Istoria Parasutismului, Partea I
V.D.V. VOZDUSHNO DESANTNYE VOISKA -RUSSIAN AIRBORNE TROOPS
Pa rumanschi cum s-ar spune, trupele de parasutisti militari ai rusilor care au fost pionierii crearii acestui gen de trupe/arma! Desi altii au inventatat parasuta si desi un rus a creat-o pe cea pentru aviatori /desant , „capitalistii” i-au furat ideile si astfel ei s-au bucurat de asa zisa inventie dar pentru lamuriri sa ne intorceam mult in timp.
In plina epoca a revolutiei franceze si imediat dupa aceea in timpul lui Napoleon, o multime de vizionari s-au adresat comisiilor militare de atunci cu ideea de a debarca in Anglia pe … calea aerului, cu baloane lor. Dar baloanele din acele timpuri nu erau controlabile, ci depindeau de curenti de aer si vant, astfel ca idea nu se putea pune in practica. In tot sec. al 19-lea si chiar dupa, pana la aparitia avionului , balonul a adus dezvoltarea in folosirea celei de a treia dimensiuni-spatiul aerian dar avand o limitare captiva a zborului si astfel balonul a fost folosit in misiuni de recunoastere .
Dar totusi in acelasi timp a aparut si utilizarea primelor parasute, care erau considerate accesorii ale celor ce vroiau sa le foloseasca ca mijloace de divertismet si nu pentru dotarea armatelor, care datorita balonului, nu erau interesate de aceasta inventie la acea vreme .
in data de 2-10-1797 un francez, Andre Garnerin, a facut primul salt cu parasuta din balon de la altituniea de 1000 m. La un an diferenta, impreuna cu fratele lui, a eliminat balansul parasutei creandui o mare stabilitate cu ajutorul unui orificiu (polar) in centrul parasutei, care ducea la o scurgere liniara a aerului prin ea. Garnerin a declarat de la inceput ca o astfel de inventie nu poate avea decat o utilizare militara si ca cel care o va folosi primul va avea un avantaj, astfel ca pe 23-09-1800 si-a prezentat inventia in fata unei comisii de la Scoala Militara din Paris care insa a apreciat inventia cu scrisoare de felicitare si o pusca ca semn de onoare.
Peste 4 ani, pe 23-05-1804, alt francez, Bourguet, a incercat sa-i atraga pe militarii germani spre aceasta inventie,sarind, prins de el in salt un ofiter geraman, pelocotenentul Voos. Fara efect insa , desi au mai incercat si altii sa-i convinga pe cei din comisiile militare din Franta si Prusia, nu s-a intamplat nimic, desi un aeronaut (balonist) i-a dovedit o utilizare cand balonul sau a fost cuprins de foc si el a sarit cu parasuta salvandu-si viata.
E adevarat ca si parasutele acelor vremuri erau voluminoase si greoaie si se legau de plasa nacelei balonului, astfel ca inainte de a sarii, aeronautul isi lega o centura prinsa de parasuta si dupa ce tragea de snurul ce lega pasuta sarea in gol. Pe atunci multi o faceau ca un mijloc de acrobatie. Prima lansare in America a fost facuta de un american John Wise in 1830, Pennsilvanya; cel care a aratat prima utilizare militara a balonului in activitatea de observare si dirijare tirului de artilerie, in timpul razboiului de secesiune.
Jeanne Labrosse, sotia lui Andre Garnerin a fost prima femeie ce a sarit cu parasuta la 10-07-1798, iar Elise Garnerin nepoata sa de 12 ani, a fost cel mai tanar parasutist al tuturor timpurilor -25-08-1815. In 1852 Elsa Poitevin a deschis seria marilor recorduri in parsutism, ea sarind de la 2000m, recordul sau fiind depasit dupa 50 de ani. Aeronautii germani Latterman si Kathe Paulus au fost primii care s-au gandit sa si plieze parasutela ca un pachet sub balon. Acest concept a fost adaptat de toate armatele ce foloseau baloane cu diferenta la forma pachetului.
Aparitia si dezvoltarea avionului si a aviatiei au dus la necesitatea crearii unei parasute ca mijloc de salvare pentru pilotii avioanelor lovite in lupte, sau de AA ; intre 1909 -1911 doi francezi incercau sa realizeze o astfel de parasuta dar mergeau pe un principiu gresit acela ca pilotul poate fi salvat numai daca parasuta se deschide si-l trage afara din avion.
In acelasi timp in RUSIA, in 1911 un inventator priceput Gleb Evghenievici Kotelnikov incerca de mai mult timp sa convinga pe specialisti cu „ranita de salvare,prevazuta ci o parasuta cu deschidere automata ,pentru aviatori ” realizata numai de el si denumita RK1. Era un concept nou care putea relansa aviatia militara pe viitor.
Inca inainte de de a apuca sa-si breveteze inventia sa in Franta si Germania, dupa cum isi dorea , inventatorul rus a constatat ca solutiile sale tehnice fusesera deja descospirate si mai multe replici occidentala ale RK1 erau prezente deja in Europa. In 1913 in Germania a fost realizata parasuta Heinecke, inFranta Blanguiere si Juquemsse, in Suedia Thornbland. In America in 1919 parasuta Irwin avea la baza acelasi principiu constructiv. Ceva stupid s-a intamplat cu Rusia care a optatat sa cumpere licenta de fabricatie a parasutei franceze Juquemesse, la care ducele Aleksandr Mihailovici comandantul fortelor aeriene rusesti a spus pilotilor: „in general , parasuta dauneaza aviatiei deoarece pilotii in fata unei primejdii oricat de mici din partea inamicului, se vor salva cu parasuta, lasand avioanele sa se distruga”.
Catre sfarsitul primului razboi mondial generalul american Wiliam(Billy) Mitchell 1879-1936, asistat de seful sau de operatii locotenent-colonelul Lewis Brereton, propunea un plan privind utilizarea Diviziei 1 Infanterie americane ca unitate aeropurtata, aceasta fiind transportata cu cu ajutorul a 2000 de avioane si lansata prin parasutare ,in spatele frontului german, in scopul ocuparii orasului Metz considerat punct cheie al defensivei germane. Ezitarile lui Pershing de a aproba acest plan au fost de inteles, iar incheierea razboiului a facut ca ideea sa cada de la sine. Era deosebit de indrazneata dar n-ar fi avut sanse datorita posibilitatilor tehnice si datorita faptului ca arta razboiului de atunci era subdezvoltata …
Comandant al Fortelor Aeriene Expeditionare americane din Franta, Mitchell a continuat sa scrie mult despre rolul puterii aeriene, dovedind un remarcabil spirit de previziune cu privirela viitorul aviatiei si al trupelor aeropurtate. El a prezis importanta deosebita pe care urma sa o aiba bombardamentul aerian strategic, precum si rolul marcant al portavionului in proiectia fortei la mara distanta de teritoriile metropolitane. In 1919, dupa numirea sa in fruntea fortelor aeriene ale SUA, Mitchell a ordonat infiintarea la Mac Cook-Field, Dayton (Ohio) a unei sectiuni destinate cercetarii si experimentarii de noi tipuri de parasute, necesare atat pilotilor cat si noilor forte specializate de „asalt aerian”, in viitorul carora credea fara nici o rezerva. Alaturi de maiorul E. L. Hoffman seful sectiunii, au mai lucrat Floyd Smith parasutst de incercare, creatorul parasutei Irving ce a fost folosita atat de germani cat si de sovietici in cel de Al Doilea Razboi Mondial. In 1928 la Campo Kelly, Texas Mitchell a organizat o demonstratie a capacitatii operationale a noilor trupe pentru infiintarea caror pleda cu multa vehementa; o grupa de sase militari dotati cu o mitralera a fost parasutata in fata unei comisii prea putin impresionate chiar si dupa ce mitraliera a fost pusa in pozitie de tragere, flancand comisia cu foc razant. Desi aceasta demonstratie nu a fost prima, urmand altora, forurile de decizie americane au ezitat in mod inexplicabil. Asa se face ca si ulterior (practic pana la inceperea WW2) conceptia razboiului aeropurtat a fost complet neglijata in SUA.
Istoria Parasutismului, partea a II-a
Surse : cartea FORTELE SPECIALE, scrisa de colonelul VASILE SOARE si WIKIPEDIA
CaporalMusat
Foarte bun si interesant articol. Felicitari autorului! Este prima data cand citesc o istoria a parasutismului, inclusiv a fortelor speciale. Astept cu nerabdare continuarea!
Exista o carte la editura militara, Istoria Parasutismului Militar in Romania, scrisa de col.dr. Mircea Tanase. Vei gasi acolo absolut toate informatiile de care ai nevoie atat despre parasutisti cat si despre fortele speciale din Romania de la infiintare si pana in prezent.
PRIMUL SALT DIN AVION CU V»300KMH PE APĂ la inițiativa șef BOPLR56PȘT a avut loc pe lac … jud DOLJ