“INS Vikrant”
Marina Indiana detine astazi doua portavioane, ambele pe model sovietic. Primul – INS Vikramaditya, fost “Baku”, fost “Admiral Gorshkov” este o nava sovietica, reparata si modernizata pe bani grei de rusi, cel de-al doilea portavion – INS Vikrant este o copie a primului si fost construit local.
Ambele nave sunt de tip STOBAR iar grupul aerian este format din aparate rusesti MiG 29K.
In linii mari un grup de lupta cu portavion in centru ar trebui sa indeplineasca patru criterii pentru a desfasura operatiuni ofensive:
- Sa dispuna la bord de aparate AWACS;
- Sa dispuna de aparate care sa poata realimenta in zbor avioanele de lupta din grupul aerian propriu;
- Avioanele de lupta sa aiba o raza de actiune mare si o incarcatura de lupta la decolare suficienta pentru ca grupul aerian sa poata aplica lovituri decisive inamicului;
- Aeronave (avioane/elicoptere) dedicate luptei anti-submarin.
Chinezii, care detin tot portavioane STOBAR, nu indeplinesc nici una dintre cele patru conditii de mai sus, iar daca ar incerca sa-si trimita portavioanele dincolo de stramtoarea Malacca ar intra direct in gura lupului indian (numai vorbim de US Navy), care ar putea sa le atace folosind Su 30MKI si si-ar folosi avioanele de patrulare maritima cu raza lunga P-8I Poseidon pentru supraveghere. Asa ca, deocamdata, chineziii se pot juca cu portavioanele lor doar pe langa pragul casei.
Dar acum sa revenim la indieni. In cazul lor, amiralul JG Nadkarni, fost sef al Marinei indiene, a declarat ca achizitia portavioanelor pe model sovietic a fost ilogica si deloc profitabila pentru capacitatea marinei de a duce lupta pe teritoriul inamicului.
Ei bine, portavioanele indiene au in dotare, asa cum am scris, avioane de lupta rusesti MiG 29K si de aici necazul. MiG 29K are o raza de doar 280 de km, lansat de pe un portavion STOBAR si incarcat la maximum cu armament, iar in rol de protectie al grupului de lupta (dotat doar cu cateva rachete aer-aer), poate sta in aer in jur de 90 de minute. Ori daca stai si faci socoteala pe harta, ar trebui ca portavionul indian sa se apropie la 200 km de coasta pakistaneza si abia asa, grupul sau aerian ar putea sa loveasca obiective aflate la doar 80 km in adancime. Dar ar avea curajul un portavion sa vina la doar 200 km de coasta? 200km inseamna ca ar putea fi lesne atacat cu rachete anti-nava, de croaziera, fara sa mai vorbim ca raza avioanelor decolate de pe aerodromuri este mult mai mare de 200 de km.
Si una peste alta, portavioanelor indiene le lipsesc primele trei elemente din cele patru necesare unui astfel de grup de lupta. Portavioanele STOBAR nu pot lansa avioane de tip AWACS, indienii nu pot face realimentarea in aer si le lipseste, evident, raza de actiune pentru avioanele lor de lupta. Portavioanele indiene folosesc pe post de sisteme aeropurtate de tip AWACS elicoptere rusesti Kamov Ka-31, dar aceste aeronave nu se pot compara cu anduranta, raza de actiune si puterea radarului cu avion de tip E-2 Hawkeye sau cu viteza acestuia.
O alta slabiciune a portavioanelor indiene este ca acestea opereaza doar pe timp de zi, noapte neavand loc lansari/recuperari de avioane.
Deocamdata nici chinezii nu sunt mai breji, dar Beijingul vine tare din spate cu cel de-al treilea portavion – “Fujian” o nava de tip CATOBAR care va fi similara cu cele americane, adica net superioara portavioanelor indiene si atunci ce ar trebui sa faca Marina Indiana?!
Evident ca aici parerile sunt impartite, dar daca este greu de crezut ca indienii se vor trezi cu portavioanele chinezilor atacand Mumbaiul, dar submarinele chinezesti ar putea sa le faca zile fripte, in timp ce India, cu flota ei de submarine, nu prea are cum sa-i sperie pe chinezi, cel putin deocamdata.
Beijingul este mai avansat in materie de constructie de submarine, clasice si nucleare, macar pentru ca si le construieste singur, in timp ce indienii inca mai cumpara licente, fac licitatii etc.
Si poate ca embargoul asupra armelor la care China este supusa de puterile occidentale i-a prins bine. Chinezii au bani, au forta de munca, prosti clar nu sunt, asa ca stransi cu usa isi vor dezvolta propria tehnologie, iar pe termen lunga acest lucru le va prinde foarte bine.
