INS Sindhurakshak
Afacerea propusa de Moscova vine cam asa: trei submarine Kilo indiene modernizate si cu resursa extinsa pentru cel putin zece ani (Sindhughosh Kilo – Proiect 877 EKM) si vanzarea a inca trei Kilo din rezerva marinei ruse, nave care ar urma sa fie si ele modernizate.
Intreaga afacere ar avea un cost cuprins intre 1,8 si 2 miliarde de dolari.
Cele trei Kilo indiene sunt deja vechiute, fiind achizitionate in 1990, 1991 si 2000, iar de-a lungul timpului au mai avut ceva probleme, fie din motive tehnice, fie din motive de… indieni, dar una peste alta, marina indiana pare foarte multumita de ele si nu este inca foarte doritoare sa renunte la Kilo.
Cele trei nave oferite spre cumparare de Rusia nu sunt operationale si necesita multa munca pentru restaurare/reparatii/modernizare, dar probabil ca navele in sine au inca resursa suficienta si se preteaza la modernizare.
Daca afacerea va fi perfectata, submarinele Kilo cumparate din Rusia ar urma sa ajunga in India la intervale de un an, asta dupa trei ani de la semnarea contractului.
In acest moment marina indiana nu sta pe roze la capitolul submarine de atac diesel-electrice, avand in inventar doar 14 SSK-uri fata de un numar necesar (si aprobat) de 24 de unitati operationale.
Deocamdata, speranta indienilor vine pe filiera franco-spaniola, in 2019 marina primind in dotare cel de-al doilea submarin din clasa Scorpene, inca patru nave fiind in diferite stadii de constructie (a treia nava a fost deja lansata) si exista discutii pentru inca sase.
Tot anul trecut Moscova a invitat India ca partener in programul de dezvoltare al clasei Amur 1650, varianta de export a submarinului Lada-class. Deocamdata insa programul “Lada” a avut mari probleme tehnice, prima nava a clasei fiind doar un prototip. Odata cu aceasta propunere, rusii incearca sa fure startul in programul Project 75-I care prevede construirea, cu ajutorul unui partener strain, a inca sase submarine diesel-electrice.
Acum nu stim exact ce tehnologie ofera rusii marinei indiene, cat de bune sunt sonarele, cat de silentioase navele, sau cat de fiabile or fi, cert este ca submarinele Kilo indiene pot folosi rachete de croaziera Club-S (versiunea de export a Kalibr) si tot cert este si faptul ca proiectul Kilo este unul dintre cele mai bune astfel de proiecte la vremea lui, submarinele fiind destul de revolutionare atunci cand au aparut, fiind si azi o optiune mult mai decenta decat alte clase de submarine contemporane cu el.
Dar eu sunt un mare fan al Kilo asa ca nu ma luati in seama.
P.S. In acest moment India detine opt submarine clasa Kilo dintr-un total de zece unitati achizitionate de-a lungul timpului. Unul (INS Sindhuvir) a fost cedat marinei din Myanmar (ex-Birmania) iar INS Sindhurakshak (proaspat modernizat) a fost pierdut in urma unei explozii catastrofale la bord si dus a fost.
GeorgeGMT
Pe piata de export rusii au un mare handicap: lipsa unei propulsii AIP functionale, produse in serie. Prin urmare, anticipez ca asta ii va penaliza in competitiile internationale de achizitie a unui SSK.
Acu’ vad ca incearca sa dezvolte Amur, prevazut cu propulsie AIP, dar care nu le-a iesit inca, pe banii indienilor. Ramane de vazut daca astia mai pun botul dupa programul esuat al SU-57.
Amur este mai mic decat Kilo si, in plus (sau mai degraba in minus), nu mai are corpul rezistent dublu ca la Kilo. Nu e vreo noutate, cam asa sunt toate submarinele occidentale astazi. Insa prin comparatie cu un Kilo, scade capacitatea de incasare.
Rusii au sanse cu oferta lor pentru ca indienii stiu deja sa opereze Kilo si le-ar primi destul de repede. Dar in programul Project 75-I ii vad favoriti tot pe francezi cu Scorpene.
urmarind telenovelede inzestrare indiene as spune ca nu prea invata din greseli,sunt multumiti de statutul de vaca sfanta de muls rupii.
@nicolae apropo
https://www.defensenews.com/naval/2020/04/20/defense-department-study-calls-for-cutting-2-of-the-us-navys-aircraft-carriers/
The Navy is also working on its own force structure assessment that is slated to be closely aligned with the Marine Corps’ stated desire to become more closely integrated with the Navy.
