Bugetul pe anul 2017 nu a intrat încă în execuție, dar, la cum arată situația până acum, probabil că Ministerul Apărării Naționale va primi cei 2% angajați prin acordul transpartinic. Departamentul pentru Armamente (DpA) gestionează, la nivelul MApN, cheltuielile legate de înzestrare. Colonelul ing. Ilie Tița este locţiitorul şefului Direcţiei programe tehnice şi înzestrare din DpA și am discutat la postul de radio Vocea Armatei despre planurile pe acest an.
Colonel-inginer Ilie Tița
Despre 2016
De curând, DpA a avut bilanțul pe anul 2016 unde, la capitolul realizări, au fost trecute: continuarea derulării contractelor multianuale angajate în anii anteriori, cu precădere avionul multirol; realizarea și operaționalizarea sistemului de comunicații al Diviziei Multinaționale de Sud-Est; modernizarea mașinilor de luptă ale infanteriei, MLI 84, prin dotarea cu sisteme antitanc; modernizarea elicopterelor IAR 330 Puma din dotarea Forțelor Aeriene; contractarea a 12 derivate pe șasiu de TBT 8×8 Piranha III C; nu în ultimul rând, dotarea aerodromului de la Borcea cu echipamente specifice, pentru susținerea misiunilor avioanelor F-16.
De cealaltă parte a autoevaluării, principala problemă a DpA este cea referitoare la resursa umană, nivelul de încadrare a structurilor. Activitatea este una de mare responsabilitate, supusă tuturor controalelor, firești de altfel, dar presiunea pe oamenii care urmează să semneze sau participă în proceduri de atribuire a căror valoare se ridică la peste 100 de milioane de euro este foarte mare. Atractivitatea funcțiilor din DpA este destul de mică, spune colonelul Ilie Tița.
Un subiect pe care l-am abordat cu colonelul Tița a fost legat de creditele bugetare și cele de angajament, pentru a vedea care sunt posibilitățile DpA de a utiliza aceste credite.
Credite de angajament și credite bugetare
Istoria acestui subiect a apărut odată cu aprobarea Legii nr. 500/2002, privind finanțele publice. Începând cu 2004, MApN a fost primul minister care a dezvoltat instituția contractelor multianuale.
Legătura dintre cele două noțiuni, credit bugetar și credit de angajament, este realizată prin acțiunile multianuale. Acestea sunt contracte care se semnează într-un an și se plătesc în mai mulți, livrările de produse putând să fie făcute într-un singur an sau după un grafic convenit în contract.
MApN utilizează acest instrument de mult timp. El a fost perfecționat la nivelul Ministerului Finanțelor Publice începând cu 2010-2012, după apariția legii responsabilității fiscal-bugetare.
Creditul de angajament, în domeniul achizițiilor, se referă la dreptul unei autorități contractante de a semna contracte. Creditul bugetar este posibilitatea instituției publice de a face plăți în baza contractelor semnate.
Cele două credite sunt necesare și fără ele nu se pot semna și derula și plăti contracte. Condiția de bază a unui credit de angajament este ca el să se finalizeze prin credite bugetare, astfel încât suma creditelor bugetare din anii pentru care este prevăzut contractul trebuie să fie egală cu suma din momentul angajării, precizează colonelul Tița.
În proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2017, transmis de Guvern, este prevăzut un credit de angajament destinat investițiilor de circa 9 miliarde de lei și un credit bugetar de aproximativ 7 miliarde de lei. Acest lucru înseamnă că MApN poate semna în 2017 contracte în valoare de 9 miliarde de lei și poate face plăți în limita contractelor semnate în acest an sau în anii anteriori, de 7 miliarde de lei. Diferența dintre cele două limite va trebui plătită în anii următori pe baza unui angajament contractual ferm.
Pentru comparație, în 2016, nivelul creditelor de angajament a fost, până la ultima rectificare, de circa 3 miliarde de lei, în condițiile în care creditele bugetare erau de aproximativ 2 miliarde de lei. La finele anului, majorarea a fost de circa 5 miliarde de lei, adică la aproximativ 8 miliarde de lei în total, iar creditul bugetar a rămas la nivelul inițial.
