Scurt istoric. Prezentare
Sa’ar 5 sau Eilat, cum li se mai spune, sunt în acest moment cele mai capabile nave de care dispune marina israeliană. Cel puţin până la apariţia corvetelor Sa’ar 6 achiziţionate de la germani „la ofertă”.
Cele trei unități laolaltă. Sursa foto: militaryedge.org
Marina a fost întotdeauna vioara a doua la israelieni, aşa că Sa’ar 5 au avut o naştere grea şi târzie. Negocierile cu americanii (pentru că navele au fost construite în baza ajutorului pe care SUA îl acordă cu regularitate Israelului) s-au prelungit, înţelegerea iniţială fiind ca SUA să finanţeze construcţia a trei submarine şi a patru corvete. Asta se întâmpla în martie 1988. Programul a fost aprobat de cabinetul israelian în aprilie 1988, dar au lipsit fondurile. Creşterea preţurilor a condus la reducerea programului la două submarine şi trei corvete, iar către sfârşitul lui 1988, marina israeliană şi Ingalls Shipbuilding au încheiat negocierile. Navele au fost proiectate de Northrop Grumman Ship Systems iar Rockwell a fost desemnat integratorul armamentului şi al senzorilor, pachetul fiind finalizat către sfârşitul aceluiaşi an.
Pe parcursul lui 1989 s-a intrat în faza de proiectare de detaliu fiind incorporate mai multe măsuri de reducere a semnăturii navelor iar construcţia primei corvete a început în 1992.
INS Eilat Sursa foto: militaryedge.org
Clasa este compusă din trei unităţi: Eilat (501) – intrată în serviciu în aprilie 1994, Lahav (502) – intrată în serviciu în octombrie 1994 şi Hanit (503) – intrată în serviciu în aprilie 1995.
Caracteristici tehnice
- Deplasament: 1 275 tone (încărcare maximă) / 1 075 tone (standard)
- Lungimea: 86,4 m
- Lăţimea: 11,9 m
- Pescaj: 3,2 – 4,2 m
- Viteza maximă: 34 Nd
- Viteza de croazieră: 20 Nd
- Raza de acţiune: 3 500 Mm
- Autonomie: 24 zile
- Echipaj: 64 de oameni + 10 oameni pentru operarea elicopterului
INS Eilat cu elicopterul pe helipad Sursa foto: militaryedge.org
Propulsia de tip Combined Diesel or Gas (CODOG):
- 1 x turbină pe gaz General Electric LM2500
- 2 x diesel MTU V12 1163 TB82
- 2 x elice cu pas variabil Kamewa
Uzina electrică: 2 x MTU-Siemens DG
Armament iniţial:
- Tunuri: 2 x Oerlikon L70 – 20 mm şi 1 x Phalanx Mk 15 – 20 mm
- Rachete anti-navă: 2 x 4 Boeing RGM-84 Harpoon + 2 x 4 Gabriel II*
- Rachete antiaeriene: 2 x 32 IAI Barak I*
- Torpile: 2 x 3 Mk 32 324 mm cu torpile Mk 46
- Elicopter: 1 x AS-565 SA Panther, folosit mai mult în rol de identificare şi marcare a ţintelor pentru sistemul Harpoon
* cel mai probabil nu au fost instalate de la început sau, în cazul unora, niciodată
Vedere de sus a navei, nu se vede prea bine, dar putem observa cele două VLS pentru Barak I: primul în prova, al doilea în spatele a ceea ce arată a coșuri de fum, în fața catargului pupa. În prezent, deasupra VLS-ului dinspre pupa este o antenă satelit, asa ca cel mai probabil VLS-ul nu este utilizat. Sursa foto: naval-technology.com
Senzori:
- Radar de cercetare de suprafaţă: 1 x Cardion SPS-55, banda H
- Radar de cercetare aeriană: 1 x AN/TPS-44, banda D
- Radar pentru achiziţia ţintelor: Elta EL/M-2218-S 3D (Automatic Missile Detection Radar – AMDR)
- Radar de control al focului: 2 x Elta EL/M-2221-GM (ghidare Barak) şi 1 x MSIS IR, laser, TV
- Sonar în chilă: 1 x EDO-796 Mod 1
- Sonar tractat: 1 x Coris-TAS
Război electronic:
- ESM – 1 x Elisra NS-9003A
- ECM – 1 x NS-9005 PR
- COMINT: Tadiran NATACS MMI
- Contramăsuri: 4 x 72 ACDS; 2 x 24 Beamtrap; 1 x SLQ-25 Nixie
Sistem centralizat de conducere a luptei: Elbit AIO-III
Combat Information Centre Sursa foto: globalmil.com
Alte caracteristici ce merită subliniate:
- prima navă din lume proiectată în 3-D Computer Aided Design (CAD);