Intre timp, portavioanele indiene au picioare foarte scurte, sunt chioare de-un ochi, nu pot face alimentare in aer si nu opereaza noaptea, adica sunt bune dar nu de speriat, iar pe de alta parte, inghit foarte multe miliarde de dolari, bani care poate ar fi mai bine folositi in alta parte.
Si nu te poti intreba cum se gandesc indienii ca ar putea folosi in lupta reala cele doua portavioane, mai ales atat timp cat grupul lor aerian este constituit din MiG 29K, aparat care nu numai ca are o raza foarte mica dar a demonstrat in timp ca este si extrem de putin fiabil.
Este adevarat ca odata cu intrarea in dotare a Rafale M lucrurile se vor schimba in bine pentru indieni.
Lucrurile sunt dificile si pentru ceilalti operatori de portavioane STOBAR: Marea Britanie, Italia, Spania si au la baza aceleasi probleme de care indienii si chinezii se lovesc astazi: raza mica a aparatelor si cantitatea de munitie limitata datorita decolarii de pe puntea inclinata, imposibilitatea folosirii unui avion dedicat de tip AWACS.
Dar in cazul europenilor, lucrurile sunt mai putin rele datorita faptului ca aparatul operat la bordul navelor este F 35B. Si desi aceasta varianta are o raza mai mica decat F 35A si o capacitate de a transporta munitie mai redusa, raza este suficient de mare, poate realimenta in zbor, iar radarul sau AESA este unul foarte puternic, dar morala este simpla: iti trebuie portavion, atunci pune banii la bataie si cumpara unul serios, CATOBAR si cu asta basta.
Adevarat ca in cazul Italiei si Spaniei, lupta s-ar da in vecinatatea tarmurilor proprii acolo unde aviatia cu baza la sol ar putea sa suplineasca neajunsurile, dar odata ce pleci de langa bazele tale si te avanti in largul oceanului planetar incepi sa regreti zgarcenia factorilor de decizie politici.
GeorgeGMT
Indienii ca indienii. Ce ne facem noi cu construcția de nave militare ? De ce nu transformăm Șantierul Naval Mangalia , la care statul deține majoritatea acțiunilor , in șantier dedicat înzestrării Marinei Militare?
Trebuie sa mai si comande cineva nave …
fiindca nu avem bani, noi pana acum nu am investit nimic in acel santier a investit Damen.
Degeaba investim noi in santierul naval ca fara proiecte militare asta este egal cu zero.
Navele militare nu se fac dupa ureche ca din cauza defectelor de proiectare putem ajunge sa moara oameni.
vezi, aici gresiti cu totii: „transformăm”, „investim” etc.
Suntem in capitalism de 34 de ani iar voi ganditi toti ca in comunism: „banii nostrii”, „fabrica nostra”, „facem noi”. Cate dovezi mai vreti ca sa aflati ca aceasta gandire este drumul garantat catre faliment si pierderi imense de venituri?
Statul Roman nu a fost in stare sa faca profit cu Petrom, tu crezi ca va face vreodata un leu profit din constructia de nave?
Nu baieti, solutia este una singura si este garantata pentru success (vezi povestea Dacia care acum tine in spate 1/10 din industria romana), uitati cuvintele la persoana a I a plural si sa lasam profesionistii sa se ocupe de industrie. Citeam ieri ca Romania a urcat in top 10 furnizori de electrocasnice pentru piata europeana (am luat locul Frantei si Slovaciei).
Statul trebui sa-si gaseasca investitori strategici si daca vrea sa-si tina capabilitatea local sa le dea comenzi.
@impartial: Santierul naval Mangalia va produce somaj, fer-vechi si pensionari-speciali.
Probabil va apare acolo un hotel de 7 stele pentru bugetari, singurii care isi permit.
