, dar la acest ordin de mărime diferențele sunt atât de mici încât nu contează). O cale a investiga situația este recoltarea de mostre și informații din corona; cum trecerea prin ea este periculoasa, Parker încearcă să fie pragmatic și să extragă date din extensiile temporare ale coronei. Parker va fi și el incălzit un pic în această apropiere (1300 C pe suprafața scutului termic).

Alte informații:
– Articolul Preparing for Discovery With NASA’s Parker Solar Probe
– Parker Solar Probe homepage

Guest section de Marius B.
 

Jupiter: ce vede Juno

Pentru cei interesați de fotografii din spațiu – cred că poate fi încadrată tot la astrofotografie, practicată însă de cei cu buzunare largi – există fotografii extraordinare realizate de JunoCam.

JunoCam este telescopul sondei spațiale Juno, plasată pe o orbită polară a Jupiter (cu perioada de 53 de zile) din 2016 până în 2021 (misiunea a fost extinsă din 2018). Juno este alimentată cu energie solară (folosește cele mai mari panouri fotovoltaice utilizate în istorie la o sondă) și a înlocuit sonda Galileo (folosea energie nucleară).

JunoCam folosește 4 filtre – 3 în banda vizibilă (roșu, verde, albastru) și unul pentru metan. Juno este stabilizată prin rotație (are o viteză de 2 rpm). Aceasta înseamnă ca o expunere mai lungă de 3 ms va duce la situația în care un pixel surprinde mai mult de o zonă, dar pentru o expunere mai scurtă pur și simplu nu este suficientă lumină; drept urmare telescopul captează și transmite o imagine la fiecare 3.2 ms ‘mișcând’ câte un rând de pixeli la fiecare imagine. Informațiile sunt transmise către NASA care le împărtășește cu astronomii de pretutindeni. ‘Imaginile’ cu Jupiter sunt create/compuse de aceștia și apoi postate pe site-ul JunoCam.

Trebuie remarcat faptul că JunoCam a fost gândit inițial ca un instrument de popularizare a misiunilor științifice în spațiu, însă are o valoare științifică.

După atâta vorbărie și pozele:

Jupiter văzut de Juno (sursa NASA/SWRI)

Mai multe despre JunoCam și stabilizare:
Procesarea imaginilor JunoCam
– Informații despre JunoCam: https://www.missionjuno.swri.edu/pub/e/downloads/JunoCam_Junos_Outreach_Camera.pdf

Guest section de Marius B.
 

New Horizons

Lansată în ianuarie 2006 cu o rachetă Atlas V, New Horizons este o sondă relativ mică (478 kg la lansare și 401 kg fără combustibil), producând 245.7 W de energie cu un generator termoelectric (RTG – engl Radioisotope Thermoelectric Generator) la lansare (energia produsă scade cu 5% la fiecare 4 ani).

New Horizons (sursa NASA)

Scopul este studiul planetelor aflate la marginea Sistemului Solar (Pluto și sateliții săi) și al obiectelor din centura Kuiper pentru a înțelege formarea Sistemului Solar.

A avut sistemele în stare de hibernare, fiind pornite la diverse evenimente:

  • iunie 2006: survol al asteroidului 132524 APL;
  • 28 februarie 2007: survol Jupiter (la 2.3 milioane km);
  • 14 iulie 2015: survol Pluto (la 12500 km altitudine);

În august 2018 a fost confirmată o descoperire făcută de Voyager în 1992 – o zonă cu hidrogen (engl hydrogen wall) la exteriorul sistemului solar.

Următorul eveniment este survolul unui obiect din centura Kuiper (primul de acest fel) – (486958) sau 2014 MU69. Pe 1 decembrie a fotografiat destinația de la ~38 milioane km distanță. Asteroidul, denumit Ultima Thule, va fi survolat la distanța de 3500 km pe 1 ianuarie 2019, ora 05:33 GMT.

Ultima Thule (sursa NASA)

Probabil New Horizons va continua apoi pe urmele Voyager, ajungând la distanța la care este acum Voyager 2 (11 miliarde km) în 2030.

Traiectoria New Horizons (sursa Wikipedia)

 

Virgin (Galactic)

Au anunțat că pe 13 decembrie este planificat zborul care va duce Space Ship Two în spațiu. La testul anterior motorul rachetă a funcționat 42 de secunde, atingând altitudinea de 52 km; motorul are un timp de funcționare de ~1 minut. Sunt deciși: We also plan to burn the rocket motor for durations which will see our pilots and spaceship reach a space altitude for the first time. [But] it may take us a little longer to get to that milestone. În cadrul acestui zbor, vor exista și greutăți care vor simula prezența la bord a 4 pasageri.

SpaceShipOne și SpaceShipTwo (sursa Virgin Galactic)

În 2014 a avut loc un accident al unui vehicul Space Ship Two (VSS Enterprise – N339SS), cauza fiind – conform NTSB – activarea mult prea devreme a frânei aerodinamice utilizată la reintrarea în atmosferă. Alte cauze au fost: lipsa mecanismelor de protecție, piloți fără antrenament și lipsa unei supervizări din partea FAA.