Programe de achiziții
În acest moment, proiectul Legii bugetului de stat pentru 2017 a fost aprobat în Parlament, și după promulgarea de Președintele României și publicarea în Monitorul Oficial, intrarea în vigoare este condiționată de obligația MApN de a transmite, în termen de 10 zile, detalierile privind modalitatea de utilizare a fondurilor.
Cred că este prematur să afirmăm principale programe de înzestrare, însă ceea ce vă pot spune este că DpA are în vedere toate cerințele beneficiarilor: sisteme de rachete antiaeriene, transportoare blindate, nave de luptă ș.a., explică colonelul Tița. DpA are programe în derulare care pot utiliza în totalitate creditele de angajament și creditele bugetare aprobate prin Legea bugetului de stat.
Pentru a duce la bun sfârșit achizițiile, DpA are nevoie de sprijin din partea Statului Major General, respectiv categoriilor de forțe, pentru că necesitatea achizițiilor de la ei pornește; de asemenea, are nevoia de sprijinul/aprobarea Parlamentului României în ceea ce privește inițierea procedurilor pentru achiziții de asemenea anvergură.
Avioane
În momentul de față, MApN caută să achiziționeze și cea de-a doua escadrilă de F-16. Au fost identificate avioane care pot face obiectul celei de-a doua achiziții/ faze, spune colonelul Tița. Interesul acum este reprezentat de satisfacerea cerințelor beneficiarului, respectarea legislației naționale și a reglementărilor europene în domeniul achizițiilor publice, costul aferent, respectiv implicarea industriei naționale de apărare în această achiziție.
În etapa următoare intenționăm să definim un centru național de mentenanță, astfel încât revitalizarea, modernizarea și mentenanța pe întreg ciclul de viață să se facă la nivel național. Nominalizarea acestui centru este responsabilitatea și obligația Ministerului Economiei.
Urmează să stabilim dimensiunea implicării industriei naționale și costul. Suntem interesați ca o cât mai mare parte din faza a II-a a acestui program să fie realizată în România, dar în condițiile respectării unui grafic de constituire a capabilității.
Autovehicule
În anul 2016 s-a derulat achiziția unor platforme de transport – o licitație desfășurată în 2015 cu livrare în 2016 –, o cantitate mică, circa 60 de platforme, iar în paralel, în a doua parte a anului 2016, a fost planificat începerea un acord-cadru destinat achiziției unui număr semnificativ de platforme auto. Continuarea acestor demersuri a fost amânată inițial pentru identificarea fondurilor necesare, însă fondurile din acest an permit reluarea procedurii. Credem că în cursul acestui an poate fi abordată achiziția acestor platforme de transport, însă totul depinde și de aprobarea Parlamentului. În ceea ce privește autoturismele de teren, blindate și neblindate, este în derulare, la nivelul DpA, o procedură de atribuire destinată achiziției unui număr de autoturisme de teren blindate.
Corvete
Așa cum arată bugetul MApN acum, acesta poate suporta semnarea și derularea în cursul acestui an a unui contract de achiziție pentru corvete; în acest sens există și o hotărâre de guvern, care precizează că aceste corvete trebuie făcute și dotate în România, mentenanța, de asemenea asigurată în România, într-un centru național de mentenanță, stabilit de producător și care va avea sarcini la mobilizare așa cum sunt ele prevăzute de siguranța națională.
Industria de apărare
Un subiect dezbătut de fiecare dată când vine vorba de achiziții este implicarea industriei naționale de apărare. Până spre anul 2010, bugetul pentru apărare nu a permis implicarea industriei naționale. Spre exemplu, în anul 2000, bugetul de stat destinat înzestrării MApN a fost de aproximativ 40 de milioane de dolari. Important este nu să dai comenzi către industrie, ci să dai comenzi sustenabile, care să permită păstrarea locurilor de muncă.
Predictibilitatea este cel mai important lucru și dacă alocațiile bugetare nu sunt făcute pe termen lung, nu putem să implicăm industria de apărare. Comenzile trebuie să fie sustenabile, în timp și dimensiune.
Problema actuală a industriei de apărare este în multe cazuri – mai ales când vorbim de muniție și tehnică de luptă – creată de capacitățile tehnologice depășite.
Trebuie să înțelegem, evidenţiază colonelul Tița, că dacă România nu va dispune de o industrie capabilă să satisfacă nevoile MApN în situații de criză, nu putem spune că asigurăm o securitate viabilă. Acest lucru obligă MApN să se implice în acest proces și chiar să participe la modificarea cadrului legislativ, astfel încât aceste măsuri să fie coerente.
Cu trei luni in urma, aceiasi ofiteri la un alt interviu: http://presamil.ro/99-de-ani-si-noi-proiecte/ detalii in legatura cu corvetele.
Vise fata tatii … ca de la vorba la fapta e cale lunga , din motive de „impotenta politica ” !
”În etapa următoare intenționăm să definim un centru național de mentenanță, astfel încât revitalizarea, modernizarea și mentenanța pe întreg ciclul de viață să se facă la nivel național. ”
Sa inteleg ca se doreste ca Aerostarul sa faca si modernizarea la nivel MLU a viitoarelor F 16, nu doar mentenanta? 🙂
Se pare ca au in intentie sa renunte la colaborerea cu portughezii, insa nu cred ca e la fel de simplu ca la MIG 21 LanceR….fie si din simplul fapt ca e un avion pe care il stiu decand lumea, basca ca e mai simplu decat complexul F 16.
Ori si cat, daca lucrul asta se intampla, este un mare pas inainte, imens chiar! 🙂
Greu de crezut ca vor renunta la portughezi pentru escadrila a doua.
Probabil, vor face pregatirea personalului in Romania iar cu portughezii sau cu americanii vor acredita Aerostarul pentru mentenanta si upgrade-uri ulterioare, gen radare mai performante, capabilitati antinava, poate JASSM etc.
Nu e rau nici asa. Oare Avioane Craiova ar avea fie si cea mai mica sansa pentru asa ceva, in defavoarea Aerostar Bacau?
Ceva nu se leaga… Din cei 8 miliarde Ron, cat s-a cheltuit in 2016?
„Pentru comparație, în 2016, nivelul creditelor de angajament a fost, până la ultima rectificare, de circa 3 miliarde de lei, în condițiile în care creditele bugetare erau de aproximativ 2 miliarde de lei. La finele anului, majorarea a fost de circa 5 miliarde de lei, adică la aproximativ 8 miliarde de lei în total, iar creditul bugetar a rămas la nivelul inițial.”
Potrivit afirmatiei de mai jos, ar fi trebuit sa fi cheltuit toate fondurile din 2016:
„în a doua parte a anului 2016, a fost planificat începerea un acord-cadru destinat achiziției unui număr semnificativ de platforme auto. Continuarea acestor demersuri a fost amânată inițial pentru identificarea fondurilor necesare, însă fondurile din acest an permit reluarea procedurii. ”
Deci pe ce au luat credite de aproape 2 mld. euro in 2016? Sau nu inteleg eu exprimarea?
Și eu am făcut același calcul. Dar ce au contractat de 8 miliarde? Sper ca e o greseala
Scrie exact in paragraful ala, creditul de angajament nu inseamna bani dati, ci bani pe care te angajezi sa-i dai. Deci, se mai alocasera 5 mld de lei (eventual mai ramasese ceva din ceilalti 3 mld de la inceputul anului) iar suma asta de 5-8 mld insemnau cele 2 contracte ferme (corvetele si Agilisul). Daca tineti minte pentru corvete se vorbea atunci de 3,6 mld lei (chele, fara munitie) iar Agilisul probabil ca era restul …
Pur si simplu, semnam doua contracte ferm ca vom plati suma asta de 5-8 mld in urmatorii ani pe baza rectificarii si alocarii ei legale de catre guvernul Ciolos. Nu s-a mai semnat deci banii aia au fost si au ramas virtuali.
Cel putin asta am inteles eu … 🙂
pai nu, ca vorbind de achizitia de vehicule au zis ca a fost nevoie de bugetul pe anul asta, ca pe sumele de anul trecut nu a incaput! Deci ce lipseste?
Reiau:
„acord-cadru destinat achiziției unui număr semnificativ de platforme auto. Continuarea acestor demersuri a fost amânată inițial pentru identificarea fondurilor necesare, însă fondurile din acest an permit reluarea procedurii. „
O fi facut omul o greseala „nevinovata”!!!
Inseamna cum am stabilit, s-au dat credite la liber, nu s-au luat banii de credite, dupa aia s-au mai dat alte credite la liber si nu s-au luat nici alea. Deci bugetul a fost de 2 la suta, ura si la gara….
Sigur, si ei tot pe asta mizeaza 🙂
Cred ca p’aci se afla o parte insemnata din viitoarele raspunsuri…
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21621566-intalnesc-sefii-armatelor-din-romania-sua-seful-statului-major-nicolae-ciuca-intalneste-presedintele-statelor-majore-intrunite-din-america.htm
Limbaj de lemn tipic MAPN-istilor slugarnici politicenilor de tinichea……vom vedea cum tine prosteala in caz de cafteala, …
Dacă reușesc sa acrediteze Aerostar pentru mentenanță și modernizare F16+ construcție corvete și modernizare fregate la Damen+ TBT la Moreni cu nemții ar fi mare lucru.
Nici nu-mi vine sa sper.
O colaborare pe plan local cu MBDA, Rafael sau Raytheon pentru AA pare SF deja.
Sunt atâtea posibilități care ar aduce beneficii nu numai apărării ci și economiei românești.
De Aerostar vorbeam pe aici mai demult, de corvete vom vedea, de Moreni…
https://www.youtube.com/watch?v=ot0uRrDOV64
Care fregate?
Uite ce spune aici Gadea, spune ca s-a acordat ilegal contractul. :))
gadea mananca kkt ul pe care il spun stapanii lui sa*l manance. Contractul se va face
Nu stiu daca se va face .Ce e sigur , e ca dam 1,6 miliarde .Fata de 900 si ceva de milioane , facute la Contanta mi se pare ca ar fi de luptat cu coruptia .Nu se mai aude nimic de transportoarele nemtesti ? Si scumpe si fara off set .Cat priveste legalitatea , guvernul nu ar avea voie sa angajeze cheltuieli mai mari de 200 000 parca, fara aprobarea parlamentului .Dar cum contractele s au semnat cam de Craciun , pot fi cosiderate ca atare .
http://www.tanks-encyclopedia.com/coldwar/Romania/taa-tank-destroyer
Scuze de off-topic dar e interesant
http://www.rumaniamilitary.ro/tunul-antitanc-autopropulsat-model-1985
Nenea asta spune destul de clar către industria de aparare: sunteți prea proști pentru cat de smecheri suntem noi acum, ca suntem plini de bani. Cu excepția fregatelor și da Doamne a Agilisului nu cred ca vor mai fi mari comenzi interne.
Întrebare: cine da bani pentru retehnologizarea industriei de apărare ca sa poată și ea săracă sa aibă asa un client select precum MAPN.?
Ce zice Tița e corect în principiu -tre sa ai industrie performanta pe care sa te bazezi că-ți da produse de calitate -doar ca modul în care se pune problema e puțin cam autist. Adică noi avem acum bani, dar vi-i dam doar dacă o sa aveți și voi bani sa va retehnologizati. Pai bun, din nou întreb -săracilor din industria de apărare cine le da bani? Banii MAPN-ULUI trebuie sa meargă într-o măsură cat mai mare spre dacă s-ar putea aproape toți în industria națională de apărare. Doar ca domnul Tița se găsește dacă o sa le scape și ăstora ceva sau nu. Totuși nu e nimeni deștept la nivelul acela care sa gândească integrat toată treaba asta? Adică 2 % din PIB-UL nostru va fi cheltuit pentru bunăstarea americanilor, israelienilor, englezilor, etc???!!! Ca dup-aia sa ne mulgă maxim pentru mentenanță???!!!
GMT, daca tu si cu colegii tai de pe site ati fi ministrul apararii+cateva functii din conducerea armatei, cred ca in cativa ani armata romana ar arata super
armata se face cu bani iar bugetul se face la parlament
carpeli, spagi si 0 viziune….nu mai zic de vesnicele poze si declaratii….
Apropos de investitii in dezvoltarea produselor militare autohtone, ministerul apararii din Serbia a facut un raport in acest sens – au investit 46 milioane de dolari numai anul trecut. Rezultatul sunt exporturile de tehnica militara care in cazul Serbiei sunt de 2-3 ori mai mari decat in cazul Romaniei.
http://www.b92.net/biz/vesti/srbija.php?yyyy=2017&mm=02&dd=22&nav_id=1233014
Sunt curios cat a investit Romania in dezvoltarea produselor militare. Probabil ca mult mai putin. Oricum, cifra este complet opaca.
uite datele EDA:
https://www.eda.europa.eu/info-hub/defence-data-portal
Data Analysis
2014
Defence Data 2014 (2015 est.)
National Defence Data 2013-2014 (2015 est.)
http://eda.europa.eu/docs/default-source/documents/eda-national-defence-data-2013-2014-%282015-est%295397973fa4d264cfa776ff000087ef0f.pdf
pag.31 ai Defence R&D Expenditure: 1,7 mil. euro in 2013 si 1,1 mil. euro in 2014.. deci practic in cerectare NU EXISTAM!!!
EDA Collective and National Defence Data 2005-2014 (Excel):
http://www.eda.europa.eu/docs/default-source/brochures/eda-collective-and-national-defence-data-2005-2014-(excel).xlsx
si de aici se pare ca nu mergem in directia buna, crescandu-ne cheltuielile de personal in ritm accelerat:
http://www.iss.europa.eu/uploads/media/Brief_10_Defence_spending.pdf
Este bine ca s-a inteles ca:
„Trebuie să înțelegem, evidenţiază colonelul Tița, că dacă România nu va dispune de o industrie capabilă să satisfacă nevoile MApN în situații de criză, nu putem spune că asigurăm o securitate viabilă. ”.
Acum trebuie sa intelega si politicienii.
Este destul de clar ca sansa inceperi unor programe ample si costisitoare de modernizare este relativ mica dar ce nu trebuie sub nici o forma si in nici o conditie amanat ori blocat este dotarea cu drone, baloane si crearea unui sistem de ghidare TERCOM-DSMAC-INS (atat pt. drone cat si rachete). Dependenta de GPS trebuie redusa pana la eliminare unde este posibil.
Dronele de toate modelele (neparat quadcopter) si marimile inclusiv de atac sunt necesare atat intr-un scenariu COIN sau hibrid cat si intr-un razboi clasic. Ele cresc foarte mult eficienta unde si de cine sunt folosite de aceea trebuie sa fie utilizate oriunde este posibil pana la nivel de pluton sau vas.
Deoarece ele se pot pierde destul de usor trebuie impartite in doua categorii una de masa, mai ieftine care sa fie produse in tara si alta de import (mai performante sau pt. anumite sarcini).
Houthi Militants Claim to Shut Down MQ-9 Reaper UAV Over Marib in Yemen
http://defence-blog.com/news/houthi-militants-claim-to-shut-down-mq-9-reaper-uav-over-marib-in-yemen.html
Daca mai ar mai fi bani disponibili tot prioritate zero este AA-ul si MLRS-ul (munitia produsa in tara). Tot produs in tara un AGTM.