Tot mai bune astea chinzesti / indiene, decat Amiral Kuznetov, recunoscut a fi un portavion tip FUBAR 🙂
Nu-s total lipsite de utilitate portavioanele indiene, mai ales luand in considerare ce coasta lunga au, proximitatea unei baze chinezesti in Sri Lanka si coasta pakistaneza (mai degraba posibilitatea de blocare a acesteia).
am jucat doua scenarii in CMO care au inclus portavionul indian Vikrant
Ultimul si cel mai complex a fost Commowealth Collision, adica UK – India vs Pakistan – China (contractori, voluntari etc.); imagini mai jos:
(https://xdgamer.net/dlc/commandmo-live-commonwealth-collision)
https://cdn.akamai.steamstatic.com/steam/apps/1182301/ss_af35ee5ccdada6aa4ef1b04c2a1a59e7e93ecc04.1920×1080.jpg?t=1573739855
pt cine vrea imagini din joc aici:
https://www.youtube.com/watch?v=xeO6oaXjgUI
Cum spuneam alaturi de Queen Elizabeth cu F-35B am avut Vikrant cu MIG-urile lui si in rolul anti-nava au fost letale, fiecare cu cate o pereche de Kh-31 care puteau fi lansate de la o distanta indeajuns de mare ca AA-ul navelor pakistaneze sa-mi faca probleme; daca coordonai cum trebuie lovitura si asigurai escorta impotriva vanatorii imposibil sa nu lovesti ceva cu MIG-urile si rachetele Krypton.
Scenariul a pus destule probleme, BVR-ul chinezesc e redutabil, de aia am tot zic ca la ora actuala Meteor e ceea ce-ti trebuie; nu ca ar fi AMRAAM rau dar e cam la paritate cu chinezii, nu exista superioritate strict din perspectiva vectorului AA. Rachetele anti-nava chinezesti iarasi redutabile, practic cheia scenariului era sa elimini platformele care purtau asa ceva (CM-400AKG cate doua pe JF-17) si apoi sa cureti tarmul; F-35-urile le-am folosit in primul rand aer-aer iar MIG-urile pentru a lovi navele pakistaneze care incercau sa se aproprie de grupurile portavioanelor; alte posibilitati de lovire de catre Vikrant si grupul lui aero sunt f limitate dar contra unui grup naval poate fi redutabil.
ceva analiza mai amanuntita pe scenariul asta aici, sunt mai multe episoade:
https://www.youtube.com/watch?v=ScQcyUGVo7w
inceputul propriu-zis al scenariului (episodul 2) etc.
https://www.youtube.com/watch?v=OGjKiZpo9Xo
Al doilea scenariu, mai vechi, presupune o confruntare India – China in marea Andaman (parca) si misiunea era de a opri un grup de lupta chinezesc cu Liaoing si ale sale J-15 (dezvoltat din prototipul Su-33 si Flankerul chinezesc).
Departe de baze inseamna ca aveam o singura sansa sa lovesc Liaoing, sa folosesc la maxim MIG-urile pentru un atac anti-nava si sa evit confruntarea cu J-urile vast superioare (in prima incercare m-au anihilat chinezii in 10 minute de la inceperea confruntarii aer-aer 🙂 )
pana la urma printr-o combinatie de factori si folosing o momeala am reusit sa lovesc Liaoing si sa ma lovesc un crucisator din escorta cu un submarin Kilo (pe care l-am pierdut dupa);
unu la unu portavionul indian pierde oricand cu copia chinezeasca a portavionului sovietic.
Totusi si fara sa aiba Hawkeye, realimentare, CATOBAR sunt nave redutabile si e bine sa le ai, insa aduse la zi pe partea de avioane pentru ca altfel MIG-urile alea nu stiu sa faca decat u singur lucru bine, conform invataturilor mele din scenariu si anume sa foloseasca Kh-31
teoria e ca teroria, ca sa nu mai spun jocul.
Kh-31 provine din razboiul rece si este la fel de eficienta ca dealtfel si un radar de Mig 29K. Indienii sunt dati ca au Kh-31A (antinava) si Kh-31P (antiradiatie).
Kh-31P este atata de buna incat nu exista nici macar o dovada de lovire in Ucraina, dar oricum nu asta era subiectul.
Kh-31A este are raza maxima de 70 km si ghidaj INS&radar activ, deci putem spune ca este o „putin mai desteapta” ca Termite. Nici macar nu se poate compara cu KH-35, un fel de stramos al ucrainienei Neptun. O rabla sovietica, chiar daca-si da raza de actiune mare, ca si detectie este net inferioara anticei Penguin. Nici pomeneala de comparatia cu JSM sau Exocet.
Este mai slaba decat Exocet AM39 ce a luptat in Falkland si la fel de utila ca Termitele nostre de pe Marasesti sau NPR-uri.
Asta fara sa spun ca sigur chinezii au alertare timpurie si pot bruia un radar activ sovietic din anii 80-90.
