Interviul cu Mr. Jerry Lindbergh, Director de Program Gripen pentru Romania

[vimeo http://www.vimeo.com/46638195 w=400&h=300]

 

Interviu realizat de baietii de pe Resboiu.ro , Iulian Iamandi si Nemo.

57 de comentarii:

  1. Sunt curios ce influenta ar putea avea interviul/continutul lui 🙂
    Bravo!

  2. Suedezul incearca ca prin cele doua bloguri romanesti sa reuseasca sa influenteze factorii decizionali romani sa opteze pentru Gripen.Ce bine ar fi sa se intample aceasta minune, insa daca suntem realisti, realizam ca cu actuala clasa politica, nu scapam de F16.

    • NU A INCERCAT SA INFLUENTEZE NIMIC , AREALIZAT INTERESUL NOSTRU PENTRU SUBIECT , MAI ALES FAPTUL CA PE FORUMUL RESBOIU S-A FACUT UN SONDAJ DE OPINIE CU PRIVIRE LA MULTIROLUL ROMANESC , CHESTIE NEANCERCATA DE NIMENI IN MEDIA ,CHIAR UNICA IN LUME CU PRIVIRE LA UN ASEMENEA SUBIECT, POTI VEDEA ACOLO.SI POTI SA TE MANIFESTI.

  3. – Pentru formà
    initiativa este làudabilà, dar pentru un interviu filmat, asi fi ales un loc mai putin zgomotos si asi fi recurs exclusiv la un traducàtor. Engleza pàrtii romane este cam anevoioasà.

    – Pentru fond
    Gripen este o platformà de luptà acceptabilà pentru a mentine la nivel pilotii si tehnicienii unei forte aeriene. Cat despre eficacitate fatà de alte avioane, am rezerve.

    Offsetul de 100% este un argument greu

    Pentru avioanele de antrenament avansat, ofertele sunt destul de multe, m-asi indoi ca suedezii sà lanseze un avion propriu.

    • Ce argumanete ai impotriva liu Gripen ca avion de lupta in anul 2012?! Care iti sunt preferintele, sti cate trofee au adunat exscadrilele de Gripen in exercitiile internationale? Ce te face sa crezi ca F 16 Block 50/52 din punctul de vedere al avionuli este mai avansat si in ce?

      • Argumente am o gràmadà, mi-ar trebui mai multe pagini sà scriu.

        Printre avioanele multirol disponibile pe piata internationalà prefer Rafale.

        Ultima evaluare la care au luat parte Rafale, Eurofighter si Gripen la care concluzii ale militarilor elvetieni am avut acces (fàrà sà fie secretà, nu este pe toate forumurile), pune aceste avioane în ordinea care am dat-o. Nu mai sunt exercitii, este EVALUARE din punct de vedere tehnico-militar.
        Dacà Elvetia a ales pânà la urmà Gripen este pentru considerente pur finaciare.

        De F-16, chiar si în varianta Block 50/52 nu am nimic de spus, este un avion care a ajuns la capàtul potentialului de dezvoltare si nu mai poate fi comparat cu celelalte trei avioane.

        • Intre un bimotor si un monomotor de aceeasi generatie….este clar bimotorul mai bun cel putin la capitolul aer-aer dar si aer sol deoarece cara mai multe pocnitori.
          Insa daca compari 24 de monomotoare vs. 12 bimotoare s-ar pute ca rezultaul unei confruntari sa fie in favoarea monomotorului.

        • Vorbim de sexul îngerilor.

          În afarà de lipsa ubicuitàtii, 12 Rafale (care lucreazà infocentrat si nu au afisate mai multe solutii de tir, ci SOLUTIA, fiindcà lucreazà cu conceptul „ridicàrii ambiguitàtii”) fac praf orice raid de 24 monomotoare actuale, poate cu exceptia lui F-35 când va fi operational.

        • Permite-mi sa te contrazic si Gripen-ul este netcentric fighter si fiind in situatie de 2 vs. 1 are mai multe sanse de castig, pot aparea din mai multe puncte ale cerului si pot fi dispersate in mai multe directii, pot bruia din 24 de surse, pot avea mai multe solutii de tragere, caltiatea numarului conteaza si ea, Gripen are situational awerness mult mai bun decat multe bimotoare!

        • Nu-i nici-o problemà sà mà contrazici.

          Argumentul ar putea sà fie valabil împotriva orcàrui alt avion, nu împotriva la Rafale sau F-22.

          Dassault a fost precursorul la „netcentric fighter”, cu filiala lor Dassault Systèmes.

          Sistemul instalat pe Rafale (SPECTRA) concentreazà toate informatiile captorilor (inclusiv captorii de la rachetele MICA nelansate încà), cele de la coechipieri sau cele de la sol si oferà situatia tacticà fàrà ambiguitate.
          În plus, Rafale a fost conceput ca avion „semi-furtif” (design, materiale, vopsea, ràcirea gazelor iesind din ajutaj, contra-màsuri electronice foarte sofisticate), deci ar trebui detectat de Gripen înainte ca acesta sà fie detectat la rândul lui pentru a fi doborât.

