Cei de la Kaman au anuntat incetarea productiei lui KMax pana la sfarsitul lui 2023, doar 60 de exemplare de acest tip fiind construite de la lansarea sa in 1994, productia mai fiind oprita anterior pentru aproape 15 ani. Ultima comanda pentru un exemplar K-Max nou a fost anuntata oficial in octombrie 2021, cumparatorul fiind North American Helicopter.
Si asta cu toate ca…
La sfarsitul lunii aprilie 2021 Kaman Air Vehicles au anuntat primul zbor al elicopterului fara pilot la bord de tip K-MAX Titan modernizat, acesta fiind destinat pietei civile. Alte doua K-MAX modernizate, parte a Corpului Marine al SUA, au fost testate pana la sfarsitul lui mai 2021. Pachetul Titan ar trebui sa fie disponibil ca o noua versiune de elicopter, dar si ca o varianta de modernizare a elicopterelor existente.
KMax-ul cu echipaj uman:
K-MAX este un UAV cu contra-rotoare cu putere mare de ridicare, reconstruit dintr-un elicopter cu echipaj uman Kaman KMax K1200, la randul sau urmas al Kaman H-43 Huskie. Este o aeronava optimizata pentru operatiuni repetitive de ridicare/coborare si zbor cu sarcina externa atasat in prastie (macara). Poate transporta o sarcina de pana la 2720 kg la altitudinea nivelului marii, de asemenea, la munte, la altitudine de 4572m, aceasta scade la putin sub 2000 de kg.
USMC testeaza K-MAX, sub denumirea militara CQ-24A, inca din noiembrie 2011. Au urmat testele din Afganistan care ar fi trebuit sa dureze doar sase luni, dar s-au prelungit pana in mai 2014. In Aprilie 2014, la baza din Quantico infanteria marina au reusit sa piloteze si aterizeze autonom folosind o minitableta atat un K-Max cat si H-6U Little Bird, datorita pachetului ambarcat Autonomous Aerial Cargo/Utility System (AACUS). Acesta este compus din algoritmi avansati care folosesc datele furnizate de senzori LIDAR si electro-optici/infrarosu pentru a determina locul de aterizare improvizat.
Desi cei de la Oficiul de Cercetari Navale au selectat Aurora Flight Sciences cu Little Bird fara pilot pentru continuarea dezvoltarii sistemului AACUS, Lokheed Martin a continuat sa promoveze si dezvolte K-MAX cu al sau sistem cargo autonom (brosura aici). Astfel a fost demonstrata o versiune de lupta anti-incendiu capabila sa foloseasca 11 tone de apa pe ora, precum si o versiune de evacuare medicala care se poate coordona cu un UGV si un sistem de planificare a misiunii pe tableta.
Apoi in 2016, aeronavele cu numerele A11496/FF-01 si A11497/FZ-02 au fost repartizate in escadrila de testare si evaluare operationala a marinei (VMX) One pentru a continua experimentarea transportului de marfuri si dezvoltarea in continuare a conceptului de utilizare operationala a acestora.
Abia in aprilie 2019, Kaman Aerospace a primit un contract pentru modernizarea K-MAX, pentru a spori capacitatea de operare autonoma. In pachetul de modernizare sunt incluse sistemul Titan si pachetul Sensor Kit Near Earth Autonomy, alaturi de statia de control de la sol si echipamentele aferente. Dar se pare ca ulterior totul a fost oprit.
In consecinta, tot cei de la Kaman au prezentat in septembrie 2021 conceptul de transport UAV Kargo, vizand o capacitate de transport mult mai compacta si mai ieftina decat KMax. Capacitatea de transport a cvadrirotorului va fi de 360 kg, iar autonomia fara sarcina utila si cu rezervor de combustibil suplimentar extern este pe la 950 km., in timp ce cu sarcina maxima acrosata, scade la 90 km. Scopul aeronavei este de a livra cantitati mai mici dar esentiale de munitii si provizii navelor si bazelor navale dispersate.
Avand in configuratie desfasurata pentru zbor o amprenta pe sol cu tot cu elice cu dimensiunile de pana in 7metri/ 7 metri, Kargo va fi alimentat de un motor cu turbină de 300 CP cu combustibil de aviatie ( fara configuratie hibrida sau electrica prevazuta in viitorul apropiat).
Conform cerintelor US Army, US Navy si USMC din programul Unmanned Logistics Systems-Air (ULS-A), incarcatura utila va putea fi acrosata in container conform sub fuzelaj sau pe suspensia externă.
Producatorul se asteapta ca noul UAV, a carui dezvoltare a fost finantata din fonduri proprii, sa fie matur si disponibil pentru livrare in serie in maxim 5 ani. Mai intai a fost construit un model scara 1:2, pentru ca in septembrie 2021 sa fie prezentat unul la scara reala, probabil ins aun mock-up sau un prototip in curs de integrare:
Si daca tot suntem la capitolul ridicarii de sarcina utila externa, sa ne reamintim de o adevarata macara zburatoare – CH-54 Tarhe/ S-64 Skycrane:
Sikorsky Skycrane taking off – YouTube
Bine, vorbim de un campion la sarcina utila, peste 9 tone, la o masa totala tolerata de 21 de tone. Pacat ca nu a vazut lumina zilei versiunea trimotor, proiect care a dat nastere in schimb lui CH-53E Super Stallion.
