Încă o localitate aflată sub ocupaţia Ucrainei trece la limba română

Limba română a obţinut statutul de limbă regională şi în satul Pătrăuţii de Jos (Nijnîi Petrîvţî – Нижні Петрівці) din regiunea Cernăuţi, aflată sub ocupaţia Ucrainei

De punerea în aplicare a prevederilor incluse în legea funcţionării limbilor în satul Pătrăuţii de Jos (Nijnie Petrîvţî) se ocupă un grup special de lucru, format de către Consiliul local din respectiva localitate, se menţionează într-o scrisoare adresată de autorităţile locale deputatului Ghennadi Moskal.

Potrivit Serviciului de Stat pentru Statistică, circa 95% dintre locuitorii acestei localităţi consideră româna ca fiind limba lor maternă, transmite Agerpres.

ZiuaVeche reaminteşte că, la sfâtşitul lunii septembrie, consiliul local din Biserica Albă, raionul Rahău din Transcarpatia, a adoptat o hotărâre similară. Anterior, presa ucraineanăa scris despre o situaţie similară în localitatea Tărăsăuţi (Tarasovţî), raionul Noua Suliţă (Novoselişchi), din regiunea Cernăuţi, decizie luată pe 11 septembrie.

Biserica Albă este unul dintre cele cinci sate din raionul Rahău unde majoritatea populaţiei este de origine română. Potrivit unui recensământ din 2001, etnicii români reprezentau 11,6% din populaţia raionului Rahău, respectiv 10.500 de persoane.

Preşedintele consiliului local din Tărăsăuţi (Tarasovţî), Serghei Tigu, a spus că aleşii locali au hotărât să legifereze limba română (moldovenească) ca limbă de lucru în consiliul sătesc, în particular, în sesiuni, dar corespondenţa se va ţine în continuare în limba oficială (ucraineană).

„În timpul dezbaterii deciziei, au existat disensiuni, pentru că unii locuitori ai satului se consideră români, iar alţii, moldoveni. Astfel, am scris în decizia sesiunii limba română(moldovenească). Pentru sat, aceasta nu schimbă nimic, pentru că românii şi moldovenii reprezintă la noi 95% din populaţie, aşa că şi în viaţa cotidiană, şi în solicitările către consiliul sătesc oamenii comunică în limba maternă. În localitate nu există consens nici în privinţa limbii de instruire în şcoala locală. Unii părinţi cer ca predare să se facă exclusiv înlimba moldovenească deşi nu se ajung manuale, iar alţii doresc ca copii s cunoască mai bine limba ucraineană – pentru studiile ulterioare la universităţi”, a relatat Serghei Tigu.

Tărăsăuţi este prima localitate din regiunea Cernăuţi care a declarat limba română(moldovenească) limbă regională. Tărăsăuţi este unul dintre cele mai mari sate din raionul Novoselişchi, cu o populaţie de aproximativ 5.200 de locuitori.

Legea privind funcţionarea limbilor regionale a fost promulgată la 8 august de către preşedintele Viktor Ianukovici, după ce a fost votată în două lecturi de către Rada Supremă într-o atmosferă de violenţă extremă între parlamentarii puterii şi majoritatea deputaţilor de opoziţie. Legea se aplică pentru 18 limbi, între care rusă, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătara, româna, germana, poloneza etc. Odesa a fost primul oraş în care rusa a fost declarată ca limba regională, exemplul său fiind urmat Harkov, Herson, Dnepropetrovsk, Doneţk, Zaporojie, Lugansk, Nikolaev, Sevastopol.

Comunitatea românească din Ucraina reprezină a treia etnie a ţării după numărul de locuitori. În jur de 410.000 de români trăiesc în Ucraina, în principal în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa, potrivit Departamentului Romanilor de Pretutindeni.
Legislaţia ucraineană garantează învăţământul în limba maternă, dar se constată o preocupare a autorităţilor de promovare a limbii de stat în sistemul educativ. Sunt mai multe localităţi cu populaţie majoritar românească unde nu există şcoli în limba maternă. Românii din Ucraina beneficiază de publicaţii şi emisiuni în limba română, dar calitatea, distribuţia sau ora de difuzare sunt de cele mai multe ori neadecvate. Cu excepţia bisericii din satul Camuşovca (regiunea Odesa), care se află sub jurisdicţia Patriarhiei României, restul parohiilor comunităţilor româneşti sunt subordonate Patriarhiei Moscovei, care permite folosirea limbii materne în oficierea serviciului religios.

Sursa: Ziuaveche