Harpoon, Exocet, o gramada sunt relicve Cold War si uite, se mai simt in Ucraina
Kh-31 are si versiuni mai noi care merg la 110 km si oricum adversarul n-a fost state of art, vorbim de pakistanezi si chinezi.
evident ca este un simplu joc, eu am varianta comerciala ca nu-s militar, exista si variante mai complexe si cu date mai aproape de realitate. evident, e doar un wargame, dar rogu-te examineaza putin lista user-ilor care au permis sa le fie declinata identitatea
https://command.matrixgames.com/?page_id=3822
chiar si cu rachete vechi, daca lansezi cate 2 pe fiecare escorta si 8 pe tinta principala s-ar putea sa treaca de CIWS si bruiaj;. e vorba de tactica, coordonare, planificare etc. lansezi de mai aproape cu riscul de a te intercepta vanatoarea, daca e prin zona si n-a plecat dupa vreo momeala, sunt multe variabile intr-un scenariu de asta.
nu inteleg care-i legatura intre Ucraina si Kh-31P (indienii o au din 2019 apropos), n-am sustinut eu asa ceva, eu ma refeream la ce mai pot face Mig-urile ambarcate indiene.
Stimate Dov
Rogu-te muta-ti privirea de la Romania, la Polonia si vezi cum firma Huta Stalowa Wola care este cu capital majoritar de stat ( cred ca 80 % ) produce intr-o veselie autotunuri, transportoare blindate, MLI- uri, tunuri de 155, etc. Cum se face ca ei pot si noi nu ? Pana la urma multe lucruri depind si de calitatea oamenilor. Spun asta, fara sa contest avantajele sectorului privat.
WTF ?
Eu n am zis nimic?♂️
Urma sa zici. Omul ti-a luat-o inainte ca sa nu te mai obosesti. Ce n-ai priceput?
eu am spus si o sustin.
Scopul NU este sa produci tu ca Stat ci sa incurajezi dezvoltarea unei baze industriale performante. Spui de Huta Stalowa Wola, este un mare fix pix daca nu ai in spate inca minim 100 de uzine si mici producatori care pot fabrica de la surub si cablu pana la calculatoare specializate. Ce faci cu astia? Investeste Statul in asa uzine sau ne intoarcem pe vremea lui Ceasca?
Statul Roman trebuie sa se dea peste cap sa aduca in Ro un producator de camioane, chit ca este chinez, turc, sau din UE. In jurul lui se vor dezvolta si producatori locali de echipamente, acestia sunt baza unei industrii militare grele. Si defuncta industrie comunista se baza pe acest tip de producatori.
@ADR
„Spui de Huta Stalowa Wola, este un mare fix pix daca nu ai in spate inca minim 100 de uzine si mici producatori care pot fabrica de la surub si cablu pana la calculatoare specializate.”
Bingo….
De ce nu avem o companie precum stalowa wola, cu 100 de firme private că furnizori de subansamble ?
Io cam asta aș vrea…
dar voi va uitati pe bugetul de stat votat de majoritatea celor care se duc la vot adica aia 30 la suta angajati la stat si pensionari ca restu nu e prezenti ?
Am și Io voie să visez…. 🙂
măcar Vikrant nu are DPF anulat ca Kuznețov
sunt niste avantaje la vechiturile astea:
1. ai oameni școliți, că nu știi când guvernul îți cumpără un battlestar
2. viitorul e al dronelor; dronele punctează la cele 4 cerințe scrise de George
intreb si eu ,noi participam in programul corveta europeana , avem vre-o sansa sa ne alegem si noi cu 2,3 corvete din acest program sau doar de ochii lumi participam si noi ?. Multumesc.Cat despre indieni cred ca se multumesc cu aceste 2 portavioane si cred ca se concentreaza pe aviatie ca acolo au marii bube , cred ca aviatia e calcaiul lui Ahile ptr multe tari , mai ales ca China produce avioane de generatia a 5 la foc automat.
Buna seara , o intrebare la un subiect off topic { vreau sa cred ca nu se supara nimeni} , are cineva info in leg cu achizitioanarea a 54 de sisteme Chiron MANPAD din Korea de Sud ?
Sursele mele ar fi Wikipedia Romania army equipment si 2 influenceri mai pro rusi …
Multumesc
Seara buna, tuturor
Stimate Dov, te rog sa ma scuzi. Am gresit adresantul. N-am nimic cu domnia ta. Vina imi apartine 100% .
Stimate ADR, parca n-ai trai pe meleagurile astea. Vrei mici producatori ( particulari ) de suruburi, cablaje, etc. Au fost fabrici mari de asa ceva, care s-au privatizat si s-a ales praful de ele. Ce mare producator de camioane o sa vina, daca va trebui sa aduca peste 90% din repere, din afara tarii ? Au fost 6 fabrici de „shuroabe”. Nu mai respira nici una. Au fost 6 fabrici de rulmenti ( inclusiv rulmenti grei, Ploiesti). In afara de Alexandria, care mai traieste? Si erau, privatizate majoritar de straini.. Asa ca: noapte buna!