Dupa ce a vazut actiune in razboiul din Vietnam, cariera lui CH-54 a fost scurtata de sfarsitul razboiului rece, fiind retras din garda nationala a SUA in 1993… Ultimele exemplare active ale „fratelui” sau civil, S-64, sunt inca exploatate de serviciile de garda forestiera si lupta impotriva incendiilor din SUA, Italia si Coreea de Sud. Un alt mic lot este inchiriat la cerere de catre producatorul Erickson Air Crane pentru diverse servicii de ridicare de sarcini utile mari.
In prezent nu pare sa mai existe cerere pentru astfel de capacitati de ridicare la punct fix, asistam la o reducere a dimensiunilor si maselor, in special pentru a distribui catre sisteme compacte de tip drona astfel de capacitati de transport.
In timp ce unii se chinuie sa lanseze pe piata diverse concepte de elicoptere ieftine pentru transport de persoane, turcii dezvolta si ei un elicopter de transport fara pilot, in plus de conceptul militarizat derivat din T-129 Atak al TAI: T629.
Firma turceasca TITRA si cei de la UAVOS Holdings cu sediul in Hong Kong au dezvaluit in 2020 designul elicopterului fara pilot la bord, sub denumirea de „Alpin”. Cu un designul bazat pe elicopterul de agrement si sport ch7 italian, UAV-ul este oferit atat pentru piata civila, cat și pentru cea militara, prototipul fiind inaugurat in decembrie 2020.
UAVOS si TITRA au semnat in 2019 un acordul de proiectare in comun pentru un elicopter UAV, destinat a livra marfa in zonele greu accesibile si conditii meteo dificile, avand la baza cerintele sectorului turc de salvare si securitate.
Masa unui Alpin gol este de 340 kg, acesta putand transporta marfa si combustibil de pana la 160 kg, masa maxima admisa la decolare fiind astfel de 500 kg. Aeronava are o lungime de 7 m, o latime a fuselajului de 1,5 m, o inaltime de 2,35 m, iar diametrul rotorului este de 6,28 m. Propulsia se realizeaza cu un motor Rotax 914 UL de 115 CP, pentru o viteza maximă de croaziera de 160 km/h (viteza maxima admisa de 209 km/h), o viteza de urcare de 5 m/s si un plafon de 2,5 km. Elicopterul este echipat cu un rezervor de combustibil cu o capacitate de 180 l, ceea ce la un consum orizontal de zbor de 25 l/ora ii ofera o autonomie 7 ore si o raza de actiune de 840 km. Decolarea si aterizarea sunt complet autonome, controlul in zbor fiind realizat prin conexiune satelit cu banda larga. In caz de urgenta, se poate ateriza prin autorotatie sau cu parasuta.
Si ca sa vorbim putin si de U.S. Air Force, Team Agility Prime au realizat teste de zbor ale elicopterului eVTOL Phenix Ultra 2XL cu un singur motor, controlat de la distanța, cu rotoare contrarotative. Vehiculul poate fi transportat in container standard de 6 metri si poate fi pregatit de decolare in mai putin de 15 minute de la inceperea descarcarii. Sarcina utila asteptata este 900 kg iar raza de actiune spre 350 km.
Designul actual al Phenix Ultra 2XL a fost creat pe baza rezultatelor testelor a doua variante de prototipuri – cu un rotor si cu patru rotoare (apropos de designul Kaman Kargo). Designul coaxial contrarotativ elimina necesitatea unui rotor anticuplu si deci pierderile de putere utila, fiind totodata si o configuratie cu stabilitate ridicata in zbor. In plus nevoile de intretinere sunt reduse cu pana la 60% fata de o configuratie clasica, potrivit constructorului.
Agility Prime este un program condus de Laboratorul de Cercetare a Forțelor Aeriene care evalueaza potentiala utilizare a aeronavelor eVTOL pentru transport, cautare si salvare, recunoastere, etc. Certificarea FAA pentru zbor este programata in 2023.
Sarcina utila de aproape o tona si rotoarele coaxiale contrarotative ne amintesc de capacitatile lui Kamov-126, cel oprit prematur din productie la Brasov. Rusii au dezvoltat la un moment dat si o drona mai compacta cu rotoare contrarotative: «Drona» KA-37D.
Drona care pare sa aibe un fel de urmas: conceptul ADASI (Abu Dhabi Autonomous Systems Investments) Air Truck prezentat de cei de la EDGE la expozitia IDEX2023, cu o capacitate de ridicare de pana la 500 de kilograme:
Si ne oprim aici cu acest tutti-frutti de libelule…
Marius Zgureanu
Surse:
Testy K-MAX Titan – Altair Agencja Lotnicza
. Kargo – transportowy bsl Kamana – Altair Agencja Lotnicza
. https://www.altair.com.pl/news/view?news_id=32319
. https://www.altair.com.pl/news/view?news_id=36365
. USAF’s Agility Prime Team Evaluate Remotely Piloted Phenix Ultra 2XL eVTOL | FutureFlight
Citeste si:
Interesant dizainu turcesc interesant ar fi și un elicopter de atac cu elicii contra rotative
Din ciclule”ce ar fi putut face industria românească” și nu a făcut că nu a vrut.l Licența Kamov era în curtea noastră.