- standarde de proiectare şi construcţie americane şi germane;
- coca din oţel, suprastructura din aluminiu;
- măsuri de reducere a semnăturii radar (forma suprastructurilor) şi în infraroşu (evacuarea gazelor sub linia de plutire, instalaţii de răcire), prima navă din lume concepută cu stealth în minte;
- 11 compartimente etanşe şi 6 zone de incendiu (de exemplu, fregatele Nansen au 13 compartimente etanșe la o lungime de 133 m în timp ce fregatele de clasă Sachsen au 7 la o lungime de 143 m, dar e posibil să fie o greșeală);
- plan de forme cu un V profund al cocii şi chile anti-ruliu supradimensionate;
- sistem integrat de control al funcţiilor navei (maşini principale, uzină electrică, controlul avariilor, instalaţia de guvernare, pilotul automat) similar celui de pe fregatele canadiene de clasă Halifax, Integrated Platform Management System – IPMS furnizat de CAE Electronics;
- Sistemul de conducere a luptei are 17 console color (nu uitaţi, suntem la începutul anilor 1990), două computere principale (unul pentru redundanţă) iar software-ul său este scris în Ada.
Probleme specifice
Cu ocazia testelor pe mare efectuate în 1996 s-a constatat că, „stabilitatea navelor este adecvată condiţiilor din Marea Mediterană unde navele vor naviga preponderent, dar nu fac faţă condiţiilor din Oceanul Atlantic.”
Ca de obicei în cazul israelienilor, navele aşa cum au fost proiectate iniţial, erau supra-încărcate cu armament generând probleme de stabilitate datorită modificării înălţimii metacentrice a navei. Pe scurt erau, aşa cum zic anglo-saxonii, top heavy.
Navigând pe mare montată, greu de evaluat starea mării pe Douglas. Marea pare să aibă berbeci, posibil să fie gradul 4 pe Douglas, valuri între 1,25 și 2,5 m. Sursa foto: militaryedge.org
Au fost proiectate iniţial cu un tun Otobreda de 76 mm / L62 în prova care a fost înlocuit cu un CIWS Phalanx Mk 15. Rachetele Gabriel nu au mai fost niciodată instalate şi, se pare că nici rachetele Barak nu au fost instalate pe nave de la bun început. Astfel, din cele două baterii Barak I (2 x 32), se pare că cea dinspre pupa nu este folosită nici în prezent.
După cum am tot spus pe site, nu poţi să faci dintr-o corvetă de 1 275 de tone o navă capabilă să lupte eficient în toate cele trei medii (anti-navă, anti-submarin și anti-aerian), iar Sa’ar 5 sunt dovada acestui lucru. Există nişte limite generate de deplasamentul navei care chiar contează şi peste care nu se poate trece, pentru că: înălţime metacentrică.
Va urma
Nicolae
Surse:
https://www.forecastinternational.com/archive/disp_pdf.cfm?DACH_RECNO=779
https://militaryedge.org/armaments/eilat-class-sa_ar-5/
http://www.globalmil.com/military/navy/israel/corvettes_and_fac/2016/0129/302.html
https://www.militaryfactory.com/ships/detail.asp?ship_id=ins-eilat-501-corvette-warship-israel
https://www.globalsecurity.org/military/world/israel/eilat-specs.htm
Salut,
Faine nave, frumoasa arhitectura navala si extra-moderna, chiar e SF la propriu n-am ce zice, probabil au inghesuit si au facut mini-fregata doar pentru ca au port mic sau nu sunt facilitati, ori una ori cealalta, in afara ( din ce stiu eu ) Haifa mai au si alte porturi unde pot parca nave militare ?, probabil sigur asta-i motivul.
Si ei cum sunt forte zgarciti, nu ofera protectie decat lor insasi sau intereselor care sunt, adica raza mica sau pe acolo, nu vad ce problema ar avea sa intre in Atlantic.
De la WWII incoace dimensiunile au tot crescut, nu cred ca in Atlantic sa-si faca veacul nave mici gen OPV-uri sau corvete usoare, la extreme nu zic ca nu au fost, dar nu-si au rostul navele militare mici sa umble dupa sub-uri rusesti sau mai stiu eu ce, sau naval projection force care le faci cu minim fregate.