Alertă nostalgic! 😀 (O să fiu offtopic, îmi cer scuze in avans).
Ce bine că ai adus în discuție rulmenții. A venit la fileu.
Păi, vrei rulmenți? Un singur producător produce și exportă azi mai mult decât toată industria ceaușistă de rulmenți la un loc. Schaeffler Romania, dacă ai auzit de ei. Cu 5000 de angajați au o cifră de afaceri de 700 de milioane de euro și produc rulmenți la care industria ceaușistă nici nu visa: de la microrulmenți la …mega. Și, ia ghici? Producător străin, privat. Cu fabrică construită de la zero, civilizat, în afara orașului (și extinsă între timp și se extinde și acum), condiții omenești pentru lucrători (curățenie, săli de masă, căldură – nu jegurile geroase de fabrici de dinainte de ’90).
Fabrică care dă de lucru la 5000 de români (și plătește foarte bine), plătește impozit pe profit (că raportează an de an profit, deloc mic), plătește impozite pe salarii, contribuții sociale în România și exportă (contribuie la exporturile țării noastre și aduce plusvaloare).
In plus, dau gratis o lecție de economie (și industrie și bani), prin cel mai facil (și imbatabil) „studiu” posibil: comparația.
În ’89 industria era (în procente) 46% din PIB, azi e 22%. Dar, ce sa vezi, în bani e invers: la paritatea de azi a dolarului, cei 19 miliarde de dolari producție industrială din ’89 ar însemna 45 de miliarde.
În 2022 Romania a avut producție industrială de 68 de miliarde de dolari.
Deci un plus de 23 de miliarde de dolari.
Cum? Prin tehnologizare superioară, metode „occidentale” de lucru (de exemplu LEAN, mă rog, asta e japoneză dar se aplică în toată industria occidentală, deci și la noi), prin productivitate a muncii net superioară, eliminare timpi morți, grija pentru sănătatea și bunăstarea lucrătorului industrial (echipamente de protecție, filtre pentru eliminarea noxelor industriale, training adecvat, etc).
Cât despre: „Ce mare producator de camioane o sa vina, daca va trebui sa aduca peste 90% din repere, din afara tarii ?”
Fabricile de camioane din întreaga lume asta fac. Acum producția e globalizată, nu mai e industria aia autoizolată. Desfă un camion produs in Germania și vei vedea subansamble produse in 10-15 țări. Cele mai puține dintre ele în Germania. Însă cu siguranță vei găsi și câteva produse in Romania (rulmenți, cablaje, etc). La vedere „fabrica de camioane” finală e un asamblator, dacă e să simplificam. Asamblează „repere” (azi se numesc „subansamble”, „repere” erau pe vremea împușcatului) produse de subsidiare și parteneri în întreaga lume și livrează produsul finit. Dar până la acea asamblare ele contribuie și ce se vede mai puțin dar e foarte important: R&D (cercetare), proiectare, testare…. De aici și adaosul final mare.
Azi economia e circulară și globală, nu o mai facem în paharul nostru cu apă călâie: muncitorul se făcea că muncește, statul se făcea că-l plătește, în drum spre casă făcea un tur de magazine să vadă dacă „s-a băgat ceva” (nu se băgase), ajungea acasă cu plasa goală, căldură nu era, lumina se luase, program la TV nu era…a doua zi o lua de la capăt.
Ca-n 2023 să devină nostalgic. Nu pe acele vremuri, sunt sigur, ci pe tinerețe. O tinerețe îndepărtată, suficient de îndepărtată încât să dilueze din senzațiile și trăirile pe care azi nu ar mai vrea să le simtă dar …era tânăr. E nostalgic in timp ce stă la coadă la Lidl cu coșul plin ochi (că azi s-a băgat ceva) și se plânge că e sărac și o duce prost „Înainte era mai bine…” Îhâm…nu, nu era.
Nu uita că Ceaușescu ne-a lăsat cu un PIB de 41 de miliarde de dolari (98 de miliarde raportat la dolarii de azi) și în 2022 Romania avea un PIB de 300 de miliarde de dolari. O diferență de vreo trei ori…pe plus.
Cam cât între … Amara și Halkidiki (unde mergea românul „înainte” și unde merge acum).