SpaceShipTwo – concept (sursa Virgin Galactic)

În plus, apare o problemă – întrebarea ‘de unde incepe spațiul?’. Ei (Virgin Galactic) au clarificat-o prin George Whitesides, CEO: For Virgin Galactic, the major milestone that we perceive is the altitude at which NASA and Air Force folks get their astronaut wings, which is 50 miles [80 km]. For us and our customers, I think we’ll be focused on 50 miles, at least at the start. Aceasta după ce în zborul anterior Space Ship Two a atins altitudinea de 52 km, deci a ajuns în … spațiu. Dar pentru competiția Ansari X Prize (câștigată de Space Ship One în 2004) spațiul începea la linia Karman – adică la altitudinea de 100 de km. FAI (fr Federation Aeronautique Internationale) plănuiește să scadă altitudinea la care începe spațiul.

SpaceShipTwo – în teste (sursa Virgin Galactic)

Se pare că Virgin Galactic are deja o listă de peste 600 de doritori, la prețul de 250000 USD biletul.

Edit: lansarea a fost transmisă live pe Twitter. Text. Anii ’90 au sunat și își cer pagerul înapoi.

We’re moving into the next phase of our test flight progam today and are aiming to achieve a longer burn duration of our rocket motor resulting in us going higher than we have before.
SpaceShipTwo will be carrying @NASA payloads today which puts the spaceship at close to approximate commercial weight.
This flight is our first mission for @NASA. The payloads will collect valuable data needed to mature the technologies for use on future NASA missions.
Our highly experienced test pilots making their way to SpaceShipTwo.
Pilots heading to SpaceShipTwo this morning.
Our pilots are in the cockpit of SpaceShipTwo and are conducting final checks.
Engines have started on our mothership WhiteKnightTwo and we’re preparing for take-off.
Take off! WhiteKnightTwo and SpaceShipTwo have taken to the skies as our team watch on below.
Today is flight number 261 for WhiteKnightTwo and number 15 for SpaceShipTwo Unity.
WhiteKnightTwo is taking SpaceShipTwo to release altitude at which point SpaceShipTwo will be released and the rocket motor ignited.
WhiteKnightTwo and SpaceShipTwo now at 28,000ft and rising smoothly.
WhiteKnightTwo and SpaceShipTwo now at 30,000ft and conducting routine cabin checks.
Cabin checks complete. Results are good.
WhiteKnightTwo and SpaceShipTwo are at 43,000ft. We have completed Mission Control critical comms checks and continue to rise.
L-minus 10 minutes until the release of SpaceShipTwo from our mothership WhiteKnightTwo.
L-minus 4 minutes until release of SpaceShipTwo from our mothership WhiteKnightTwo.
1 minute until release.
Mission Control has reported that we are go for release.
Release, release, release! SpaceShipTwo is flying free, having separated cleanly from its mothership WhiteKnightTwo.
SpaceShipTwo at Mach 1.4.
Mach 2.0.
Mach 2.9.
SpaceShipTwo enters coast phase. Tail-booms raised into “feathered” re-entry position.
250,000 ft and rising.
SpaceShipTwo, welcome to space.
82 km peak altitude.
SpaceShipTwo begins descent.
100,000ft. Mach 1.5 on way home.
70,000ft.
55,000ft starting to retract the feather.
SpaceShipTwo feather is down and locked.
25,000ft.
21,000ft heading towards @MojaveAirport.
Landing gear down and locked.
Touch down, SpaceShipTwo.
Wheel stop, SpaceShipTwo. Welcome back to Earth.
SpaceShipTwo reached: 51.4 m / 271,268 ft / 82.7 km.
SpaceShipTwo’s rocket motor burnt for 60 seconds.

A fost apoi publicat și un film.

Virgin Galactic

Spațiul începe unde vrea fiecare temerar. Propunerea autorului este ca RoSA să decidă că spațiul începe la altitudinea de 10 km pentru persoanele cu cetățenie română.
 

ISS

Configurația ISS pe 14 decembrie 2018 era cea din imaginea de mai jos.

Configurație ISS (sursa 1 – NASA; 2 – Orbital Velocity)

Durata de viață a ISS era până la finalul anului 2024. A fost prelungită până la finalul anului 2025. Senatorii Bill Nelson și Ted Cruz încearcă să o extindă până în 2030.

Spacewalk 11 decembrie 2018, Serghei Prokopiev (sursa NASA)

Astăzi (11 decembrie 2018) avut loc o operațiune în spațiu (EVA – engl ExtraVehicular Activity cunoscută colocvial și ca space walk) care a durat câteva ore (7 ore și 45 de minute), scopul principal fiind de a afla mai multe despre dezastrul provocat de Dorelov, cu bormașina. Cu această ocazie am văzut și fulgi de vată minerală plutind în spațiu cu viteza de 7.5 km/s. Dacă doriți să revedeți, este inclusă și transmisia video, mai jos.

Investigații în spațiu, 11 decembrie (sursa NASA)

Investigații în spațiu (video), 11 decembrie

Încă nu știm cum a apărut gaura din modulul orbital. Energia a declarat că a fost realizată intenționat. Roscosmos a exclus orice defect de fabricație. NASA a declarat că nu a fost nici o acțiune intenționată. Rogozin a declarat în noiembrie că gaura ar fi rezultatul folosirii unei bormașini la Baikonur.