Cu scuzele de rigoare pentru offtopic, va fi mare scandal in Congres cu alea 2 portavioane taiate de pe lista. Va fi foarte greu de impus decizia asta, desi mie mi se pare mai mult decat rationala.
Dacà nu mà însel, este chiar o lege în SUA care interzice administrației să reducă numărul portavioanelor sub 10.
11 este numarul magic.
Aliniatul 10 al Codului Statelor Unite (Title 10 of the US Code)
https://www.law.cornell.edu/uscode/text/10/8062
Textul nu defineste portavionul in termeni tehnici (deplasament, capacitate minima de avioane etc) si nici cate avioane poate avea un carrier air wing. Ceea ce ne poate duce la intrebarea: pot fi primele 2 America (USS America si USS Tripoli) clasificate drept portavioane in sensul textului legal? E adevarat ca am interpretat strict textul pus de Alex, mai pot fi si alte texte legale, care coroborate, sa conduca la concluzia ca vorbim doar de super-portavioane…
Raspunsul scurt este nu.
Aircraft carrier = CVN
Amphibious assault ship = LHD/LHA
Si ce-i impiedica sa mai faca niste America pe care sa le clasifice CV si sa le puna catapulta si cabluri arestoare? 🙂 Stiu, suna romaneste… 🙂
Multe…
cred ca mai repede suna sovietic (sa numesti navele din clasa Kuznetsov si Kiev aircraft-carrying cruisers doar ca sa pacalesti prevederile Conventiei de la Montreux)
@iat, denumirea nu e doar de pacalelala a conventiei. Cantitatea de armament de pe Kuznetov si Kiev este egala/superioara cu a unor distrugatoare/crucisatoare.
Kutznetov: 12 x P700 Granit, 192 x Tor, 8 x Kashtan CIWS, 6 x AK630 CIWS, 1 x UDAV1
Kiev (Baku): 12 x P500 Bazalt, 192 x Tor, 8 x AK630, 10 torpile, 2 x RBU-6000, 2 x 100mm
Avioane au putine comparativ cu un portavion in adevaratul sens al cuvantului (40-50 Kutznetov vs 85-90 la Nimitz). Nici ei nu stiau unde bate mai mult spre cuirasat purtator de avioane sau portavion purtator de rachete.
alexis. era chiar de pacaleala a conventiei.conform ei NICIUN PORTAVION nu are voie sa treaca prin stramtorile turcesti,indiferent de tara posesoare sau de tonaj.toate „portavioanele” sovietice au fost construite in santierele din mykolaiv ukraina.dupa constructie,ca sa le duca in pacific,atlantic,oceanul inghetat , trebuiau sa treaca prin stramtori.daca pe acte scria aircraft carrier ramaneau toate pe aici.
Strumpf, in primul rând cerintele rusilor pentru acest portavion erau altele decat ale americanilor.
http://ship.bsu.by/ship/100000
O fi si conventia un mic criteriu care a dus la conceptul de struțocămilă al lor, dar cam dă cu virgula.
De ce nu consider suficient motivul Motreaux (dupa logica mea):
– in primul rând constructia hibridă. Rachetele AN se afla sub pista de decolare iar cand sunt lansate nu pot decola avioane. Pentru o simpla „fentă” puteau sa le puna in tuburi pe laterale sau prin alta parte, eventual sa fie usor de demontat in cazul iesirii din MN.
– ar fi putut sa ii puna mai putine arme ofensive si defensive si sa-l denumească portavion-fregată, portavion-corvetă sau portavion puitor de mine. Totusi se numeste aircraft carrier ruiser iar numarul total de rachete este mai mare decat are clasa Slava si mai multe CIWS-uri.
– il construiau in altă parte. Mutau docurile in alt port totul daca nu aveau altele.
– exista posibilitatea ca turcii sa nu accepte denumirea sovieticilor si sa il considere un portavion pursânge cu tot cu armele lui. Ar fi luat rusii țeapă iar turcii s-ar fi bucurat pe deplin de o prezență prietenoasă mai numeroasa cu 6 portavioane (purtatoare de rachete) in MN.
– l-ar fi putut construi in MN si tractat la cârlig prin Bosfor cum au facut chinezii cu Liaoning.
– ar fi putut sa se obtina un acord de „single pass” adica turcii doar sa permita iesirea acestuia din MN si sa nu mai treaca vreodata inapoi. Dar cu aceasta „fentă” a rusilor se pot plimba cu el prin Bosfor la orice ora.
Filosofia portavioanelor rusesti corespunde cu ale altor masinarii hibride cum ar fi Mi24 Hind si ekranoplanul LUN, un fel de navă-avion care avea rachete AN si CIWS-uri, mă mir cum de nu au pus şi un helipad pe acolo.
