KS-19 sovietic 100mm
Nu stiu ce a fost in mintea iranienilor cand au hotarat sa readuca la viata acest ,,mamut”, de la inceputul erei Razboiului Rece. Eu va marturisesc ca mi-e jena de incompetenta si coruptia alesilor nostri, deosebit de ,,inteligenti”, ce au ratat sansa din 2009 de-al trimite in istorie pe varul mai mic, S-60 (57mm) si sa-l inlocuiasca cu sisteme Mistral si VL MICA.
Mistral in poligonul de la Capu Midia
Revenind la ,,mamutul” sovietic, KS-19 si-a facut aparitia in urma celui de-al II-lea Razboi Mondial si a luptat inRazboiul Coreean si cel din Vietnam. Nu stiu ca acest tun sa fi avut victorii semnificative. De obicei tunul (foarte greu – 9,5 tone) era remorcat de un tractor AT-T.
Pentru a deveni oprational, KS-19 era integrat intr-o retea de 4 sau mai multe tunuri.
Tunul are o lungime de 9.45m, rata de foc 15 runde/min, viteza proiectilului 900-1000m/s si raza de actiune: 21 km -orizontal; 12.700m-15.000m vertical.
Iranul a avut mai multe KS-uri sovietice sau clone cumparate din China (Type 52 AA). Se banuieste ca o mare parte a stocul iranian provine din capturile facute in anii ’80, in timpul razboiului cu Irak.
Sa’eer, este forma produsa in Iran. Tunul cantareste 11 tone, directionarea este automata, 12-15 runde/min, nu poate sa actioneze independent. Tunul face parte dintr-o retea de 4 unitati, dirijate de un post de comanda ce include sistem electro-optic si radar cu o raza intre 20-40km, altitudine 15km.
Incepand cu data de 29.11.2011 un numar mare de Sa’eer a fost livrat catre IRGC (Garzile Revolutionar Islamice) in cadrul unei ceremonii la care au participat doi comandanti de seama: generalul de brigada Amir Ali Hajizadeh si Ministrul Apărării Ahmad Vahidi.
Expertii considera ca Sa’eer nu are nici o sansa in fata IAF/USAF si nici nu se poate compara cu Tor M1 (sistem aflat deja in arsenalul iranian).
Sursa: Armyrecognition
NeroFlash
http://www.youtube.com/watch?v=qUNzQoYUJzk
Parerea mea despre S 60!
E bine ca isi dau cu parerea tot felul de experti despre S 60 si tunul KS-19, dar dupa cum bine spunea autorul articolului „Pentru a deveni oprational, KS-19 era integrat intr-o retea de 4 sau mai multe tunuri.
Tunul are o lungime de 9.45m, rata de foc 15 runde/min, viteza proiectilului 900-1000m/s si raza de actiune: 21 km -orizontal; 12.700m-15.000m vertical.” deci nu actiona singur si cu atat mai putin nu poti spune ca nu este deloc eficient, chiar am discutat zilele astea cu un fost ofiter de rachete antiaeriene, tunurile au proiectile explozive cu detonare programbila la indicatiile radarului sau sistemului optic – proiectilul actionand ca si o racheta cu focos de proximiztate si astfel explodeaza in apropierea avionului sau rachetei de croaziera.
Avantaj major la tunuri este ca proiectilul odata trimis nu mai poate fi bruiat si daca se conlucreza cu sistemele derachete este eficace.
De-asemenea rusii au pregatit un astfel de proiectil de 100 mm care actioneaza ca si unul de tip AHEAD, asa ca nu este chiar asa de primat sistemul.
Acum sa nu imi sariti in cap ca sunt de pe la „ceilalti” de-obicei cu totii ma trecem unii pe la altii.