A început împachetarea bagajelor pentru întoarcerea de pe ISS a echipajului Expeditiei 56 – Serghei Prokopiev (Roscosmos), Alexander Gerst (ESA), Serena Aunonn-Chancellor (NASA).
 

SpaceX

După explozia de pe rampă a rachetei Falcon 9, care a luat cu ea și satelitul Amos-6, a pornit vânătoarea cauzei. După descoperirea ei a fost nevoie de reproiectarea rezervoarelor pentru heliu (lichid) – realizate din metal cu înveliș din materiale compozite (COPV – engl Composite Overwrapped Pressure Vessel). Primul zbor cu noile rezervoare a fost lansarea Es’hail-2 pe 15 noiembrie 2018, lansarea CRS-16 fiind a doua care folosește noile rezervoare.

BFR/Spaceship se transformă, din nou. După ce a ciripit (definit ca ‘a da pe Twitter’) despre un mini BFR pentru teste, care apoi a fost anulat, Elon Musk a cirpit din nou: [Spaceship] Contour remains approx same, but fundamental materials change to airframe, tanks & heatshield.

Conform unei înțelegeri semnată de SpaceX și NASA Ames Research Center, SpaceX va beneficia de experiența NASA în domeniul materialelor rezistente la temperatură. Mai exact este vorba de TUFROC (engl Toughened Uni-piece Fibrous Reinforced Oxidation-Resistant Composite), capabil să reziste la temperaturi de 1700 grade Celsius, material de interes pentru SpaceX în contextul dezvoltării BFR/Spaceship și care a fost utilizat și la Boeing X-37. TUFROC nu e tocmai un material, este un concept umbrelă, care se referă la materiale rezistente la oxidare care au la bază siliciu acoperit cu carbon.

Dacă săptămâna trecută povesteam de primul booster pentru lansarea Falcon Heavy, se pare că tocmai au apărut informații despre al doilea. A fost văzut pe drumul dintre sediul SpaceX din Hawthorne și complexul de teste din McGregor.

Pe 12 decembrie Gwynne Shotwell a declarat că vom ajunge pe Marte în 10 ani. Într-un podcast al Corner Office. Capital markets don’t respond well to putting your entire revenue stream back into your technology. So I think as long as we want spend all the money we earn on making our technology better and pushing it further, I think we’ll stay private. I think Elon said that when we are taking people back and forth regularly to Mars, that would be the time to go public, if then. [reporter: So in ten years?] Roughly 10 years.

Rezultatul raportului NASA referitor la evoluția programului de zboruri cu echipaj (bazate pe oferte ale SpaceX și Boeing) la data de 10 decembrie pentru SpaceX este prezentat mai jos.
Date lansare:
– cel mai devreme 17 ianuarie: DM-1;
– iunie: DM-2 (cu echipaj).
Capsula Dragon:
– validare motoare Draco/SuperDraco la McGregor;
– validare structurală;
– teste sistem andocare;
– teste parașute – 5 efectuate în 2018.
Falcon 9:
– încheierea procesului de integrare pentru validarea vehiculului pentru zboruri cu echipaj;
– validarea motoarelor Merlin 1D și MVAC (Merlin Vacuum);
– validare software capsulă pentru sistemul de zbor autonom;
– se așteaptă aprobarea de NASA a rapoartelor de testare pentru Falcon 9 și Crew Dragon;
– validarea combinezonului;
– încheierea testelor comune SpaceX-NASA pentru software, andocare, comunicații, interfețele echipamentelor și capsulă.
Vehiculul DM-1:
– efectuate testele EMI, vid, acustice;
– capsula a fost livrată la Cape Canaveral pentru procesare;
– a fost adăugat scutul termic;
– au fost adăugate panourile solare;
– au fost instalate parașutele;
– au fost încheiate inspecțiile interiorului;
– a fost livrat și instalat conul de protecție a sistemului de andocare.
Vehiculul DM-2:
– a început construcția scaunelor;
– a fost încheiat procesul de sudură;
– a fost realizată integrarea secțiunii presurizate cu cea a echipamentelor de serviciu;
– finalizată structura de rezistență a compartimentlui de transport nepresurizat;
– au fost testate 6 din cele 8 motoare SuperDraco la McGregor.
Vehiculul Crew-1:
– capsula este în curs de asamblare mecanică și testare;
– urmează inspecțiile după testare;
– a început sudura rezervoarelor de combustibil.
 

ARCA și RoSA

În celelalte știri, la ARCA și la RoSA nu s-a întâmplat nimic.
 