Se stie ca Atlanticul e capricios, trebuie sa ai mare grija cand navighezi.
si o obs., la noi cam pe cand asa ceva ? Ce se mai aude de ale noastre care trebuiesc construite, nu frecatele, ci prea-curvetele ?
par niste opv supraincarcate. Un fel de struto camila. Dpmdv pentru ce au pus pe ele trebuie minim 2000 t. Nu stiu cum s-ar descurca in M Neagra care e mai putin cumintica decat Mediterana.
da ce bre suntem in razboi ca sa cumparam ”barcute” vorba lu tudose? marim alocatiile si pensiile fratie, sa mananca si gura noastra ! Sa creasca nivelul de trai .O viata avem si o gaura in cur si pe steag.mananca si bea mult romane!
Deunde se vede ca nu poti face dintr-o nava mica o corveta cu armament de fregata fara sa sacrifici alte caracteristici de navigatie ale navei.
Si sa nu uitam ca un parametru care nu apare este cand se pot lansa rachetele in conditii de mare agitata sau furtuna.
Prefer o nava care sa aiba o mai mare flotabilitate pentru acel armament, altfel te trezesti ca in un conflict real pierzi rapid teren in fata unui adversar care pe hartie nu arata asa de potent.
Noi nu avem luxul sa avem ca potentiali adversari marine de genul celor din tarile arabe care nu au traditie si nici ofiteri capabili.
De obicei, limitele de folosire a armamentului si elicopterului ambarcat raportat la starea marii sunt determinate in perioada de proiectare si ulterior de testare a navei.
De exemplu, centralele de lansare a rachetelor AN de pe Osa, determinau momentul optim de lansare a rachetei, in functie de pozitia navei in raport cu valurile. Chiar si asa, de la o stare a marii in sus, pur si simplu nu mai poti lansa in siguranta.
Si la operarea elicopterului ambarcat exista limite in operare in functie de starea marii, cu cat nava e mai mica si mai putin stabila, cu atat limitele vor fi mai mari.
Pana la urma, din pretul unei nave, procentual vorbind, cel mai mult costa senzorii si armamentul. Avand in vedere progresul tehnologic si dezvoltarea metodelor de reducere a semnaturii radar/infrarosu nu vad de ce n-ai face o nava mai mare, cu calitati nautice mai bune in detrimentul uneia mici.
Exista vorba aia: steel is cheap.
Sa nu-i plangem noi pe evrei, au ce si-au dorit nimic mai mult!
Cat despre noi o solutie la interminabila situatie cu corvetele ar fi incredintare directa atat pt Damen cat si pentru Fincantieri& NG pt constructia unor corvete dedicate dar care sa aiba capacitatea sa se apere singure,.
Faine nave, putin cam mici da’ faine.
Mici adaugiri sau corectii:
– elicopterele sunt AS565 Panther, varianta militarizata a Dauphin. La cat spatiu au mai bine puneau un MQ-8 Fire Scout.
– Gabriel au doar pe Sa’ar 4 si 4.5; ca o paranteza, Sa’ar 4.5 sunt mai tixite cu armament pentru tonajul lor ca si Sa’ar 5
– Lahav este prima din cele trei dotata cu radarul AESA EL/M-2248 MF-STAR (castelele prova si pupa modificate) si 2×8 Barak 8 in loc de 2×32 Barak 1.
Lahav este folosita ca platforma pentru testare de solutii pentru Sa’ar 6.
Noul radar EL/M-2248 a permis testarea C-Dome (versiunea navalizata a Iron Dome) pe Lahav; C-Dome a fost montat pentru testari (temporar) pe helipad la pupa.
La cat de impopotonate vor fi Sa’ar 6 sincer nu stiu cum vor pluti si naviga, mai ales ca sunt facute de TKMS, mai nou mari specialisti in nave canarisite si submarine instabile.
– corectat la elicopter, multumesc! 🙂 MQ-8 Fire Scout nu exista in anii ’90, dar acum, avand in vedere ca folosesc Panther-ele mai mult pentru iluminarea tintelor pentru Harpoon, probabil ca ar fi o idee mai buna. Mai ramane sa amenajeze un loc la bord pentru „pilotul” Scout-ului.
– planurile initiale prevedeau si Gabriel pe langa Harpoon pe Sa’ar 5. Au renuntat.
– partea a II-a a articolului va acoperi modernizarile si incidentul din largul coastelor libaneze
– Sa’ar 6 au la baza Meko, o clasa destul de reusita, despre care n-am auzit pana acum sa aiba probleme de natura celor relevate de tine. Inca, pentru ca la cate planuiesc israelienii sa puna pe ele s-ar putea sa le strice „firma” nemtilor. In plus, au obtinut un pret exceptional la Sa’ar 6.