Marius o baterie de asta avea un complex radiotehnic de tragere (crt) cu un radar primitiv si un director optic de tragere
crt ala actiona la fiecare tun o masina de reglat focoase (marf) – daca nu aveai focoase de proximitate
sau era un servant cu o cheita care regla inaltimea de detonare
naiba stie, ca piesa de artilerie de 100 de mm, putea trage si la elevatii negative parca pana la -3 grade, stiu ca avea pe vremea lui cioasca o gramada de tipuri de proiectile, nu stiu cat de eficiente or fi fost
oricum crt era clar depasit inca din anii 80 (vitezele de la directorul de tragere erau din anii 40 cred, peste o anumita viteza faceau servantii tot felul de compensari add-labam)
asa ca piesa de artilerie nu cred ca era rea, ca si complex (crt cu radar si director optic de tragere, plus masinile de focoase) era depasit hororisim zic eu inca din anii 80
tunul avea parca 15 servanti, fiecare cu tractorul lui, plus crt, grupurile electrogene, o grupa de comanda, soferi bla bla o baterie de 6 tunuri cred ca sarea bine de 120 de oameni
cu eficienta buna pe ceva gen an24 asa la 400 de kmh cred, si pe tinte terestre (tunul era foarte precis la trageri cu vizorul optic, acuma sunt discutii aici cat de eficient e un tun de 100 de mm pe tanc de exemplu), parasutisti (proiectilele brizante se reglau cu marf din director de unde sa puste), elicoptere da nici vorba sa incadrezi un mig21 care trecea cu 800 de kmh sa zic
eu ma mir de exemplu ca mai sunt tunurile alea de 57 in serviciu
,
Pai Iranul spune ca le-a modernizat exact acolo unde spui tu ca sunt slabe instalatiile initiale, adica radarul calculatorul de tragere balistica si sistemul optic de tragere directa, in plus in cazul unui atac masiv s-ar putea ca victimele tunului sa fie APC-uri, elicoptere de atac, drone, HUMVE si alte tipuri de blindate usoare.
Personal ei au destul de mult asa ca nu se pune problema ca si intr-o armata occidentala, China are de-asemenea mentinute in inzestrare astfel de sisteme.
@Marius Fenchea. Stai linistit, pentru noi nu conteaza ca faci parte din „ceilalti” -precum te exprimi. N-are nicio importanta, fiindca nu v-a vedem ca „inamici” ci doar ca pe niste oameni pasionati de acelasi lucru ca si noi. Impartim aceeasi pasiune si aceleasi dezamagiri…Aici, nimeni nu te v-a ataca, schimbul de informatii este benefic oricui.
Am citit comentariile din partea unor ,,amatori”, care sunt si sub influenta propagandei antisovietice[antirusesti]; Cei care nu au invata despre acest tun si aparatura de ochire tragere care il ajuta, care nu s-au instruit la el si care nu au tras cu el, ii rog sa se abtina de la comentarii defetiste! CALITATEA UNUI TUN [ DE ORICE FEL] ESTE DATA DE CALITATEA TEVII!! Si aveau sovieticii un otel, mama, mama – comparabil cu cel german -Krupp! Restul, la teava respectiva ii poti pune tot felul de mecanisme, dispozitive din ce in ce mai moderne sa fie de actualitate!! Tunurile erau sincronizate si miscarea lor in coordonate se facea prin motoare hidraulice antrenate de motoare electrice [ceva asemanator ca la locomotivele hidraulice -realizate la 23August!] Obaterie de artilerie antiaeriana calibru mijlociu avea 6 tunuri la pace si 8 tunuri la razboi! Toate elementele de tragere: azimutul viitor,, unghi de inaltare viitor, viteze unghiulare, distanta focos erau calculate de un aparat de calcul electromecanic, care primea coordonatele tintei si viteza de deplasare de la un radiolocator specializat prin semnale electrice si transmitea elementele de tragere [ale pozitiei viitoarea tintei] simultan la toate tunurile, tot prin semnale electrice; servantii nu faceau decat sa cupleze sistemele si motoarele