Mărunțiș

  • Boeing a anulat dezvoltarea satelitului geostaționar GiSAT-1 pe care îl construia pentru Global IP – Boeing is terminating the Global IP satellite contract for reasons of default for nonpayment. Daaar As a global company, Boeing undertakes rigorous measures to comply with US export regulations and protect national interests. Boeing has consulted with the U.S. Commerce Dept. regarding export licensing for the Global IP transaction and will continue to work closely with Commerce officials to ensure appropriate protection of satellite technology.
    Aceasta insă s-a întâmplat după apariția informațiilor conform cărora compania Global IP ar fi deținută și controlată mai nou de o companie care are ‘legături apropiate’ cu statul chinez. Nu se știe ce se va întâmpla cu satelitul comandat în septembrie 2016 și care trebuia lansat la finalul acestui an, acesta funcționând în banda Ka cu o capacitate de 150 Gbps și deservea piața de comunicații din Africa subsahariana. Probabil va fi preluat de o alta companie.
  • OneWeb a scăzut numărul sateliților din constelația plănuită de la 900 la 600. A decis să nu îi lanseze cu Falcon 9 (dată fiind competiția directă cu StarLink), ci cu Soyuz. La o lansare ar trebui ca Soyuz să ducă pe orbită un număr de 32-36 sateliți. În 2015 a fost semnat un contract între OneWeb, Arianespace și Roscosmos pentru un număr de 21 de lansări. URSS Rusia spune că nu va fi afectat de scăderea numărului de lansări.
  • Europa Clipper nu a fost anulat … încă.
  • Intelsat a lansat serviciul FlexAir destinat avioanelor militare și guvernamentale, acesta fiind un serviciu pay-as-you-grow sau pay-per-use. Serviciul oferă pentru misiuni ISR o lățime de bandă de 3 sau 6 mbps.
  • Pentru că trebuia să existe, s-a organizat: întâlnire pe teme de afaceri în domeniul spațiului organizată de bancheri (Morgan Stanley Space Summit). Întâlnirea included participation from private and public space companies and investors, with discussions centered on bandwidth, national security, and capital formation in the private domain. Au avut prezentări OneWeb, Telesat, ViaSat, Maxar Technologies, Rocket Lab, Spaceflight Industries and Spire Global.
  • Dintre cei care au făcut prezentările la Morgan Stanley Space Summit, 10 din 12 cred că următorii care vor pune piciorul pe Lună sunt chinezii. Înaintea noului val spațial din US. Și chiar înaintea URSS Rusiei.
  • A fost testat sistemul de abandonare a lansării (LAS – engl Launch Abort System) al capsulei Orion. Northrop Grumman a spus într-un comunicat de presă: Today’s test firing of the Northrop Grumman-manufactured launch abort motor in Promontory, Utah, confirmed the motor can activate within milliseconds and will perform as designed under cold temperatures. We never expect the launch abort motor to be used, but just like an ejection seat in a fighter pilot’s aircraft, if they need it, it needs to work every time. Motorul a funcționat timp de 5 secunde.
  • Roscosmos se pregătește pentru deceniul 2020-2030 cu o nouă rachetă pentru lansarea de obiecte grele. Scopul ar fi întoarcerea pe Lună (cu sau fără echipaj uman). Costul de dezvoltare este estimat la 22.6 mld USD pentru proiectare, construcție și o lansare. Obiectul transportat – capsulă/lander/ce-o fi – nu este inclus în această estimare. Discuția despre această rachetă va avea loc pe 19 decembrie în Consiliul pentru Știință și Tehnologie al Roscosmos, urmând să fie aprobată (sau nu) până pe 15 ianuarie de guvernul sovietic rus. Își amintește cineva de N1 (N1-L3 mai exact)? Cel mai probabil Rusia suferă de o formă gravă a bolii numită rocket envy – NASA va avea (?) SLS iar Roscosmos nu va putea concura cu nimic.
  • Și ai lor, nu doar ai noștri. Ministrul sirian al comunicațiilor a declarat că țara trebuie să dezvolte programul spațial și își propune lansarea primului satelit Sirian. Agenția GORS (engl General Organization of Remote Sensing) este cea care se va ocupa de acest aspect.
  • Știrea cea mai amuzantă din această săptămână vine din … Rusia. Roscosmos a declarat, prin purtătorul de cuvânt, că este ținta unui atac informatic care își propune discreditarea sa: Industria spațială rusă a început restructurarea și sunt create grupuri industriale specifice construcției și asamblării rachetelor, motoarelor, instrumentelor și senzorilor. Roscosmos s-a pus în mișcare. Poate acest atac informatic are legătură cu acest aspect. Există forțe din exteriorul și din interiorul țării care își dorec ca Rusia să nu ajungă din nou lider în domeniul spațial. Se încearcă propagarea unei imagini a Roscosmos ca fiind cel mai mare datornic la buget, o industrie care doar devorează fondurile. Scopul este de a pri sprijinul guvernamental pentru buget, care și așa este de 20 de ori mai mic decât bugetul NASA. Același purtător de cuvânt a mai solicitat media să respecte industria spațială rusă, aceasta fiind scutul nuclear al mamei Rusii și sursa de tehnologii digitale moderne.