Sovieticii au bagat vrajeala in termeni. Pe Moskva au putut sa-l denumeasca portelicopter desi avea rachete antisubmarin. Clasa Kiev cu rachete antinava pe punte hop crucisator purtator de aviatie.
E drbling sa fim seriosi
La fel si japonezii care au Izumo pe post de distrugator multirol. Distrugator de 27.000 tone
Si navele de asalt ale americanilor cu f 35 sunt cat se poate de port avioane
Astea-s chichite avocatesti
Vlad, Moskva se numea clasa portelicopterelor pe acte.
Kiev tot denumirea de aircraft carrier cruiser o are desi plimba doar elicoptere. Ca si cantitate de rachete este oarecum similar cu Kutznetov.
In WW2 au existat mai multe clase de portavioane – cuirasate, iar in razboiul rece existau asa numitele portavioane/portelicoptere vanatoare de submarine cum sunt clasele Izumo, Giuseppe Garibaldi etc
Au plimbat pe Kiev iak 38, ala ce e deltaplan?
Au fentat dreptul international.
Ca ei au alta doctrina cu denumiri gen nava-lider sau nava mica purtatoare de artilerie e altceva. Puteau sa spuna in denumire si ca are rachete de croaziera
Ma mir ca pe Kirov nu l-au numit spargator de gheata purtator de elicopter
Tehnic sunt portavioane la fel ca juan carlos si celelalte care au harrier. Asa legal noci rusii nu considerau Kiev portavion, ci crucisator
Crucisatoare purtatoare de aviatie parca… Era menit sa ocoleasca specificatiile din tratatul de la Lausanne referitor la portavione in marea neagra.
Da si noi i-am zis Munteniei crucisator portelicopter, baga in toti spaima cu 316le de pe el
tin doua in rezerva si gata.
oricum, dupa retragerea avioanelor B52 din Guam, lucrurile arata rau.
Nu merge asa, mai citeste inca o data textul pus de Alex.
Desi off tipic, la mintea mea, decizia retragerii b52 este corecta
Americanii au planuri strategice si oameni care fac planurile alea
Tot asa cum s-a renuntat la sr 71 ca era mai ieftin un satelit militar, cu riscuri si costuri mult mai mici, la fel si in locu lui b52 se va folosi altceva
Americanii nu sunt rusii
Au portavioane si alte aparate care pot asigura misiunile lui b52 cu costuri mult mai mici
Sansa de a dobora un b52 sunt prea mari la tehnica actuala
Zboară prea lent si are prea multe motoare
La americani viata militarului contează
Nu-i ca la noi o chestie de loterie, norok sau dispozitia fizica a comandantilor, ca la noi
Comandanții isi asuma responsabilitati – de aia a fost eliberat comandatu portavionului cu sars 2
La noi responsabilitatea conducerii este pe ultimul loc
La noi arma submarin este un vis frumos
Nici finlandejii nu au
Dar au alte strategii si colaborări cu suedezii, etc.
Kilo probabil si-a trait traiu
Totusi, la momentul aparitiei a avut avansul tehnologic necesar armei submarin
La mintea mea, ar fi preferabila din nou dotarea cu submarine care sa aiba avansul tehnologic necesar, respectiv nu cele nemțești pe care le au turcii, ale suedeze ce nu pot intercepta suburi rusesti sau alea scorpene cu planurile pierdute de indieni
Proiectu Smx 31 este un proiect interesant, dar trebuie ca si învelisu, sonaru si tehnica de lupta de pe el sa fie la un nivel avansat
E cam greu de tinut in rezerva cu reactoarele pornite. Alea nu poti sa le opresti si pornesti cand ai chef.
Conteaza asa mult capacitatea de incasare la un submarin? Eu stiam ca la presiunile alea, si o perforatie minora e bye-bye….
Marea majoritate a sub-urilor rusesti au corp dublu. In opinia mea conteaza, ca poate nu te nimereste direct ci explodeaza alaturi… Sau, intri ca berbecul cu peste 25 Nd intr-un munte submarin: https://rnhs.info/termenul-saptamanii-hidrografia/
Sau explodeaza niste bombe de adancime pe langa tine… sau, sau, sau. 🙂
Din cate stiu eu, spre deosebire de submarinele similare occidentale, Kilo este o constructie solida facuta sa reziste la daune (corp dublu, mai multe compartimente etanse).