          Pe de altà parte pomeneai de 24 vs. 12, nu de 2 vs. 1, deci si Rafale nu ar fi singur.

        • Suedia e unul din pionierii sistemelor tactical data link pentru avioane – Suedia le foloseste inca din anii 1960 cand le-au pus pe Draken. Mai nou au integrat si Link 16 pentru unguri, cehi si thailandezi, iar apoi si pentru Suedia in timpul razboiului din Libia.

          Saab Systems has over 30 years experience in Tactical Data Links (TDLs), using both proprietary and International standards.

          Examples of tactical data include air/surface/sub-surface tracks and objects, status reports, command and control orders with associated responses, and free text messages.
          Data Links in Sweden The Swedish Armed Forces have used radio systems for transmitting bit-orientated data for nearly forty years. Developed during the 1960’s, the Saab developed ‘Styrdata’ link was invented for the Draken aircraft to send simple commands to the airborne platforms.
          Commands were in the form of free text messages and typically included target and
          weapon system information and basic air intercept control instructions.

          Today, examples of Swedish data links include the Air Force’s 300-link for the JAS-39 Gripen
          fighter aircraft, the Navy’s 8000 link and the Army’s Lv MådS (GBAD) link. Different
          combinations of directional antennas, output power levels, frequency hopping and coding
          are used to gain robustness to interference and jamming.

          http://www.saabsystems.com.au/Brochures/TDL0708.pdf

        • mad max

          Cert, SAAB are o mare experientà în domeniu, ba chiar a dat lectii la Dassault (în anii ’70 calculatorul de bombardament al Etendard VI M era de originà SAAB).

          Dassault a fàcut niste progrese imense de atunci si actualmente sistemul SPECTRA nu are echivalent (PIRATE de la Typhoon nu este asa de subtil).
          Poate F-22 este mai smecher, dar sunt informatii clasificate (eventual si versiunea operationalà a lui F-35).

          Vorbesc nu numai de comunicatie (între avioane sau cu solul) dar mai ales de integrarea informatiilor tuturor captorilor, mai ales pasivi (radar, optronicà, infrarosu).
          Practic pilotului nu i se spune de unde este informatia, ci doar i se prezintà.
          Este un progres urias pentru ergonomie.

          Un pilot de Rafale mi-a spus cà ei lucreazà încà la exploatarea posibilitàtilor acestui sistem pentru doctrina de întrebuintare, practic nu folosesc decât în jur de 20% din posibilitàti.
          Pentru ei, Rafale este în primul rând un calculator cu aripi înainte de un sistem de arme.

      • Link 16 Added to Gripen’s Datalink Systems

        Sweden’s decades of datalink experience makes integration of coalition Link 16 system a smooth task.
        Link 16 (also known as TADIL-J in the US) has been designed to optimize the use of the MIDS/JTIDS architecture. MIDS is a major U.S.-led international programme in which Link 16 compatible data communications terminals are being developed. Link 16 is defined as the designation for Joint Tactical Information Data System (JTIDS) waveform and protocol compatible radios that transmit and receive data messages in the TADIL-J message catalog.

        Link 16 has been developed to meet the information exchange requirements of all tactical units, supporting the exchange of surveillance data, EW data, mission tasking, weapons assignments and control data. Link 16 is the NATO-standard tactical datalink that is being adopted by more and more users, on more and more platforms, to support coalition operations.

        In addition to the Swedish data link, Link 16 is now an option in Gripens onboard datalink capabilities. This further enhances Gripen’s interoperability and gives users an even wider choice of networked systems to meet their national and international needs.

        Gripen has always been a networked aircraft. Long before today’s concepts of netcentricity entered the military vocabulary, the Gripen was designed to be a datalinked, networked fighting system. This is not some lucky coincidence. By the late 1950s Sweden’s military thinkers and aircraft builders had recognized the game-changing effect that a linked flow of secure electronic combat data could have on tactics and operations.

        It is well known now – but was once a highly-classified national secret – that Saab’s J 35 Draken was fielded with one of the world’s first operational datalink systems. Since then, every generation of Saab combat aircraft from Draken to Viggen to Gripen has fielded more and more powerful datalink capabilities.

        The Gripen team is drawing on this depth of experience to ensure that Link 16 integration is smooth and seamless. It is crucial that information and symbology is presented in a clear and coherent way, to allow the pilot to use the datalink to full advantage. Saab already has some of the world’s best specialists in this area.

        Currently running in Gripen’s avionics simulator, full Link 16 certification is planned for 2008. Implementation of the new datalink will take advantage of the SEK1 billion (USD139 million) Version 19 systems upgrade that was announced in 2006.