 

Evenimentele

Lansările din aceaste săptămâni au fost:

Lansările următoare:

  • decembrie 2018: Pegasus XL | ICON, amânată;
  • decembrie 2018: Delta 4-Heavy | NROL-71, amânată;
  • 16 decembrie 2018, 04:00 GMT: Electron | ELaNa-19, amânată;
  • 18 decembrie 2018, 14:24-14:50 GMT: Falcon-9 | GPS3-01;
  • 18 decembrie 2018: Arianespace Soyuz | Composante Spatiale Optique (CSO-1) / Franța;
  • 25 decembrie 2018, 22:12 GMT: Proton | Blagovest No. 13L / URSS (Baikonur);
  • 25 decembrie 2018: Soyuz | 2 * Kanopus-V / URSS (Vostochny);
  • 27 decembrie 2018: Soyuz | EgyptSat-A / Egipt (Baikonur);
  • 30 decembrie 2018, 16:38 GMT: Falcon-9 | Iridium Next / URSS ();

Evenimente din perioada următoare:

  • 16 decembrie 2018: Cometa 46P/Wirtanen se va afla la cel mai apropiat punct de Soare
  • 20 decembrie 2018, 01:42 GMT: plecarea Soyuz MS-09 de pe ISS (aterizează la 05:03 GMT)
  • 21 decembrie 2018: Solstițiul de iarnă
  • 22 decembrie 2018 17:49 GMT: Lună plină
  • 1 ianuarie 2019 05:33 GMT: survol Ultima Thule

 

Fotografia săptămânii

Se împlinesc în aceasta săptămână 46 de ani de la ultima aselenizare cu echipaj uman (Apollo 17, decembrie 1972). Imaginile săptămânii sunt de la ultima vizită.

Apollo 17, imagini EVA (sursa NASA)

 

Bonus

La limita comprehensibilității există ei.

Exemplar de insectar

Odată Umberto Eco a spus: Reţelele de socializare dau drept de cuvânt unor legiuni de imbecili care înainte vorbeau numai la bar după un pahar de vin, fără a dăuna colectivităţii. Erau imediat puşi sub tăcere, în timp ce acum au acelaşi drept la cuvânt ca şi un premiat cu Nobel. Este invazia imbecililor. Televiziunea a promovat idiotul satului faţă de care spectatorul se simţea superior. Drama internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr.
 

Sfârșit.

Iulian

Share
1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (medie: 5,00 din 5)
Încarc...  

Surse:
1. Site European Space Agency – ESA ( http://www.esa.int/ESA )
2. Site German Space Agency – DLR ( https://www.dlr.de/ )
3. Site Centre National d’Etudes Spatiales – CNES ( https://cnes.fr/en )
4. Site Agenzia Spaziale Italiana – ASI ( https://www.asi.it/en )
5. Site Canadian Space Agency – CSA ( http://www.asc-csa.gc.ca )
6. Site UK Space Agency – UKSA ( https://www.gov.uk/government/organisations/uk-space-agency )
7. Site Romanian Space Agency – RoSA ( http://www.rosa.ro/ )
8. Site NASA ( https://www.nasa.gov/ )
9. Site Kennedy Space Center ( https://www.kennedyspacecenter.com/launches-and-events )
10. Site Indian Space Research Organisation – ISRO ( https://www.isro.gov.in/ )
11. Site Roscosmos ( http://en.roscosmos.ru/ )
12. Site JAXA ( http://global.jaxa.jp/ )
13. Mohammed bin Rashid Space Centre ( https://mbrsc.ae/en )
14. Site SpaceX ( http://www.spacex.com/ )
15. Site Ariane Space ( http://www.arianespace.com/ )
16. Site ULA ( https://www.ulalaunch.com )
17. Progress Rocket Space Centre ( http://samspace.ru/ )
18. Site RocketLab ( https://www.rocketlabusa.com/ )
19. Site Stratolaunch ( https://www.stratolaunch.com/ )
20. Site Virgin Orbit ( https://virginorbit.com/ )
21. Site Virgin Galactic ( https://www.virgingalactic.com/ )
22. Site Blue Origin ( https://www.blueorigin.com/ )
23. Site Northrop Grumman ( http://www.northropgrumman.com/MediaResources/MediaKits/Space/Home.aspx )
24. Site Spaceflight Industries ( http://spaceflight.com/ )
25. Pagina Facebook ARCA ( https://www.facebook.com/pg/arcaspace )
26. Site ARCA ( http://arcaspace.com/ )
27. Site Astrobotic Technology ( https://www.astrobotic.com/ )
28. Site Deep Space Systems ( http://www.deepspacesystems.com/ )
29. Site Draper Labs ( https://www.draper.com/ )
30. Site Firefly Aerospace ( https://fireflyspace.com/ )
31. Site Intuitive Machines ( https://www.intuitivemachines.com/ )
32. Site Lockheed Martin Space ( https://www.lockheedmartin.com/en-us/capabilities/space.html )
33. Site Masten Space Systems ( https://www.masten.aero/ )
34. Site Moon Express ( http://www.moonexpress.com/ )
35. Site Orbit Beyond ( https://www.orbitbeyond.com/ )
36. Site Orbit Fab ( https://www.orbitfab.space/ )