Ceaușescu ne-a lăsat la rangul de țară „lower middle income economy” (în limbaj al „iepocii”: economie în curs de dezvoltare dar în limbaj realist … săraci) iar azi suntem doua trepte mai sus „high income economy” (în rândul țărilor dezvoltate, deci bogați. Bogați dar nu musai mai inteligenți și cu simțul proporțiilor prea dezvoltat, văd).
Așa, că da … noapte buna!
Foarte bun conentariul.
Schaeffler si-a facut fabrica aia ca nu a putut sa cumpere fabrica de pe fosta platforma industriala, de la apaps si sif transilvania, plus sindicatele etc nu ne vindem tara, in cativa ani de zile au fost pe butuci, cine a vrut sa lucreze a plecat la Schaeffler (aia cu Ina, Fag, Luk etc marcile comerciale)
Rulmenti mai sunt in afara de Brasov (Schaeffler) si Alexandria (Koyo), cea din Barlad (facuta in 1950, apoi modernizata pe vremea lui cioasca cu tehnologie japoneza de la Koyo, si cumparata de niste turci e bine mersi inca astazi), cea de la Ploiesti a lui Timken – care are si fabrica noua, nu cea veche cumparata la privatizare, ma rog astia sunt specializati pe industrial nu sunt asa vizibili ca marcile din industria de automobile de exemplu gen skf, luk, ina etc
Suceava cea mai noua (cred ca era din 89 pusa in functiune), care a pastrat marca urb impreuna cu cei din Barlad, mai are ceva productie
Au crapat cea din Slatina in 2001, unde a fost Ghinion Iliescu cand blocau muncitorii drumul national, si cea mare din Brasov in 2007 –
sunt mult mai putini muncitori intr-adevar dar fabricile sunt mult mai eficiente
pacat ca nu au fost mai multi schaeffler, timken, koyo si in alte industrii romanesti
@Paul,
Bine că au făcut fabrica aia nouă acolo, vechea platforma ar fi fost un coșmar logistic (acces foarte înghesuit în/dinspre fabrica).
Momentan stau bine, la drum cu două benzi pe sens până la ei, aproape de centura Brașovului, parcare generoasa in fața).
Și, nu, nu lucrez la ei, de i-am lăudat, ci la un colaborator industrial care lucrează cu majoritatea fabricilor din regiune.
Iar de la Brașov pot da exemple de mulți producători care oferă aceleași condiții bune pentru lucrători și au aceiași productivitate a muncii:
– Aerotec (componente pentru industria aerospațială)
– Stablius (hidro-pneumatice)
– Bilka (tablă pentru construcții)
– Benchmark (electronice)
– Joysonquinn (automotive)
– Hutchinson (automotive și mai nou componente aerospațiale pentru Airbus)
– Continental (anvelope)
– Autoliv (automotive)
– Rolem (automotive)
– Olympus (lactate)
– Preh (automotive)
– Total (uleiurile auto Elf)
– Eldon (confecții metalice pentru instalații electrice)
– Dexion (soluții de depozitare metalice)
– Varta (care fac baterii pentru mașini electrice deja și vor să mai investească un miliard de euro pentru asta și la Craiova, parcă)
– 595° (care produc la Brașov componente și aliaje pentru baterii pentru mașini electrice)
….și așteptăm si Diehl, care lucrează deja la noua fabrica 🙂
Și mai sunt diverse fabrici mai mari sau mai mici.
Gradul de complexitate a industriei brașovene a rămas foarte mare. Nu degeaba in jurul Brașovului sunt trei localități cu mai mulți angajați decât locuitori: Ghimbav, Prejmer și Cristian.
„– Autoliv (automotive)” – nu e la Onesti? Sau au si la Brasov si in Bacau?
🙂 Pentru cine nu stie e fabrica de volane a grupului VAG (masini supraevaluate 😀 ) .:)
@Cristi
Au și la Brașov fabrică, sigur. Ba chiar sediul social al Autoliv Romania este la Brașov.
Au puncte de lucru în mai multe localități din țară. E o companie uriașă, la nivel național. Cu vreo 9000 de angajați și cifra de afaceri de vreun miliard de euro.
big like, dar sa stii ca nu te vor intelege pentru ca nu e „fabrica nostra”, a poporului. Deageaba le explici ca ceva din valoarea altuia e mult mai mult decat ceva din nimicul tau (sa nu spun paguba).
De ce ?
De asta:
https://www.digi24.ro/digi-context/dezastru-la-testele-pisa-expert-in-educatie-romania-este-bananiera-din-punct-de-vedere-educational-2611853
Buna tuturor, va pot spune eu pe scurt cum e cu rulmentii …
La Ploiesti a fost privatizata cu Timken, produc cu succes, la Alexandria Koyo merge, la Barlad au venit turcii de la Kombasan – se sufoca.