electrice si hidraulice la descoperirea tintei si sa incarce tunul intr-un ritm de 3-5 secunde! In chipuiti-va ca tinta era inconjurata de 6[8] explozii cu efect pe vreo 20 de metrii fiecare! Radiolocatorul avea sisteme de protectie de bruiaj pasiv, de bruiaj activ, in anumite game si impotriva rachetelor antiradiolocatie! Avantajul era ca atunci cand radilocatorul era defect sau bruiat, aparatul de calcul avea pe el doua lunete de ochire [azimut si unghi de inaltare] si un telemetru de 3m pentru determinarea distantei, iar el calcula coordonatele de tragere ca si cum primea datele de la radiolocator. In calculator se introducea si un buletin meteo aa, care era actualizat din 2 in 2 ore, pentru a creste precizia tragerii. Buletinul meteo aa tinea cont de temperatura si presiunea aerului, directia si viteza vantului pe straturi [pe inaltimi] si de temperatura pulberii din lovituri [un termometru special plasat intre lovituri] si echilibrarea proiectilului[semnele de greutate]. Tunul combatea tinte pana la inaltimi de 10.000 m si distante de tragere pana la 10.000 – 12.000 m. In acelasi timp – tunurile de 100mm erau foarte eficace asupra elicopterelor, parasutelor [probabil acum si asupra dronelor] precum si impotriva tancurilor si blindatelor! Tunrile antiaeriene sunt cele mai precise mijloace antitanc si antinava, avnd in vedere sistemele de calcul a elementelor de tragere! Ca tunurile sunt model vechi si mai greoaie, e o problema, dar o echipa de 5-7 servanti [nu 15 cum am citit pe aici] trecea tunul din pozitie de mars in pozitie de lupta in 3 minute si invers in 5 minute!
sarbi au folosit in numar mare tunul de 57 mm in timpul razboiului civil si sa comportat foarte bine mai ales in tragerile impotriva uav-urilor si a tintelor aflate la sol
rounds se traduce prin cuvantul proiectile, nu runde.
pt standardele occidentale pare o arma aa depasita, dar un ks-19 a doborat un uav gerogian prin 2008. probabil va fi folosit impotriva uav-urilor in caz de conflict.
o dezvoltare interesanta, oricum.
Marius Fenchea, eu astept cu interes comentariile tale si oricine este binevenit aici atata timp cat nu posteaza mesaje injurioase sau bazate pe fanatism, inclusiv politic.
Paul….tunul a fost foarte bun, cel putin in anii 70 cand am facut serviciu pe el. Vara, iarna pe ploaie, ger, zapada, se comporta normal. Tragea foarte bine, am luat calificative numai de F.B. Am fost la Capul Midia de doua ori si o data am primit permisie in urma tragerii, iar a doua oara nu au vrut sa ne-o dea pe motiv ca ne liberam peste 3 saptamani. Tot secretul pentru trageri exceptionale era paralelismul perfect intre teava tunului si luneta si o intelegere perfecta intre servanti. Servantii nu erau 15 ci 6, patru pe tun si doi care aprovizionau cu munitie, mai era comandantul de tun si tractoristul care conducea ATS-ul. Acesta era personalul ce deservea un tun.
Mai sus s-a discutat ca de ce se mai modernizeaza asa ceva, ca si S-60 si K-19 sunt din alta epoca, etc.
Iranienii au modernizat sistemul de conducere a focului si sistemul lucreaza automatizat in baterie de 4 guri de foc.
Acum ma intreb si eu, sistemele de detectie si conducere a focului de pe Viforul nostru nu putea sa fie si ele macar la nivelul asta, ca sa nu mai vorbim de automatizarea tragerii, pe model GDF-006?
Radem noi de iranieni, dar ei folosesc tot ce au in curte si isi pun mintea la contributie sa faca modernizari si dezvoltari.
Ma intreb daca pentru cerinte similare cu ale sistemului prezentat mai sus, ai nostri s-ar descurca fara partener extern…
Ah, am uitat, noi nu mai pierdem vremea sa modernizam, noi cumparam de-a gata de pe rafturile altora.