37. NASA’s Voyager 2 Probe Enters Interstellar Space ( https://www.nasa.gov/press-release/nasa-s-voyager-2-probe-enters-interstellar-space , accesat la 2018-12-14)
38. Voyager 2 ( https://ro.wikipedia.org/wiki/Voyager_2 , accesat la 2018-12-14)
39. Chang’e-4 Successfully Enters Lunar Orbit ( http://www.planetary.org/blogs/guest-blogs/2018/change-4-lunar-orbit.html , accesat la 2018-12-14)
40. Chang’e 4 ( https://en.wikipedia.org/wiki/Chang%27e_4 , accesat la 2018-12-13)
41. JUNOCAM ( https://www.missionjuno.swri.edu/junocam/ , accesat la 2018-12-14)
42. New Horizons spacecraft detects massive ‘wall’ of hydrogen that surrounds entire Solar System ( https://www.ibtimes.co.in/new-horizons-spacecraft-detects-massive-wall-hydrogen-that-surrounds-entire-solar-system-777615 , accesat la 2018-12-12)
43. New Horizons ( https://ro.wikipedia.org/wiki/New_Horizons , accesat la 2018-12-13)
44. Virgin Galactic Twitter, @virgingalactic ( https://twitter.com/virgingalactic , accesat la 2018-12-13)
45. At SpaceX, Gwynne Shotwell’s job is to solve the problems that others can’t ( https://www.marketplace.org/2018/12/12/business/corner-office/spacex-gwynne-shotwells-job-solve-problems-others-cant , accesat la 2018-12-13)
46. Site HEO Committee of the NASA Advisory Council ( https://www.nasa.gov/directorates/heo/nac-heoc , accesat la 2018-12-13)

42 de comentarii:

  1. Eu sper ca e vorba doar de „la revedere”.
    Oricum multumesc pt aceasta serie, intr-un domeniu in care, spre rusinea mea, nu am privit niciodata cu atentie.

    • Nu va inceta, se schimba doar formatul articolului.

      • m-am linistit, 🙂 mi-as putea imagina ca acest site sa aiba undeva o rubrica tehnica, in care sa se adune articolele de acest gen, pe caprarii, acestea ar putea ramine mult timp, nu ar mai avea viata efemera a unei postari de zi.

        Cine stie, cindva aceste teme tehnice ar putea fi adunate intr-un volum, care ar putea fi chiar tiparit..

  2. La chinezi multe si marunte ca in bazar, dar multi nu stiu ca in spatiu ala daca nu ai echipament quality se vor defecta usor, eu personal ma indoiesc de alea chinezesti, de aia poate si americanii stau linistiti si nu se agita.

    Reteta e cam la fel peste tot, trebuie pregatit bine orice vrei sa trimiti plus ai o fereastra mica sa-l pui pe orbita, plus radiatiile deci o sincronizare perfecta la echipament telecomandat de la sol, sanse ?

    Singurii care pot concura cu amerikansky vb. ruseasca sunt insusi Ivanii, dar aia depind de finantari si bineinteles de resursa umana ultra calificata, nu sunt sigur ce mai au.

    Go USA!

    • Pina la urma inveti sa le construiesti si sa functioneze, chiar si pentru spatiu. Daca imi amintesc bine roverul Yutu al Chang’e 3 a functionat 12 luni in loc de 3 iar landerul Inca transmite.

      • Astea luand marea masa de echipamante lansate de USA ? glumesti nu ?
        ca sa ”inveti” sa construieti draga dl. Iamandi, trebuie p;e langa nu-stiu-cate resurse umane din aia de top cam la toate nivelurile bani, bani, bani, bani, bani si …nu-stiu-cati bani asa pur si simplu sa-i ”inveti” sa-i arunci in programe care nu ”produc” nimic, doar stiinta si atat.

        Eu unul nu-i vad pe chinezi apropiindu-se macar la nivelul rusilor.

        si pana arunci cu bani si scoti bani din spatiu trebuie sa ”stii” sa creezi o cerere de echipamente performante gen GPS sau sateliti comerciale, etc. si apoi sa ”vinzi” ori totul ori inchiriezi domeniul sau programul cuiva, cati cumpara de la chinezi pana in momentul de fata?

        alt domeniu ar fi sa exploatezi minereuri ori de pe un satelit, ori de pe un bolovan sburator, sau planeta..dar … e cale lunga pana acolo.

        Asa ca..USA, USA….s.a.m.d.

        • Draga Petre, ii cunosc pe amandoi Iulianii (evident, pe unul dintre ei mult mai bine) si poti sa-ti confirm ca Iulian al nostru este altul decat Iulian Iamandi de pe Resboiu. Pe care-l salut cu aceasta ocazie, ca tot i-am pomenit numele.

        • Chinezii au lansat anul asta o gramada de sateliti. Un an de top pentru ei.
          Chinezii sint la a treia generatie a satelitilor destinati navigatiei (BeiDou).
          Chinezii construiesc sateliti pentru alte tari.
          Chinezii au cel putin 15000 de absolventi de top ai universitatilor (sint 1.3 miliarde).
          Chinezii inca incearca sa fure tehnologie de la US si UE.

          Nu sint superiori US, dar i-as pune pe locul 4 la industrie spatiala.

          PS: Nu am nici o legatura cu numitul Iamandi Iulian.

          • Grigore Leoveanu

            Romanii percep China prin nivelul din Dragonul Rosu. E total fals. Asta este nivelul de calitate care se vinde in Ro unde pretul cel mai mic, ca la licitatiile organizate de stat e castigator. Chinezii au si alta calitate, dar la alte preturi pe care multi nu si le permit.
            Cand analizezi o organizatie , important este unde se situeaza si trendul. Din acest punct de vedere chinezii sunt foarte buni, Forta unei organizatii sunt oamenii !!.

            • Foarte adevarat, Grigore, referitor la calitatea produselor chinezesti. Pentru pretul coresct exista produse de calitate.