Restul fabricilor au esuat in faza privatizarii si au falimentat, la Suceava si Slatina – niste constructii faraonice fara nicio perspectiva inca de pe timpul comunistilor, iar la Brasov nu stim ce interese au fost.
La Cristian a venit in schimb INA/FAG si au dezvoltat capacitati mari de productie.
Se sufoca turcii de la Barlad datorita pietii extrem de concurentiale, sunt foarte multi producatori foarte mari, SKF, TIMKEN, NSK, INA/FAG, SNR …apoi o pleiada de producatori mici si marea problema cu ” chinezariile” …..Ca sa concluzionez am avut 2 fabrici falimentare din momentul constructiei, 1 fabrica privatizata cu un oarecare, 2 fabrici privatizate cu producatori de top si 1 fabrica lasata sa moara din nu stiu care interese …imobiliare ??!! 🙂 asa ca buna dimineata :)))
Rulmentul Brasov nu cred ca a fost lasata sa moara din cauza de interese imobiliare, aia s-au sinucis, cu sindicatele si lozinca nu ne vindem tara, Schaeffler a preferat sa ia un teren la cristian si sa construiasca de la zero in loc sa modernizeze ceva unde acum 20 de ani era intr-adevar tehnologia lor, dar fara sindicate Apaps etc
Barlad asa e – cu legile alea cretine din secolul trecut a dat Apaps bani, au modernizat fabrica cu Koyo in 1998, in 2000 cand a fost gata au privatizat-o cu turcii de la Kombasan care au crezut ca l-au prins pe doamne doamne de picior , au replicat fabrica in Turcia in 2006, apoi india in 2012, si cei din Barlad au ramas tot cu ce le-a dat Koyo in 2000, Barlad e victima propriului succes din 2000 replicat in tari cu energie mult mai ieftina si fara legislatie de mediu, unde poti sa arunci de exemplu acidul din baterie oriunde (nu zic de canal, ca in India nu e inca canalizare peste tot, arunci ce vrei unde vrei), etc
De alea faraonice nu-sh ce sa zic, era de exemplu multa industrie pentru utilaje din industria extractiva, cand s-au inchis minele au disparut fabricile care produceau utilaj minier, care erau clientii fabricilor de rulmenti ? – au tinut steagul sus cei din automotive gen skf, luk, ina, fag etc asta ar fi interesant de comparat un Logan mediu 2023 fata de o dacie 1300 din 1988, cati rulmenti are ? ca utilaje gen cele ale IMUM Baia Mare nemaifiind utilajele, si nemaifiind fabrica, nu mai e nevoie nici de rulmentii pentru utilajele alea
Si Timken si-a facut fabrica noua pentru rulmenti industriali cu serii scurte – normal ca sa ai comanda de cativa rulmenti de ceva tip ciudat sa o faci pe o linei gandita sa faca ceva rulment super standard, cateva jde milioane de bucati pe an – cand tragi linie clar ti se pare linia aia sa faca milioane identici „faraonica”
Ce frumoasa discutia de rulmenti. Eu va zic de cativa ani ca nici suruburi nu e usor sa faci la nivel „weapons grade” si ca daca ai totul: bani, tehnologie, angajati, piata asigurata tot iti ia cativa ani buni (5+) sa pui fabrica pe picioare si sa faci fluxul tehnologic eficient si sa atingi nivelul calitatii asteptat.
Avantajul la rulmenti (timken, skf etc) ca si la suruburile de la Ploiesti pentru Rolls Royce Aviation sau utilajele petroliere si eoliene de la Mizil este ca fabrica in sine si CNC-urile sunt weapons grade din alea cu export limitat ;).
Ai asta poti in caz de problema sa misti productia rapid catre munitie, subansable pentru artilerie sau piese de schimb pentru vehicule de lupta.mai ales catre munitie si consumabile (tevi de tun si de arma de exemplu)/
Pentru o fabrică modernă de producție ai nevoie de multe și, într-adevăr, durează cu anii.
Construcția propriu-zisă (a fabricii) e cel mai mic impediment. Aia o faci. Dar:
Ai nevoie de multe alte „mărunțișuri”, precum:
– tehnologizare și utilaje.
– acreditări (și sunt multe)
– import know-how
– forța de muncă (cu tot cu ce presupune asta: căutare pe piața muncii, spatii pentru relocare angajați din alte părți, parteneriate cu licee industriale și universitate)
– training pentru forța de muncă, cursuri de calificare
Și multe altele.