        Source : DefenceAerospace.com / Saab AB

        Posted : June 11, 2007

        (7/15/2007)

      • asta e si situatia de la Gripen datalink – vezi tot ce vede pilotul celuilalt avion care transmite, sau vezi informatiile de la radarul de la sol sau de pe mare daca e vorba de comunicarea cu un vas.

        ce e interesant e ca si Gripen care sunt inca la sol, pe o raza de 300 mile, vad informatiile transmise de cel din aer si cand intra in actiune cunosc deja situatia, unde e inamicul, ce se intampla.

        in afara de Link 16 au pastrat pe avioane si vechiul sistem suedez de tactical data link, daca e ceva si Link 16 e compromis, bruiat, etc. – poti sa comuti pe celalalt link. Ungurii cand s-au dus la un exercitiu in Italia prin 2007 cu sistemul suedez nu au suferit bruiaj la radare si la data link, in ciuda eforturilor AWACS (ungurii erau in forta ostila).

        • Nu m-am fàcut înteles.
          Nu este vorba numai de transmisia de date între nodurile retelei.
          Este vorba mai ales de integrarea informatiilor captorilor de orice fel, deci o tratare a informatiei în amonte, înainte de a fi transmisà si integratà în retea.

        • Iar cu informatia deja corelatà la avionul la sol, este deja cazul Rafale.
          Cu o anecdotà, trebuie neapàrat ca pilotul sà informeze centrala inertialà de coordonatele exacte ale avionului, altfel sistemul… nu demareazà 🙂

    • NU NOI AM ALES LOCUL SI MOMENTUL. SI ESTE GREU SA VORBESTI INTR-O LIMBA STRAINA CAND ABIA ATUNCI I-TI FORMEZI IDEILE , NESTIIND DISPONIBILITATEA SI SCOPUL INTERLOCUTORULUI.ULTERIOR NE-AM ” CIZELAT” , IDEILE VENIND IN TROMBA , DAR AM PREFERAT CA DISCUTIA SA NU FIE FILMATA PENTRU A SE LEJERIZA.

    • NU NOI AM ALES LOCUL SI MOMENTUL. SI ESTE GREU SA VORBESTI INTR-O LIMBA STRAINA CAND ABIA ATUNCI I-TI FORMEZI IDEILE , NESTIIND DISPONIBILITATEA SI SCOPUL INTERLOCUTORULUI.ULTERIOR NE-AM ” CIZELAT” , IDEILE VENIND IN TROMBA , DAR AM PREFERAT CA DISCUTIA SA NU FIE FILMATA PENTRU A SE LEJERIZA.

  4. Aplauze pe toata linia.
    Excelent, respectul meu pt. cele 15 minute de glorie, televiziunile de pe la noi poate capata interes pt. astfel de interviuri mai elaborate cu „SAAB-istii”…

    Apropo, in discutii a mentionat cineva macar in treacat de viitorul avion de vanatoare al SAAB (FS2020 – bimotor in conceptele initiale si mono mai tarziu…si „stealth-ish”)? http://www2.foi.se/rapp/foir2775.pdf

  5. Interviul este interesant.
    Este doar un individ care vrea sa-si promoveze produsul si o face prin toate mijloacele pe care le are la dispozitie.In nici un caz nu este un „geambas” de avioane.

    O zi buna.

  6. Vis -a – vis de domnul Jerry Lindbergh, trebuie facute doua precizari importante:
    1. el nu este angajatul Saab, si nu a discutat cu noi in numele Saab. Dansul lucreaza pt Guvernul Suedez, la Swedish Defence and Security Export Agency. Mai pe romanseste este angajatul Agentiei Suedeze de Promovare la export a produselor din domeniul militar.
    2. Jerry a fost foarte transant. In acest moment nu exista absolut nici un plan pentru o oferta a Saab catre Romania. Turneul sau a vizat mai multe tari unde Saab ar putea, intr-un viitor mai apropiat sau mai departat, sa exporte avioane. Atat si nimic mai mult. Este un turneu de informare si sondare, aproape informal, el fiind responsabil de exportul Gripen, in cadrul agentiei.
    De asemenea discutile despre offset au fost generaliste, domnia sa explicand foarte clar ca un program de offset se discuta punctual cu compania respectiva.

    • Felicitari este un inceput de colaborare intre Rumaniamilitary si Resboiu, sper ca de data asta sa nu va mai certati 😉 este loc pe internet pentru toti mai ales ca dupa cum ai observat suntem cam aceeasi oameni care scriem intr-un loc si in celalalt.
      Va rog sa fiti transanti cu neavaenitii si cu cei pe car eii mai aud la cate o manifestare gen Expomil cum ca „Romania prefera F 16 si ca nu conteaza costurile cu orele de zbor sau offset-ul industrial” Noi nu suntem tara araba si nic in situatia unui conflict iminent asa ca putem negocia putem astepta cateva luni ani dupa avioane si tehnica noua de lupta.
      Prefer avioane noi in 2015 si cu o pauza de zbor supersonic de un an si ceva pentru pilotii romani decat F 16 MLU cazaturi la mana a 3-a sau a 2- a luate de la USA, Portugalia sau Olanda.