              Ai dreptate cu trendul si oamenii. Este motivul pentru care am adus in discutie numarul de absolventi de top (la un numar de absolventi de 4.48 mil in 2007 si 7.36 mil in 2017) ai universitatilor din China.

              • Cam in toate universitatile tehnice din state, cel putin jumatate din studentii la doctorat sint chinezi. Nu sint neaparat super inovatori dar sint foarte muncitori si seriosi
                In ultimii ani, multi din ei se intorc in tara platiti de guvern sa isi deschida laboratoare acolo
                Cred ca nu va fi imposibil sa transfere tehnologii de varf

  3. Big like pentru pozele cu Jupiter!

    New Horizons, ce durata de viata se asteapta de la ea?

    Sper ca sondele nu vor fi singurul obiect facut de mana omului care va iesi in spatiul interstelar. Trebuie sa gasim o intrebuintare economica spatiului pentru a impinge progresul calatoriilor spatiale, inclusiv cu echipaj la bord.

  4. Faina rubrica ar fi bine sa isi gaseasca o continuare .Sunt multe lucruri diverse si in afara cotidianului

  5. La minutele 0.42 , respectiv 0.57-0.59 apar trecand niste „chestii” ciudate..ciudate din cauza ca una din ele are o directie de deplasare oblica fata de cea a navetei..Ce parere aveti?

  6. Şi la noi s-au aşezat stele pe umerii unor imbecili……………..

  7. toata viata mi-am dorit sa fiu astronaut…..nu s-a putut din pacate dar urmaresc cu mare interes orice stire despre misiunile in spatiu.

    la cat mai multe articole pe tema asta

  8. Ce presupune extinderea duratei de viață a ISS?

    • NASA a identificat intr-un raport 3 zone provlematice care vor determina viitorul:
      – finantarea (NASA aloca 3 mld anual)
      – colaborarea internationala (daca URSS se muta la scara chinezilor cu segmentul rue e o mare problema, lansari si alte costuri)
      – probleme cu hardware-ul (in 2024 unele module vor avea 25 de ani si au fost expuse la cicluri rapide de incalzire si inghet, panourile solare nu se vor simti nici ele prea bine – intr-un cuvint at trebui sa existe planuri de inlocuire dar nu mai avem naveta spatiala)

      • In completare, probabil module Mari s-ar putea lansa cu rachete mari- Proton, Delta iv Heavy, Ariane 5. Dar e o problema cu elementele de protectie a incarcaturii (fairings) si cu atasarea lor.

        Daca miine cedeaza un modul (Node 1, Node 2) structural ne luam adio de la ISS.

        Edit: scuzati dezlinarea, proaspat trezit, scriu de pe mobil…

        • Acum vreo cateva rubrici imi exprimam dezamagirea pt. faptul ca actuala conceptie a ISS a dus la compromiterea pt. o vreme a ideii de statie spatiala prin asocierea cu costuri exorbitante si rezultate modeste.
          Cred ca rezolvarea va veni tot din SUA si tot din initiativa privata. O statie modulara bazata pe 2-3 tipuri de module identice si proiectare bazata cat mai mult pe tipizare ar reduce simtitor din costuri. Teoretic, in eventualitatea ca va exista o justificare pt. aceasta statie, US of A sunt capabile (eventual in colaborare cu EU) sa faca chestii mult mai smechere fara sa depinda de rusi sau chinezi. Mai mult de-atat, cred ca fix statutul multinational a incurcat foarte mult lucrurile dpdv tehnic, fara sa aduca beneficii foarte mari. Ca si in cazul Navetei Spatiale, conceptul a fost bun dar implementarea proasta. Probabil ar merita o resetare pe principii a’ la Elon Musk. Sau ma rog, macar pe calea de mijloc.

          • Am tot aminat sa iti raspund si o fac acum; am prins 2 minute.

            In acest moment statia este modulara, standardul comun fiind porturile de andocare (berthing si docking) si conectorii pentru transferul de fluide si energie. Problema e timpul de constructie al modulelor – nu se poate face (inca) de pe o zi pe alta, tot asa cum (inca) nu se poate lansa cu notificare prealabila de 24-48 de ore. Poate in viitor.

            Domeniul privat ar fi interesat daca exista potential profit si inca nu mi-am dat seama care ar fi un model de afaceri care ar putea functiona. Sau te gindeai la altceva si am inteles gresit?

            ISS se putea justifica doar global, NASA nu ar fi avut capacitatea de a lua toate suturile pentru ISS (cost, cost, cost, beneficii, cost, cost, cost).