@nicolae, au fost submarine americane care au dat cu capul de un munte si au supravietuit cat sa ajunga in port, au fost reparate.
din cate stiu eu doar rusii mai au arme antisubmarin derivate din Hedgehog-ul din ww2 (clasa RBU), puterile vestice merg exclusiv pe torpile ghidate. Cand te loveste o torpila compartimentarea te mai salveaza, nu corpul dublu 🙂
Corpul dublu nu este ptr a te salva de torpile cat ptr rezistenta la presiune(ai adancime mai mare de scufundare) si ptr incarcaturile de adancime care in cazuri rarisime(noroc/ghinion chior) cad direct pe sub. In general explodeaza la niste zeci de m.
Nu cred ca au fost interesati prea tare pana recent, aveau nuclearele, kilo mai mult pt MN si Baltica. Ceva know how aveau au avut printre primii in 1908, dar dupa ce au pierdut in anìi 50 in baltica un foxtrot experimental n-au mai insistat.
Acum sunt mult in urma vesticilor.
Nici americanii englezii si francezii nu folosesc, au renuntat de tot la diesel. Posibil chinezii sa mai produca
AIP ul este de folos daca folosesti sub ul cu strategia clasica:lansezi torpile de la niste zeci de km, dupa aia te dai la fund cat mai mult timp si te indepartezi silentios incercand sa scapi de asw urile navale si aeriene care te cauta in draci. Daca lansezi rachete kalibr din imersiune de la 3-350km distanta(2h face un elicopter asw pana in zona in care ai lansat sau 7-8h o corveta asw) , chiar si autonomia aia de 740km la 3kn pe care o are kilo te scapa lejer in MN sau baltica. Nu mai spun ca daca inlocuiesc bateriile cu acid cu LiIon cum au facut japonezii la ultimele soryu sar de doua saptamani autonomie submarina.
E folositor si in misiuni de obtinere info cand trebuie sa te apropii mult sa pt a patrula in zone mai indepartate
Plus că dai de lucru altora să te caute…
Resurse pe care altfel nu se consumă…
Eu raman un foarte mare fan al Kilo, excelent desing, viabil si astazi.
nu vor unul la ștangă pentru piese,facem și noi un ban grămadă pe timp de criză?…
Mai bine l-ar duce la stanga la Galați, și puși să se joace un pic cu sublerul cei de la Icepronav și Damen, de mâna cu ATM …..
Nu pt a îl copia in mod neapărat, sau repara…..
dar l-ar lărgi un pic orizonturile in materie…..
Rușii ar tuna și ne-ar înjura copios…..oricum ne „doresc” tot binele din lume…..și cu asta, și fără,
tot „buni prieteni” rămânem….
Zic și io…..
banuiesc ca mari secrete de vandut de pe el capitalistilor si imperialistilor nu prea mai sunt,si-au calibrat dupa atatia ani de colaborare nord atlantica tirul pentru el.
si asa il tinem degeaba,daca tot nu facem nic cu el ar trebuie retras oficial.date jos toate acareturile inclsuiv ”steagul de lupta” si dat pe mana specialistilor si publicului larg.
Icepronav , da , ar merita să mai învețe una-alta .
Damen , sub nicio forma .
Holenderii să crape primii !
Indienii nu sunt interesați de submarinele vest europene, produse de francezi, germani și suedezi?Știu ca Kilo este mai ieftin și ca indienii îl au în dotare, asa ca și logistic sunt pregătiți sa îl exploateze.
Dacă tot nu operationalizam submarinul nostru, mai bine l-am vinde la un preț corect, indienilor. Practic nu se justifica sa păstrăm acest submarin care sta doar la foc cu ceva echipaj la bord.
Pai acolo ii chestiunea de fapt. Au in dotare si Franceze(Scorpene), si Nemtesti(type-209), si Rusesti(Kilo).
Ce este interesant este ca in dotare au fost introduse cam in aceeasi perioada si Kilo si Type-209. La Kilo au inceput sa decomisioneze din el si sa vanda.
Deocamdata, speranta indienilor vine pe filiera franco-spaniola, in 2019 marina primind in dotare cel de-al doilea submarin din clasa Scorpene, inca patru nave fiind in diferite stadii de constructie (a treia nava a fost deja lansata) si exista discutii pentru inca sase.
Filiera nu mai este franco-spaniolà din 2010 (Naval Group e singurul care construieste si comercializeazà Scorpène). În schimb ràmân filierele francezà si spaniolà.
Pentru programul indian P-75I, Navantia propune un S80 Plus (douà santiere navale indiene si cinci ofertanti stràini au fost retinuti în ianuarie anul àsta sà facà propuneri pentru sase submarine).
https://www.navalnews.com/naval-news/2020/03/navantia-pitching-s80-plus-submarine-for-indias-p75i-during-uds-2020/
Cu ceva timp in urma, 2-3 ani, pe santierul unde Scorpene este construit erau si ingineri de la Navantia, ajuntand la transferul de tehnologie.
La asta ma refeream.