      • 🙂 Tu Mariuse ai fost capul limpede pe ambele bloguri, mai tot timpul! Referitor la pauza de supersonic, nu cred ca ar fi necesara, sau in nici un caz un an. Maximum sase luni si putem incepe zborurile, insa deocamdata dor noi vorbim de Saab sau de avioane noi, ceilalti, cei care au cu adevarat puterea in mana…vand terenurile si cumpara cazaturi olandeze.

      • MariusF-
        Dacă îmi permiți, miza o văd și eu în unirea resurselor disponibile (umane digitale în cazul acesta). Asta încercam să îi explic Resboiului mai devreme, că dacă scopul merită, atunci merită și să abordezi consensual treburile.
        Nu vorbesc degeaba, cred în ce afirm și nu cred că e pierdere de vreme (pt nimeni).
        Dacă vrei ceva făcut, te apuci de el și creezi cât de multe condiții întru îndeplinire.

    • Este foarte buna initiativa, pe langa mini-articolele deja scrise de unii dintre noi pe aceasta tema. Chiar daca persoana respectiva nu are mandat si permisiune sa discute toate aspectele, interviul in sine adauga un plus de informatii la ceea ce s-a scris deja si, fiind video, este mult mai accesibil.

      Imi pare rau ca nu pot fi in Bucuresti, sa merg cu voi la astfel de discutii, macar lingvistic daca nu si cu idei as fi putut fi util, pe langa ocazia in sine pentru mine:).

      Dupa cum am precizat si pe Resboiu, as fi curios daca cei de la Lockheed Martin, Dassault sau altii ar accepta interviuri similare. In principiu nu cred ca ar spune nu, pentru ca este vorba si de publicitate… din raspunsul lui Nemotoujours am inteles ca deja aveti in plan asta.

      Ca sugestie suplimentara, poate ar trebui sa incercam sa obtinem sumarul la nivel de 2012 asupra achizitiei si mai ales offsetului implementat in Polonia, ca sa comparam cat s-a realizat efectiv din oferta initiala, atat ca bani investiti cat si ca si locuri de munca.

  7. Cica nu sunt bani, eram in aceeasi situatie in ’39 cand, pana la acea data, nu erau bani decat pt furat, cu toate legendele politicii romanesti, plus mult laudata monarhie la carma tarii. Brusc, dupa inceperea balamucului s-au gasit bani cat cuprinde, mai multi decat in toata perioada anterioara la un loc. Problema a fost ca nu mai era nimic de vanzare. Din pacate, singurul lucru invatat din istorie, e ca nu ivatam nimic. Dar nu va faceti griji, miorita a rezistat 1000 de ani, va mai rezista inca pe atat, multa vrem dupa ce SUA se vor fi transformat in cenusa…

  8. Dupa ce am citit comentarile, si de aici si de dincolo, am o usoara senzatie ca a renascut o mica speranta ca veti vedea Saab in Romania.
    Acum nu vreau sa stric cele cateva minute de speranta, ca poate, poate, insa pentru mine acesata discutie reprezinta sfarsitul sfrasitului a proiectlui Saab in Romania. Vom cumpara F-16 sh, th, deltaplane si baloane din WW1…Si ma refer la discutie, nu la interviu.
    La inceputul intalniri am fost singur o bucata de timp, impreuna cu reprezentantul Cook, si am avut pentru Jerry o singura intrebare, reformulata obsesiv in mai multe moduri. Intrebarea mea a fost: De ce Saab a renuntat la Romania?
    Dupa obisnuitele bla, bla ca nu domne nu am renuntat, ca uite Cook face publicitate pentru noi si dupa raspunsul meu monosilabic: Bullshit… Suedezul a inceput sa accepte ca poate campania lor este prea timida. Un alt bullshit din partea mea si un zambet foarte larg. Adica neica nici noi nu mai vanam cu arcul prin Carpati de ceva timp. Stim si noi cum arata o campanie.
    Ideea este urmatoarea. Daca eu as face reclama pt Gripen in Ro, as spune lucruri simple, fara sa-mi pese de guvern.
    As arunca pe piata sloganul Buy Gripen! Why?! Because…Saab ofera 48 de avioane GRATIS!!!
    Saab ofera investitii de miliarde de euro, pe foamea asta, cand nimeni nu mai vrea sa finanteze economiile emergente!!!
    Saab ofera mii si mii de locuri de munca romanilor, pentru zeci de ani de acum incolo!!!
    Saab ofera MANDRIA de a avea o aviatie demna de Romania, ofera posibilitatea sa nu cumparam chiloti sh/F-16 sh de la Olanda.
    Saab ofera Romaniei, ceea ce proprii politicieni nu vor sa oferea: DEMNITATE, SLUJBE, UN VIITOR MAI BUN!
    Adica Mk stiu sa fac si asta as spune, as forta guvernul sa ia macar in discutie publica oferta….

    Dupa 10 minute in care am turuit de mi se uscase gura, Jerry si-a stres zambetul protocolar de pe fata si a spus, ceea ce stiam deja: Saab nu are nici macar in proiect un plan pentru Romania. Practic pt ei noi nu mai existam, nu au de gand sa reinoiasca nimic, nu au de gand sa faca nici o campanie de Mk. De ce?!
    Ei aici domnul Jerry Lindbergh nici nu a zambit, nici nu s-a incruntat, a spus textual doar atat: politics.
    Asadar parafrazandu-l pe Dante, as spune: „Lasati aici orice speranta, voi, cei care cititi aceste randuri”!
    Gripen pentru Romania a murit! Traiasca F-16 olandeze de pe vremea cand Gripen A/B era inca pe plansele de proiectare.

    PS Exact acelasi repros l-am facut si celor de la Cook, in sensul de campanie, vorba vine campanie…numai ca acum pot intelege: Cook face ce i se spune, nu poate promova de una singura un avion.

    • Eu o sa lupt pentru ideea de avioane noi pana la capt! punct! Nu o sa ma impac cu second-hand-urile nicicum, politics ne politics stiu un lucru sincer – daca politicienii ies pe sticla si spun dam un miliard pe avioane si vom avea investitii straine de 1 miliard intr-un sector sau mai multe cu inalta calificare suna altfel decat atunci cand spui ca dam 800 de milioane si vedem noi in 5 ani cate dintre ele „ara” ciulinii Baraganului si trenul parlog de la Campia Turzii.
      NU voi vota niciodata partidul care va trece la cumpararea de harburi de F 16 sau orice altceva.

    • Din domeniul posibilitàtilor fàrà prea multe vise (si cu buzunarele goale), solutia SAAB cu offset 100% ar fi optimà pentru România.

      Problema este cà trebuie finantat si armamentul, ceea ce nu cred cà va intra în offset.

      • Armamentul poate sa faca parte din alt contract de offset, negociat cu fabricanul lui.
        Pentru moment si pentru nevoile curente se poate echipa multirolul doar cu rachete cu raza scurta de actiune din stoc Python3 si Matra Magic 2, Suedia a propus si folosirea rachetelor din stocurile suedeze pana ne hotaram noi exact ce si cum vrem sa cumparam si avem si bani.
        Bombele Opher pot fi integrate de-asemenea.

        • GRIPENUL POATE FI ECHIPAT SI CU M.I.C.A. ROMANEASCA.VEZI PE RESBOIU LA INTERVIUL CU LINDBERGH

        • Ce M.I.C.A. româneascà ? Varianta aceea sol-aer (VL)? Ar fi fabricatà în România?

          Si ce versiune, RF sau IR ? Dubla matrice IR este clasificatà.

    • Nu trebuie uitat cà vânzarea lui Gripen la export este de competenta la Gripen International, filialà comunà a Saab AB si BAE Systems.

      Când se stie cum au operat cei de la BAE cu fregatele române, este posibil ca un offset 100% sà nu intereseze pe toatà lumea!

      • esti rau informat, nu mai exista colaborare intre SAAB si BAE in legatura cu Gripen-ul

      • ai informatii foarte vechi, asta a fost valabil acum 10 ani – BAE a iesit din Saab dupa ce s-au certat pe austria.

        de vanzarea gripen se ocupa guvernul suedez, eu asta inteleg din interviul de mai sus.

      • Exact, mea culpa, tocmai am gàsit un articol din defense industry – deoarece càutam raportul de evaluare din Elvetia în englezà (raportului de evaluare a avioanelor multirol pentru Elvetia) în care se specifia cà negocierile începute cu Gripen International au fost preluate numai de SAAB.

        De altfel dacà và intereseazà:

        http://www.sonntagszeitung.ch/fileadmin/user_upload/bilder/2012/07/TTE_SwissAirForce_confidential_release.pdf

        (Rafale a fost primul din fanfarà)

        • SUPER ADEVARAT

        • Si o analizà globalà a acestei competitii (cu plusurile si minusurile avioanelor în cauzà)

          http://www.defenseindustrydaily.com/switzerland-replacing-its-f-5s-04624

        • e o analiza cam expirata, Elvetia nu mai discuta demult de Gripen C/D cu RM12/ GE404, ci de Gripen E/F cu GE414 si radar AESA.

          http://rumaniamilitary.wordpress.com/2012/07/11/gripen-dotat-cu-radarul-raven-la-prima-sa-aparitie-publica/

          ….
          Guvernul suedez și cel elvețian au semnat recent o scrisoare de intenție privind cooperarea în cadrul programului Gripen E/F, elvețienii intenționând să și achiziționeze acest tip de avion de luptă.

          Gripen E/F a mai fost oferit și Braziliei, țară în care se află în competiție cu Boeing F/A-18E/F Super Hornet și Dassault Rafale. Smith a adăugat că Saab mai urmărește orice oportunitate care ar putea să apară în Danemarca și Norvegia, țări partenere în programul F-35 al Lockheed Martin.

          „Decizia elvețienilor a construit o platformă bună” pentru viitoarele vânzări ale noului model, a mai spus Smith.

        • O fi veche (2009), dar comparà avioane din metal, nu pe hârtie.

          Gripen NG nu este la ora actualà decât într-un singur exemplar de demonstratie.

        • De altfel oferta celor trei competitori purta standardele viitoare, dar evaluatia a fost între avioanele disponibile la epoca respectivà.

          Deci si Rafale si Typhoon ar fi upgradate, nu numai Gripen C/D

          „The competitors to supply its next generation fighters were all European 4.5 generation fighters: BAE/Saab (later just Saab – JAS-39E/F Gripen), Dassault (Rafale F3+), and EADS (Eurofighter Typhoon Tranche 3 P1E). „

  9. Pentru avionul de antrenament suedez, cred cà jocurile sunt fàcute.

    Din ecourile presei suedeze, un argument pentru înlocuirea F-18 elvetiene (în plus de F-105 discutate) ar fi cumpàrarea de càtre Suedia a minimum 36 de Pilatus-21.

    • asa am citit si eu in presa elvetiana. se pare ca Romania va pierde trenul asta, dupa ce l-a pierdut si pe ala cu productia de Gripen aici. nu a fost sa fie.

  10. o sa vedem ce se va intampla dupa alegeri, anul viitor. se pare ca acum se reanalizeaza programul si e posibil sa relanseze licitatia, sa ceara oferte reinnoite de la producatori. nu cred ca epavele olandezo-portugheze vor fi selectate ca solutie de termen lung, dar probabil ca le afisau ca sa intram mai usor in Schengen, sa nu ne mai blocheze olandezii. s-ar putea insa sa nu mai intram oricum in Schengen, cu sau fara obiectiile olandezilor (carora le-am mai si blocat lalelele si le-am boicotat rosiile – as zice pe buna dreptate).

    Potrivit lui Huluban, înzestrarea cu un nou tip de avion multirol este unul din obiectivele strategice pe termen lung.

    “Reanalizăm programele de înzestrare strategică din perspectiva actualei situaţii. În ceea ce priveşte avionul multirol, este unul din obiectivele strategice pe termen lung, iar analiza este făcută în aşa fel încât în momentul în care se va face achiziţia va avea o alonjă pe termen lung sau chiar foarte lung”, a precizat Huluban.

    • Mie imi suna iarasi a vrajeala cu intratul in programul F 35 si bla-bla-uri de genul asta…

      • e posibil – dar eu cred ca Gripen si F-35, presupunand ca nu e o gluma treaba asta cu JSF, sunt foarte compatibile.

        sa zicem ca avem ca obiectiv final F-35 – care e scopul, ce sa facem cu el? costurile de operare ale acestui avion vor fi imense, nu mai vorbesc si de costul aparatului. F-35 nu il iei ca sa faci politie aeriana cu el, ci pentru misiuni speciale bine definite. El e optimizat pentru atac la sol (vezi si revista Eurofighter publicata recent care povesteste despre dezvoltarea avioanelor).

        asa ca tot ai avea nevoie de un alt avion, un multirol mai ieftin de operat, cu care sa faci misiunile de zi cu zi de politie aeriana si sa asigure numarul necesar de avioane pentru o flota credibila – si aici vine solutia Gripen. nu mai vorbesc ca prin faptul ca vine cu offset ne ajuta sa avem o baza economica si tehnica mai buna – altfel peste 20 de ani, cand am lua noi F-35, am regresa si am fi in aviatie precum Burkina Faso si ar fi imposibil sa integram un avion modern.

        daca chiar dam de bani in urmatorii 15 ani, ne mai putem lua si niste avioane specializate pe suprematie aeriana _Typhoon sau F-22.

        in orice caz, in toate scenariile e nevoie de Gripen. Chiar si cu F-35 si Eurofighter, inevitabil in numar mic datorita costurilor de achizitie si operare, tot ai nevoie de Gripen ca sa poti avea o flota credibila.

        altfel ne vom transforma in aviatia albaneza din bancurile vechi – o flota formata dintr-un avion cu un singur pilot.

        • Pentru mine F-35 este o Fata Morgana.
          Când, peste ani, va fi operational, progresele detectiei de aeronave vor progresa asa mult încât regele va fi gol, adicà o càràmidà putin manevrabilà cu capacitate de încàrcare micà si razà de actiune micà, ràmânând numai sistemul infocentrat si „vizibilitatea” virtualà sfericà la 360° .