Stiu ca nu exista MQ-8 in ’90 dar ar putea sa-l introduca acum ca s-au apucat de modernizari la Sa’ar 5. Gasesc ei un loc pentru chiloti!
Incidentul cu Hanit dovedeste, daca mai era necesar, ca Doreii sunt ubicui.
Cu TKMS a fost o mica rautate, poate din invidie ca noi stam si ne uitam la pliantele cu Gowinduri si Sigme in timp ce altii ciocanesc voios la navele lor. 🙂
Sunt curios ce va iesi din proiectul „Reshef Class Corvette”.
Tkms a avut niste erori care i-au scos pana si pe nemti din fire… i-am atins si eu atunci, n-am ratat momentul. Meko au fost foarte reusite insa. Ma uit cu invidie la alea sud africane.
Stie cineva unde a fost facuta (cred ca e la noi) – cu ce ocazie – a doua fotografie din articol?
Eu vad o fregata romaneasca langa ea.
Inclusiv tricolorul nostru.
https://www.jpost.com/Magazine/Features/Too-friendly-28923
Are sens, in poza crezui ca recunosc – in dreapta – constructia din capatul Oil Terminal, danele de vrac, langa ARSVOM.
INS Eilat are arborat pavilionul Romaniei la verga, in tribord. Asa ca este posibil ca poza sa fie facuta chiar la Constanta. Se vede si pavilionul Turciei pe baston la pupa, dar ar putea fi chiar o nava turceasca mai mica mascata. Eu nu recunosc cheul, nu cunosc Constanta prea bine…
Dana militara (de unde e facuta poza) in nord si constructia (ce apare in dreapta pozei) in sud:
ce nu am inteles eu la navele astea, e de ce le-au facut asa mici, de vreme ce intentia de la inceput sa fost sa poarte multe arme. Constrangeri de buget?
Am inteles bine sau nu are capacitati ASW? Intre timp au mai aparut submarine prin vecini, chiar daca acum sunt prieteni/aliati de facto cu acei vecini 🙂
Daca va primi Fire Scout, pilotul va sta 100% in CIC, nu are rost sa-l pui altundeva pt ca informatiile adunate de elicopter sunt utilizate in CIC
N-am idee de ce le-au facut atat de mici. Pot si ASW.
Au scoala buna de marina si experienta de lupta
Nu prea inteleg de ce 2 tipuri de rachete AN, si fara tun de 76.tinand cont ca pot bombarda cu el litoralul
Daca mai puneau si tunul periclitau siguranta navei, pur si simplu nu mai era posibil.
2 rachete AN, aveau raze diferite, Gabriel raza scurta (20-30 km, nu mai stiu exact) produs indigen, Harpoon pentru OTH.
Pai Harpoon uita adresa la 20 km? Nu-mi vine in minte alt caz de nava cu 2 tipuri de rachete AN
Sa’ar 5 nu au fost echipate pana acum cu rachete Gabriel, doar Sa’ar 4.5. Se pare ca au renuntat la echiparea mixta si pe Sa’ar 4.5 si au ramas pe Harpoon. Exista poze cu INS Hanit (503) echipata temporar cu lansatoare pentru Gabriel 5. Fata de lansatoarele rotunde de Harpoon, lansatoarele Gabriel 5 din poze erau dreptunghiulare. Dimensiunile Gabriel 5 sunt aproape similare cu ale Harpoon. Se speculeaza ca israelienii lucreaza la o solutie de lansator in care pot utiliza atat Harpoon cat si Gabriel 5 doar prin comutare din CIC WCS. Sa’ar 6 va fi echipata mai mult ca sigur cu Gabriel 5. Harpoon B2 si B2ER par a fi „dead in the water”.
Gabriel e o racheta AN buna, aveau inclusiv baterii de coasta israelienii
Tinand cont ca a castigat la finlandezi e printre cele mai bune
Pe asta a observato cineva?
https://www.defensenews.com/industry/2020/02/21/europeans-dont-have-a-choice-naval-group-boss-pushes-for-shipyard-consolidation/
Mie imi pare ingrijorator ce zice si mai ales felul in care se refera la noi si la altii pe unde au castigat contracte. Personal ce zice elsuna cam asa: „da bagami-as eu xxxx in loc sa le zicem noi ce bani sa ne dea si cand si pe ce anume am ajuns sa depindem de ei sa faca cerintele si sa ne zica in ce bani vor. Am ajuns sa negociem cu ei si nu mai facem bani cat vrem si cum vrem”.