Ce este important, atât în acest proces cât și după, pe parcursul activității, se dezvolta o adevărată industrie pe orizontală in jurul respectivei fabrici. Foarte multi colaboratori și prestatori de servicii (de cele mai multe ori locali) trăiesc și ei de pe urma acestei fabrici. Daca exista o fabrică cu 5000 de angajați, de pildă, fii sigur că cel puțin 1000 sunt angajați în această industrie orizontala a prestatorilor de servicii și colaboratorilor externi. Și acesta iarăși este un mare câștig. Așa că să tot vină investiții, împing Romania înainte. Și au o mare importanță în securitatea națională, dacă e să o legam cu specificul acestei publicații: bani, români care rămân în țară având un job decent in condiții bune, importanta strategica pentru statele din care vin investitorii.
Konkret, stimabililor!
Vad ca subiectul rulmemtilor v-a dinamizat pe multi dintre dvs. E bine, pt ca la caz de paruiala, tehnica de lupta cere o gramada de rulmenti. Sa ne amintim ca Aliatii au organizat raiduri de bombardament, special ca sa „capaceasca” uzina de rulmenti de la Erfurt, parca. Amu, pt ca tot s-a vorbit pe la Tv despre industria de razboi din WW 2 si s-a evidentiat ideea ca armatele, pe langa calitate cer si cantitate, spuneti-mi rogu-va cati rulmenti produce Romania la ora actuala.
Conform Anuarului statistic al R. S. Romania, din 1988, ( pagina 32 ) in anul 1987 tara noastra a produs 120 558 mii buc. rulmenti. Adica, 120 558 000 bucati rulmenti. E mult, e putin, nu stiu. Acu, cam cati face ? Si mai este ceva. Patronii fabricii iti refuza comanda din varii motive ( nu poate schimba fluxul de productie, n-are materiale, are alte comenzi etc.).Dupa treminarea WW II, s-a produs oarece valva, cand s-a aflat ca unele fabrici germane ce produceau tehnica de lupta, aveau actionari americani sau englezi, care-si primeau anual dividentele prin bancile elvetiene. Uitati-va ce probleme sunt acum: firme finlandeze care au livrat drone Rusiei in 2023, rachete rusesti care bombarceaza Ucraina avand la bord electronica din SUA. Asa se intampla daca nu-i ” a noastra”. Totusi, nu mi s-a raspuns cum pot polonezii sa produca armament in fabrici in care statul polonez este actionar majoritar. Astept un raspuns pertinent, nu aiureli.
Nu mă pricep la industria de armament, nu mă bag in ce nu mă pricep, dar de unde știți dumneavoastră că „nu se produce”? In presa se spune că se lucrează în trei schimburi și se produce la greu.
Și lăsați „polonezii” aia, că ați înnebunit cu polonezii. Cunoașteți câțiva polonezi și apoi mai vorbim. Ei se lauda foarte mult și vorbesc foarte mult, dar nu sunt nici pe departe nici mai corecți, mai deștepți sau mai harnici decât noi. Dar sunt băieți buni, mai ales la un „păhărel” de votcă („păhărelul” înseamnă de la 2 litri in sus ).
Uite cu ce se lauda cei in cauza:
https://www.hsw.pl/produkty/
Noi mai avem ceva asemanator? Este drept, am avut candva. Probabil ca acum am putea sa ne revenim dar trebuiesc investitii serioase. La noi industria de profil lucreaza in 3 schimburi??? Ar fi o minune daca ar lucra macar intr-un schimb.
Si mai este o afirmatie dureroasa. Ii apartine profilerului H. D Hartmann, o persoana care cred ca este bine informata. A facut aceasta afirmatie saptamana trecuta la un post Tv. Dumnealui, sustine ca a intrebat 4 analisti economici cunoscuti din Romania cu cat a crescut IN TERMENI REALI, PIB-ul actual al Romaniei fata de cel din anul 1989. Raspunsul pe care l-a primit de la cei 4 analisti este identic: 1,9 % ! Adica nici macar 2% in 33 de ani. Asta, dupa toate privatizarile, restructurarile, modernizarile si tinand cont de inflatie si devalorizarea banilor. Eu doar am retinut informatia si o retransmit. Pentru precizari, il puteti contacta pe domnul, mai sus amintit.
O seara buna tuturor!
https://www.youtube.com/watch?v=eBrLeo0rL44
INS Imphal
si ceva despre un viitor INS Vishal si alte chestii indiene
https://www.youtube.com/watch?v=WPoTio2o5_g