            • @iulian,
              – Are niste interfete comune de conectare. Prin modularitate ma refeream la elemente repetitive in genul unei reduceri deliberate a design-urilor gen 1modul mare (gen Zaria sau Unity), 1 modul mic, modulul pt Truss, cel pt panouri si modulul de salvare. Pt. ca pana la urma modulele sunt niste carcase in care-ti pui echipamentele. Eventuale cheltuieli suplimentare din lipsa de optimizare structura/greutate ar fi compensate din plin cu reducerile cheltuielilor de proiectare, tooling, certificare care se amortizeaza mai bine pe elemente repetabile. Aaa…si s-ar reduce probabil si timpii de constructie.
              – In legatura cu domeniul privat, cel putin declarativ oameni ca patronul de la Blue Origin vorbesc de anumite procese tehnologice care s-ar putea desfasura profitabil pe orbita. Acolo ar fi saltul calitativ care sa justifice prezenta permanenta in spatiu.
              – Cat depre justificare, cred ca actuala ISS a fost un proiect in primul rand politic. Statia Freedom convertita la un proiect politic care s-a vrut o reconciliere intre marile puteri. Unde sunt acum SUA si Rusia dpdv politic se vede.
              – Verificand prezentarea cu spin-off-urile ISS pe saitul NASA, constat ca-s destul de subtirele in comparatie cu alte tehnologii spatiale care in ultimii 20-30 au schimbat si civilizatia umana si viata fiecaruia dintre noi:
              1. Satelitii de comunicatii care au creat „satul global”
              2. Satelitii de teledetectie militari: nici o tara nu mai are „sanctuare”
              3. Satelitii de teledetectie civili: meteorologie + constientizarea problemelor de mediu
              4. Satelitii de navigatie
              5. Telescoapele orbilate si misiunile deep space care aduc cu fiecare misiune date noi mai mult decat tot ce se stia inainte.
              Ca sa inchei…ca aproape orice proiect politizat, ISS a stricat oarecum ideea de Statie Spatiala si viitorul proiect ar trebui sa aibe o justificare a naibii de buna ca sa primeasca finantare.

              • Vazui acum de unde vii.

                Sint niste elemente care aduc dileme.

                Prin modularitate ma refeream la elemente repetitive in genul unei reduceri deliberate a design-urilor gen 1modul mare (gen Zaria sau Unity), 1 modul mic, modulul pt Truss, cel pt panouri si modulul de salvare.
                Constructia modulara ar trebui, asa cum spui, dusa mai departe decit este acum cu un standard de noduri de integrare (Unity), module de dimensiuni normale (Destiny/Columbus/Kibo) si un module de serviciu/propulsie. Evident cu grinzile pentru panouri solare si radiatoare.
                Dar… toate modulele ISS v2 (ca si cele ale ISS) intra sub incidenta ITAR, asa incit fiecare dezvoltator a facut cercetare separat pentru a ajunge la aceleasi concluzii. Si… cine le va constru si unde; daca va fi un proiect international fiecare va dori sa construiasca acasa cit mai mult. Asa ca probabil vom sfirsi cu deorbitarea ISS in 2029, o statie spatiala chino-rusa si una americana. Iar ISS va fi fost – ca si Saturn V – un moment de glorie.

                Sint de acord referitor la politicismul proiectului; nu o pot vedea altfel.

                Iar problema unui nou asemenea proiect… ei bine… vom avea un Skylab v2 pe orbita lunara.

  9. Chiar nu observa nimeni..? Poate ca insist prea mult..

    • Adi, m-am uitat de mai multe ori la film. In prima parte par a fi rezultate ale utilizarii motorului (vorbim de un motor cu combustibil hibrid). In a doua parte, cele doua puncte albe par a fi gheata.
      Fara a vedea un film complet, nu are rost nici macar sa incepem speculatiile.

  10. Multumim pentru noul episod din vechiul Satelit! Abia astept sa citesc noile articole! Si mai ales sa vad schimbarile. Si sa comentez. Totul sub egida „da-mi Doamne rabdare….ACUM!!!” 🙂

    Eu iti multumesc pentru seria de pana acum; mie mi-a adus satisfactii. Mi-a placut. Mult.

    250 000 USD. Asta e suma. De atat avem nevoie pentru a fi numarul 601 la coada.

    Produsul ? Pai : SpaceShipTwo – virgin Galactic – 90″si 80(poate 100 pe viitor?) km alt.

    De ieri stim ca e real si se poate. Revin cu obisnuita mare intarziere cu alte comentarii vis-à-vis de articol.

  11. Nice.

    Am tot Laudat PR-ul S-X si NASA dar si filmuletele ESA arata tare bine. Oricum, de cate ori vad booster-ele de la Ariane5 am un usor regret, o mica parere de rau. Parca mi-ar fi placut si steagul Andorrei acolo. Vis-à-vis de fundal, cred ca arata mult mai bine ca cel al americanilor. Chiar m-a facut sa ma uit repede pe G.Maps ca sa vad cum e situata Bora Bora (ca sa ramanem la locatii francofone) fata de Ecuator: cam la sud bag de seama…pacat.

    Este pentru prima oara cand ma uit la un filmulet cu lansarea Marsului cel Lung; interesant, si destul de apropiat de formatul ESA. Asta dincolo de scena „de cati chinezi e nevoie ca sa impinga o racheta” 🙂

    Mi-a ramas gandul la aia 250 000….Mult? Putin?

    Iulian – multumim inca o data!

    Ah, si inca ceva: stiu ca ai spus ca te vei indeparta de formatul de buletin de stiri, dar eu sper ca noutatile depsre RoSA sa-si gaseasca un loc si in noua serie 🙂 Asa, ca un fel de semnatura lasata de autor 🙂

    • NASA si ESA stiu sa vinda. Sa se vinda, mai exact.

      250000 e cam mult. Vomit Comet ar fi mai ieftin. La altitudinea aia nu prea vezi curbura sau altceva, e doar pentru senzatia de imponderabilitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *