K 130 Braunschweig Batch 2/ Koln

A venit vremea sa discutam si despre nava germana, dupa ce am tot scris despre Gowind, AbuDhabi sau SIGMA. Este K 130 o oferta care merita luata in considerare? Eu zic ca da…

Singura corveta adevarata din competitia romaneasca (adevarata in sensul clasificarii acestei clase de nave), proiectata ca nava de razboi din start, un proiect care are la baza programul MEKO (Mehrzweck-Kombination) – multi-purpose-combination.

Daca nu cunoasteti navele clasei MEKO, aflati atunci ca aceasta clasa de nave este una extrem de bine vanduta in lume si trebuie sa stiti ca numai putin de 13 marine militare le au in dotare, inclusiv isrelianii – Sa”ar 6. Nave cu un design extrem de modular, numai putin de noua variante au fost dezvoltate si construite pana acum, fara sa punem la socoteala si K 130.

Asadar corveta germana are un pedigree ilustru, diferenta intre ea si celelalte trei nave aflate in competitie tinand doar de cerintele noastre, unele dintre ele mai putin ortodoxe. Una dintre acestea este si timpul extrem de scurt in care cei patru producatori il au la dispozitie pentru a veni cu oferte concrete si angajante. Ca sa ceri competitorilor sa vina cu o oferta serioasa in mai putin de doua luni, pe baza unor cerinte diferite fata de arhitectura folosita pana acum pe navele deja construite, dovedeste ca efectiv anumite persoane nu stiu ce fac si nici n-ar fi prima oara, exemplul Pirahna 5 fiind aici extrem de elocvent.

Revenind la K 130 Braunschweig, nava oferita de TKMS este aproximativ singura (de aceasta data nu-i dezinformare ci adevarul curat) nava militara ofertata Romaniei care se afla in dotarea marinei militare a tarii respectivului constructor. Francezii nu folosesc Gowind, olandezii n-au cumparat SIGMA, italienii in schimb (de aceea am folosit termenul de “aproximativ”), desi nu au in dotare clasa „AbuDhabi”, folosesc navele de patrulare din clasa „Comandanti”, clasa de nave din care „AbuDhabi” a fost dezvoltata. Un pic alta situatia.

O simpla constatare, fara comentarii…

Revenim acum la Romania. Din banuielile noastre (aici vorbim de intuitie, nimic mai mult), credem ca una dintre cerintele de baza pe zona apararii anti-aeriene si anti-racheta este ca sistemul de arme al navei sa poata respinge atacul simultan a cel putin 4-5 tinte distincte, venind pe traiectorii diferite. O alta cerinta de baza este capacitatea de a duce lupta anti-submarin, de aici si cerinta sonarului tractat si a elicopterului ambarcat.

Cunoastem deja ca Fincantieri si Naval Group vin in oferta cu MBDA MICA, Damen cu RAM, posibil si ESSM, TKMS cu RAM (foarte probabil  cu cate doua instalatii de lansare, spun probabil pentru ca cele 5 nave din seria I-a de K 130 adica din Batch 1 au fiecare cate doua instalatii), dar K 130 Batch 2 ofera, prin modularitatea sa, si posibilitatea ca in viitor sa fie dotata cu lansatoare verticale, atunci cand banii vor permite sau cand marina hotaraste acest lucru.

De asemenea Batch 2 va dispune si de cel putin doua tunuri rapide AA/anti-racheta de la Rheinmetall, impreuna cu o modernizare generala a intregului pachet de senzori.

De retinut ar fi urmatorul lucru: K 130 este tipul de nava pe care o putem cumpara acum, perfect functionala si apta de lupta (dotata in functie de banii destui de putini pe care ii avem), iar mai tarziu – in functie si de evolutia situatiei geopolitice de la Marea Neagra si de evolutia armamentului  – s-o aducem la zi printr-o simpla vizita in santier, scoatem RAM-ul din prova si-i montam VLS/ESSM, de exemplu. Iar inlocuirea RAM-ului cu VLS-uri nu este singurul lucru care poate fi facut pe o nava modulara.

Tot de gandit ar trebui poate sa ne dea si situatia pe care v-am prezentat-o vis-a-vis de rachetele MICA/MICA NG si ESSM Block 1/2, situatie care (ne poate lasa pe doua randuri) se poate termina fericit sau se poate termina cu noi (romanii) dotati cu arme noi dar in acelasi timp desuete fata de variantele lor mai moderne ce tocmai stau sa fie operationalizate. Ori RAM-ul este RAM nu se are in vedere inlocuirea lui cu altceva in viitorul previzibil, ce cumparam noi acum au si americanii pe portavioanele lor, plus o mare parte din flotele NATO. Mai mult, americanii si nemtii au comandat in ultimii 2 ani cate 1000 de RAM (Block 2), adica Generatia a 4 a, ceea ce inseamna fara de tagada ca utilizarea RAM este deja planificata pentru urmatorii 20 de ani.

Iar daca in viitor am hotara sa disponibilizam cate un sistem RAM de pe fiecare corveta, inlocuindu-l cu un sistem de lansatoare verticale, sunt absolut convins ca vom gasi oricand nave in flota romaneasca carora un RAM sa le fie de folos, macar si daca l-am folosi ca sistem anti-racheta sol-aer static in apararea unor obiective extrem de importante, asa cum au de gand americanii sa faca la Deveselu cu ajutorul unui sistem SeaRAM.

Asadar, este K 130 Braunschweig o nava modulara?! Este cat se poate de modulara la deplasamentul pe care il are. Si este modulara fara a fi nevoie sa umblam la structura navei (s-o lungim, s-o latim etc). Este un design solid si modern? Este! Provine din MEKO 200, probabil cel mai raspandit proiect de nava militara din prezent, MEKO putand fi numita „Doamna Modularitate” fara sa gresim de loc.

K 130 o nava fiabila si ieftin de operat?! Este si fiabila si ieftin de operat. Ieftin de operat din cel putin doua motive: un grad ridicat de automatizare si deci, un echipaj redus. Nevoia de mentenanta redusa, nava a fost proiectata sa stea pe mare, departe de santierele navale, pana la doi ani. Poate va intrebati unde sa stea o corveta romaneasca departe de coasta romaneasca doi ani de zile?!

Nu-i vorba ca vom face inconjurul lumii de doua-trei ori fara oprire, dar ganditi-va asa: nava a fost proiectata sa fie intretinuta de echipaj (in mars sau ancorata, operatii usoare de intretinere) timp de doi ani de exploatare neintrerupta, fiind astfel proiectata incat nu are nevoie sa intre la docuri decat foarte rar. De aici rezulta o economie serioasa de bani pentru beneficiar, plus ca ai navele disponibile (in cazul nostru, oricum putine fata de vecinii de la est)  mult timp, adica flota va avea un procent de „gata de lupta” foarte ridicat.

Ramane doar de vazut cum vor integra germanii sonarul tractat, obligatoriu pentru Romania, si cum vor rezolva problema (daca exista o astfel de problema) zgomotului in timpul vanatorii de submarine (si a lipsei sonarului in chila), nava germana avand propulsia diesel, ceva mai zgomotoasa decat cea electrica a SIGMA.

K-ul germanilor are probietate morala 🙂 ? Are, atat timp cat tara sa mama o foloseste in propria flota militara si a fost comandata si construita din dispozitia guvernului german. TKMSul a proiectat o nava pentru marina germana, K 130 nu este un produs de larg consum,  nefiind gandita din start exclusiv pentru export si nu pentru uzul propiei tari. Ca si oferta Fincantieri, clasa „AbuDhabi”, care a fost dezvoltata dintr-o nava construita pentru marina italiana si abia apoi vandabila la export.

Corveta din clasa K 130, cu adaugirile cerute de marina romana, este cu siguranta, in masura sa indeplineasca misiuniile care revin marinei romane.

Dupa cum stim, corvetele au misiuni, in general complementare celor executate de fregate.

K 130 joaca de cativa ani rolul de „cal de povara” pentru marina germana, ea inlocuind cu brio fregatele in misiuni de rutina si care nu presupun misiuni pe care strategii le numesc operatii navale de anvergura, asa cum erau ele odata.  In locul acestor marete operatii navale s-au impus in ultimii ani cele de tip „Littoral Warfare”. De ce nu au trimis nemtii o fregata la misiuni de lupta impotriva piratariei si au trimis o corveta? Pentru simplul fapt ca costurile de mentenanta si cu echipajul sunt duble fata de costurile pentru corvete. Asta ar putea fi explicatia pentru una din misiuniile de durata in Oceanul Indian ale unei corvete Braunschweig.

Timp de doi ani nemtii au tinut nava in Oceanul Indian, a carei tehnica a functionat impecabil, desigur cu mentenanta  zilnica serioasa, perioada in care nemtii au schimbat la cateva luni doar echipajele. Si apropos de echipaje si de bani, una este sa schimbi un echipaj de 60 de oameni cat are K 130 si alta e sa schimbi in teatru un echipaj de 220 cat are, de exemplu, o Type 22. Dar oare sunt pentru noi costurile o problema?

In final nu stim ce va alege Romania, asa cum v-am spus inca de la inceputul acestui articol, intregul program pare a fi facut pe genunchi, intr-un stil destul de amatoristic. Nu poti sa chemi o companie (indiferent ca este TKMS, Damen, Fincantieri sau Naval Group) si sa-i ceri sa vina cu o oferta tehnica detaliata, deci foarte serioasa, nava intr-o arhitectura aproape noua, si sa faca acest lucru in cinci saptamani (vezi documentele publice privind licitatia).

Pentru cine crede ca acest lucru este facil, puneti-va voi in situatia unei companii, vine un crestin la voi si va cere sa-i construiti o casa (cum n-ati mai construit pana acum), care sa aiba niste dotari mai ciudate, sa aiba si aia si ailalta, sa fie si mare dar sa aiba incalzirea ieftina, familiala dar cu teren de fotbal, piscina interioara, tavan rabatabil.

Si vrea toate astea maine! Iar tu trebuie sa-si faci un deviz (pretul), sa-i garantezi si data livrarii si pretul discutat, desi nu ai avut timp sa-ti faci un plan de afaceri, sa discuti cu furnizorii, sa-ti tocmesti forta de munca, sa vezi cat costa terenul si cat timp vei cheltui implementand cerintele clientului tau.

Iar a doua zi trebui sa-i prezinti un contract ferm…

Ce fac de regula constructorii constransi cu astfel de termene, un singur lucru: maresc pretul, cu 10, cu 20 %, poate chiar mai mult, nu pentru a te pacali/incarca, ci pentru a isi putea acoperi riscurile afacerii generate de o astfel de situatie. Si cine plateste? Clientul, caci constructorul nu isi propune sa vina cu bani de acasa, ci sa-i duca acasa.

Pai asta-i seriozitate?!

Ca nu este seriozitate ci amatorism si lipsa de inteligenta se vede cu ochiul liber in cazul contractului pentru Pirahna 5. Au batuta palma, s-au dat bani, iar mai apoi s-au prins ca UM Bucuresti nu poate oferi forta de munca necesara, ca halele sunt sechestrate, ca nici acum joint-venture intre UMB si Mowag nu s-a transpus in acte, ca sudorii standard NATO nu se gasesc chiar pe toate bordurile etc.

Si se dau cu totii cu capul de pereti, vine 31 decembrie si Mowag trebuie sa livreze cele 35 de transportoare, dintre care cinci fabricate in Romania. Pana la ora publicarii acestui articol lucrurile stau chiar mai rau decat le-am zugravit eu mai sus.

Sigur ca vom avea Pirhana 5, dar lucrurile facute prost de la inceput au tendinta sa nu se mai incadreze in bugetul alocat si sa depaseasca termenele, norocul nostru ca fiind vorba de General Dynamics suntem siguri de calitate, americanii au fost deja pacaliti cand cu Pirahna IIC si numai au incredere in „partenerii” romani. Norocul nostru…

O ultima observatie despre elicopterele care vor fi alocate celor patru corvete. Ne gandim la MH 60R, NH 90 naval 🙂 , ne gandim si ne uitam precum calicul, problema este insa ceva mai simpla, cerinta de baza pare a fi, in cazul elicopterelor, ca Puma Naval sa poata fi operat la bordul noilor corvete. Asta stim cu siguranta.

Acum daca se are in vedere achizitia a inca patru Pume Navale fabricate la IAR Brasov, sau daca se au in vedere alte modele de aeronave, similare ca masa, nu stim, cert pare a fi ca navele noastre nu vor opera UH 60R din varii motive, unul dintre ele pare a fi gabaritul aeronavelor vs posibilitatiile navelor, dar si banii pe care ii avem vs pretul elicopterelor.

Din punctul meu de vedere cea mai fericita varianta, realistic vorbind, ar fi H 215M cu fuselajul scurt. H-ul este dotat cu motoare Makila si poate folosi fara probleme doua torpile, sonar si in acelasi timp sa aiba si o raza de actiune decenta.

Dar este doar parerea mea, nesustinuta de nimic.

Asta nu inseamna, bineinteles, ca corveta germana este cea mai buna dintre cele patru propuse, pur si simplu nu stiu care este cea mai buna pentru noi, marina romana trebuie sa stie, doar marina are imaginea de ansamblu a misiunilor pentru care-si cumpara si configureaza navele.

Am vrut doar sa evidentiez ca Braunschweig nu este sub nici o forma cenusereasa competitiei asa cum puteam crede la un moment dat ci dimpotriva o nava potenta  si modulara. Calitatile navei depind si de misiuniile pentru care este achizitionata, de modul de folosire etc. Ideea acestui articol rezida in mottul RoMilitary: „Scientia este potentia, tantum possumus qantum scimus”.

PS Poate nu ar trebui sa folosesc numele “Braunschweig”, ci mai degraba “Köln”, caci ceea ce am putea primi noi, va fi mai apropiat de seria a doua de corvete K 130.

GeorgeGMT