        • asa e, dar zic si eu sa-i credem cu F-35, sa facem un efort de imaginatie. pare un plan cam negandit pentru Romania, dar sa presupunem ca Romania va avea acest avion in dotare cumva. in cate exemplare si pentru ce misiuni? e fezabil sa ai acest tip de avion ca singur, unic tip de avion in Romania? eu nu prea vad asta.

          pentru americani si ceilalti parteneri e o decizie industriala in primul rand (a propos, daca noi chiar vrem sa luam F-35, ar fi o idee buna sa ne inscriem deja in program, ca sa primeasca si firmele romanesti comenzi). aici iarasi mi se pare ca ei nu vorbesc serios atat timp cat nu au cerut inscrierea in program – pai daca nu facem nimic la el ratam toate beneficiile pentru care il comanda ceilalti si ne-am alege doar cu costurile.

          in al doilea rand, americanii si englezii au nevoie de un avion de atac la sol, un inlocuitor pentru F-16, care are totusi 40 de ani si are limitarile lui.

          F-35, indiferent de ce se intampla, va ramane optiunea americana pentru avion de atac la sol a unor tinte bine aparate anti-aerian – adica niste conflicte cu tari mai de lumea a 2-a gen Siria, Libia, etc. Deci se va face in numar suficient pentru astfel de misiuni si o versiune va fi folosita de americani si pentru politie aeriana, in lipsa de altceva.

          pentru conflictele gen Afganistan, e prea rapid, prea inflamabil si prea scump sa faci atac la sol cu el. atunci o sa-si aduca aminte de A-10… si vor lua niste Super Tucano.

  11. Floarea Şerban, secretar de stat pentru armamente în Ministerul Apărării Naţionale, a declarat că cele 85 de programe ce privesc înzestrarea tuturor categoriilor de forţe ale armatei vor fi reanalizate, urmând “să le menţinem numai pe acelea urgente sau importante pentru armată.”

    http://www.ziuaveche.ro/exclusiv-zv/intalnirile-zv/intanirile-zv-floarea-serban-secretar-de-stat-in-mapn-despre-arme-si-industria-de-aparare-111396.html
    Dar dincolo de metafora radiografiei trebuie menţionat faptul că realităţile bugetare ale ministerului sunt ele însele generatoare de „umbre”. Pentru aceasta, şi nu numai, este necesar să găsim cele mai bune soluţii, să străbatem perioada de austeritate bugetară. În ultimii patru ani, pentru înzestrare a fost alocat mai puţin de 9% din bugetul Apărării. şi asta înseamnă foarte puţin. Sigur, Ştim că acum traversăm o perioadă critică. Se impun deci, măsuri în consecinţă. Trebuie să reanalizăm toate programele de înzestrare existente la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, să eficientizăm administrarea patrimoniului ministerului, să valorificăm bunurile materiale şi infrastructura excedentară, în raport cu capacitatea financiară la dispoziţie. Unele din activităţile menţionate sunt de altfel prevăzute în programul actual de guvernare. Aş dori să adaug că acestea ar trebui să fie nu numai „exerciţii tehnice” ci şi un adevărat proces de perspectivă strategică. Am încredere însă în succesul final, întrucât am găsit aici un colectiv format din oameni bine pregătiţi, cu o expertiză de excepţie.

    Prima parte a mandatului dumneavoastră a vizat industria de apărare şi în special colaborarea Ministerului Apărării Naţionale cu firme din industria de apărare. Cum poate fi revigorată această colaborare?

    Din întrebarea dumneavoastră aş alege un cuvânt pe care l-aş pune în centrul răspunsului. Şi anume „colaborarea”. Consider că în acest domeniu numai o colaborare strânsă între Ministerul Apărării Naţionale şi firmele din industria de apărare poate să ducă la un rezultat bun pentru cele două părţi implicate. Există în România aproape 50 de firme ce au ca obiect de activitate producţia de apărare. Mai mult, cam jumătate dintre ele au capital de stat. Tocmai de aceea, încă de la preluarea funcţiei am avut întâlniri de lucru cu majoritatea operatorilor economici cu capital de stat pentru a constata situaţia exactă a acestora şi a identifica punctele de plecare în procesul de colaborare, pe care o dorim reciproc avantajoasă. Armata are deja o serie de proiecte, unele în derulare, cu Uzina Mecanică Bucureşti, care, împreună cu Digital Bit, de exemplu, are o colaborare ce vizează fregata Regele Ferdinand. De ce e semnificativ acest caz? Pentru ca e un început de drum.

    Pentru că demonstrează modul în care pot obţine succes două firme, una cu capital de stat, cealaltă cu capital privat, având un proiect comun. Regret faptul că în decursul anilor s-a ajuns ca armata să dezvolte atât de puţine proiecte cu industria naţională de apărare. Îmi doresc ca împreună să schimbăm actuala stare de fapt.

    Am considerat necesar să acord aceeaşi atenţie şi operatorilor economici cu capital privat, deşi până în prezent, din lipsă de timp, nu am avut întâlniri decât la sediul câtorva dintre aceştia. Dar am avut plăcuta surpriză de a constata că există management performant şi în acest domeniu: Aerostar Bacău, Condor Bucureşti, SC Roman SA Braşov.

    Este însă un proces în desfăşurare şi scopul meu este să nu rămână în afara atenţiei nici unul dintre operatori, indiferent de sursa sa de capital. Suntem încă la început de drum în identificarea tuturor soluţiilor pentru a ajunge la punctul final dorit. Situaţia economico-financiară a acestor firme, firavele alocări bugetare şi posibilităţile reduse ale Ministerului Apărării Naţionale de a comanda produse, fac ca această colaborare să dea roade abia într-un viitor pe termen mediu. Spun aceasta având în vedere nu numai posibilităţile financiare dar şi necesitatea modificării unor prevederi legale în domeniu, referitor la achiziţii şi nu numai. Dar în mod sigur, trebuie să începem procesul cât nu e prea târziu. Când vorbesc de un avantaj pe care îl dorim reciproc mă refer la interesul ministerului de a avea produse indigene de calitate, pe de o parte, şi interesul social de a menţine şi de a crea locuri de muncă, pe de altă parte.

    – Câte programe are în derulare în momentul de faţă MApN?

    Sunt în derulare 85 de programe ce privesc înzestrarea tuturor categoriilor de forţe. Multe dintre acestea au fost planificate cu mult înaintea crizei economice, de aceea am convenit cu domnul ministru ca într-o şedinţă a Consiliului de Planificare a Apărării să reanalizăm aceste programe în contextul actual şi să le menţinem numai pe acelea urgente sau importante pentru armată.

    Nu vreau să pun în balanţă termenii „urgent” şi „important” pentru că de multe ori s-au luat hotărâri din raţiuni bazate pe urgenţă în detrimentul celor importante. Şi n-a fost deloc bine.

    – Ce alte proiecte se află pe masa dumneavoastră?

    Din păcate trebuie să rezolvăm multe deficienţe care vin din trecutul mai mult sau mai puţin apropiat înainte de a deschide noi proiecte. Mă gândesc la unele contracte la care trebuie să rezolvăm probleme de natură tehnică şi financiară, la acele ordine care s-au dat şi s-au executat fără a avea o bază legală certă, care încă produc „reverberaţii” şi, din nefericire, nu sunt puţine. Şi nici uşor de rezolvat. Cu toate acestea, ne străduim să ne orientăm mai mult către viitor, către ce ne-am propus, către ceea ce avem de făcut.

    Cred că trebuie neapărat menţionat faptul că ne gândim să îmbunătăţim substanţial legătura cu NATO, UE şi industria naţională de apărare prin intermediul punctelor de contact existente, dar în funcţie de evoluţia colaborărilor pe care le avem în vedere, ne vom gândi şi la alte modalităţi. Am să mă refer clar la înfiinţarea unei structuri în cadrul departamentului care să gestioneze unitar toate problemele specifice profilului departamentului în relaţia cu NATO şi UE, iar acelea care privesc industria de apărare să fie discutate cu agenţii economici autohtoni. Spun asta pentru că sunt foarte multe preocupări pe această linie în cadrul celor două organizaţii internaţionale care nu ajung la industria noastră de apărare. Concret, la mijlocul lunii octombrie, va avea loc la Riga un eveniment intitulat „Ziua Industriei” în care vor fi discutate probleme de interes în domeniu şi, aş aminti doar cu titlu de exemplu, cadrul de angajare dintre NATO şi industrie, domenii de implementare cu deficit de capabilităţi, conceptul „smart defence” şi modalităţi de îmbunătăţire a relaţiei dintre NATO şi industrie, la care îmi doresc să participe şi reprezentanţi ai industriei de apărare românească.

    Tot în plan internaţional trebuie menţionat că pe timpul tuturor întâlnirilor cu reprezentanţii unor companii străine am pus accentul pe colaborarea îndreptată spre implicarea substanţială a industriei naţionale de apărare prin eventuale importuri de know-how, tehnologii sau linii tehnologice moderne de care operatorii economici români au fost văduviţi în ultimii ani.

    – Aţi prezentat, recent, la Clinceni o ofertă bogată a componentei de cercetare a Academiei Tehnice Militare şi a Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare. Ce şanse de implementare au aceste produse?

    Personal cred că şansele de implementare sunt mari şi când spun asta mă refer atât la nevoile Ministerului Apărării Naţionale cât şi la interesul agenţilor economici din industria de profil. Activitatea a fost de altfel organizată tocmai în ideea acelei colaborări de care vorbeam la început, încercând să aducem la aceeaşi masă industria de apărare şi Ministerul Apărării Naţionale. Ne-am străduit să punem în evidenţă pe de o parte faptul că instituţia noastră dispune de o componentă de cercetare-dezvoltare cu mare potenţial iar pe de altă parte faptul că agenţii economici au capacitatea de a introduce în fabricaţie aceste produse. Mă refer la MiniUAV, la arma de asalt model NATO calibru 5,56 mm şi TAB-ul dezvoltat de noi în colaborare cu SC Automecanica Moreni. Arma de asalt se află în stadiul de testare, de dezvoltare în cadrul Agenţiei, urmând ca după această etapă să fie introdusă în testare operaţională.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *