La umbra NSM nu creste nimic

Racheta anti-nava norvegiana a spart piata pe nisa ei eliminand destul de brutal orice competitie, desi la inceput nu parea sa fie atat de feroce. Eu unul ridic primul mana si imi recunosc infrangerea, n-am crezut in NSM, nu mi-a placut “micuta” norvegiana din cel putin trei motive:

– incarcatura de lupta mai mica decat rachetele AN clasice (Exocet, RBS 15 sau Harpoon), 120 kg NSM fata de 165 kg Exocet, 220 kg Harpoon sau 200 kg RBS 15;

– sistemul pasiv de detectie a tintei;

– faptul ca norvegienii au aparut cu acesta racheta aproape din senin, desi ei fabricau de ceva timp o racheta AN cu raza scurta – Penguin. Dar nu se puteau lauda cu o experianta prea mare, vanzari la export pentru Penguin au fost putine si nu ca racheta principala ci doar pentru folosirea pe elicoptere, iar ideea de a veni brusc cu o racheta cu raza lunga ghidata pasiv in IIR mi-a parut un pic exagerata, mai ales intr-un timp in care piata occidentala era dominata de rachete cu pedigree. Rachete mari, cu incarcatura de lupta mare, ghidate radar si aflate fiecare dintre ele la cel putin a treia generatie.

Asa ca n-am avut incredere in scandinavi, mergand pe ideea ca NSM este doar o alta Penguin (o racheta AN de nisa),  dar se pare ca NSM chiar este o racheta anti-nava de luat in seama, atat timp cat a scos de piata pe absolut toata lumea. Va mai aduceti aminte cand s-a anuntat ultimul contract de export pentru Exocet, RBS 15 Mk III? De Harpoon nu mai intreb, racheta americana fiind si ea o veterana respectabila.

Ei bine, NSM este pe tot ce se construieste nou ca si pe nave deja active. Odata ce americanii au anuntat ca au optat pentru NSM, lucrurile au luat o intorsatura foarte fericita pentru Kongsberg Defence & Aerospace iar comenziile curg…

Avem NSM ca baterii de coasta in Polonia, US Marine Corps, Letonia si in viitor in Romania, avem/sau vom avea NSM pe nave de lupta in Germania, Norvegia, Spania, Olanda, Polonia, Regatul Unit, Belgia. Interesant este ca toate programele de constructie de nave noi de lupta (clase noi) au in dotare NSM.

Americanii folosesc NSM pe LCS-uri, ambele clase, dar si pe distrugatoarele  “Arleigh Burke”, ca inlocuitoare pentru batranele Harpoon, dar si pe viitoarele fregate Constellation-class.

In restul lumii NSM este la fel de bine primita: Australia isi doteaza intreaga flota (actuala si viitoare) cu rachete NSM, Canada va folosi NSM pe viitoarele sale fregate din clasa “River”, Indonezia pe nave de atac rapide, Malaiezia fregatele clasei “Maharaja Lela”.

NSM a “explodat” in piata si pare a nu mai avea niciun fel de concurenta, cu atat mai mult cu cat s-ar putea sa apara si o varianta lansabila din imersiune de la bordul submarinelor – NSM SL.

Dar “raul”- ca spunem asa – vine tot de la americanii imperialisti, astfel “marele satan”, in “terminologia jihadista” a hotarat in nemernicia lui ca racheta anti-nava dedicata pentru F 35A sa fie nimeni alta decat o NSM dusa la cosmeticiana si intitulata – JSM.

Si cum flota de F 35A creste si tot creste si nu da inca semne ca cererea ar fi in scadere, este de bun simt sa presupunem ca o parte din clientii F 35A vor dori sa aiba prin hangare si cateva JSM, sa fie acolo, mai ales cei cu iesire la mare. Iar o data cu mult asteptatul Block 4 la F 35A JSM va fi integrata din standard in panoplia de arme a avionului american si astfel este de asteptat ca si cererea pentru racheta anti-nava norvegiana sa creasca semnificativ.

Daca ne uitam la cate din tarile cumparatoare de F 35A au iesire la oceanul planetar observam ca exceptand Cehia si Elvetia toti ceilalti au o relatie speciala cu marile si oceanele lumii, de unde putem presupune ca cererea pentru JSM ar putea fi una deosebit de robusta, iar viitorul NSM/JSM va fi unul lung si plin de incasari substantiale.

Ce a facut ca “micuta norvegianca” sa bata tot ce-i iese-n cale? Nu sunt in masura sa raspund transant la intrebare, foarte posibil caracteristicile de invizibilitate radar (NSM este mai putin vizibila decat concurenta) si modul pasiv de orientare si angajare al tintei sa fi facut marea diferenta.

Practic, NSM vine pe tinta fara sa emita nimic, zboara foarte jos, greu de observat din timp, greu de combatut, iar faptul ca nu emite nimic in apropierea tintei (nu are la bord radar activ) o face si mai greu angajat.

Astazi doar americanii mai au o racheta anti nava grea –  LRASM, dar aici discutam despre o racheta extrem de sofisticata, probabil foarte scumpa si deocamdata folosibila doar de bombardiere. Oricum  LRASM si NSM nu sunt deloc in competitie directa, fiind de facto rachete din clase diferite.

Francezii, britanicii si de curand si italienii au si ei in dezvoltare o noua racheta anti-nava/de croaziera – (FC/ASW) – Future Cruise/Anti-Ship Weapons. Acesata viitoare clasa de rachete trebuie sa inlocuiasca atat rachetele de croaziera SCALP/Storm Shadow cat si rachetele anti-nava Exocet si Harpoon.

In prezent variantele de lucru sunt:

  • TP 15 – stealth si subsonica, cea mai probabil alegere;
  • RJ10 – supersonica si extrem de manevrabila. Exista pe masa si optiunea unei rachete hipersonice.

Doar ca sunt foarte multe necunoscute in program si inca nu s-a hotarat daca racheta anti-nava va avea un senzor pasiv in IIR, precum NSM, sau un radar activ la bord precum Exocet. Iar pana cand francezii si britanicii se hotaresc s-ar putea ca lumea sa aiba depozitele pline de NSM.

Kongsberg, in schimb, nu s-a certat cu nimeni, n-a facut mare taraboi, nu s-a laudat cu racheta ci pur si simplu a dezvoltat-o si a aratat-o lumii, iar lumea pune banii jos si-o cumpara mai repede decat pot scandinavii s-o produca, iar viitorul suna al naibii de bine pentru NSM/JSM chiar si in Romania, unde pe langa bateria de coasta cu trei lansatoare deja contractata, mai avem trei NPR-uri si doua fregate care tot rachete NSM vor avea la bord, iar F 35A carpatine vor zbura, cand le va veni vremea, cu JSM in cala interna (speram).

GeorgeGMT

94 de comentarii:

  1. 🙂

    Buna dimineata. Nu vreau sa stric
    micul dejun dar draga George, ai
    omis cel putin doua serii de rachete:
    Gabriel 2-5, Sea Serpent, Blue Spear

    Si cele chineze C 802 si rusesti Yakhont

    https://en.wikipedia.org/wiki/YJ-83

    https://en.wikipedia.org/wiki/Gabriel_(missile)#Operators

    https://en.wikipedia.org/wiki/P-800_Oniks

    4
  2. Chiar acum mi a picat un reportaj nou , ce s a gasit in Siria
    Bagati la translate

    https://www.maariv.co.il/news/military/article-1155702

    1
    • Numai ca articolul contine o greseala grosolana:
      Lungimea rachetei nu poate atinge 39m, posibil 3.9
      metri 😃

      2
    • Bicoz C-802:
      „On 14 July 2006, during the 2006 Lebanon War, Hezbollah fired two Chinese-built C-802 missiles with upgraded Iranian radar seekers. The first hit a Cambodian-flagged Egyptian freighter 60 km offshore. The other hit the Israeli Navy’s Sa’ar 5-class corvette INS Hanit, which was patrolling 8.5 nm offshore of Beirut.”

      2
      • Lovitura saar 5 a aratat cat de efectiva e anvelopa
        stealth:
        Sistemele de aparare ale vasului au fost oprite; ceva
        neobisnuit. Racheta C 802 a lovit macaraua RIBului
        si a facut pagube pe puntea helipad. 4 persoane din
        echipaj au murit dar vasul in intregime a parasit locul
        cu propriile forte de propulsie spre Ashdod.
        1. Intamplarea asta arata eficienta stealthului.
        2. Fereasca D zeu sa se intample asa ceva unei
        actuale fregate romanesti ca nava si cu echipajul
        impreuna dau ortu popii. Fregata in cazul asta o ia
        in plin.

        4
        • „Sistemele de aparare ale vasului au fost oprite”, serios?! Echipajul era retradat mintal, capitanul avea opt clase la seral sau care este explicatia?
          Daca „stealthul era eficient n-o lovea racheta.

          9
          • Căpitanul vorbea acasa în România 😉

            3
          • Vasul isarelian a zis piua, dar raii aia din Liban au stricat jocul. Nu se face asa ceva, cand s-a strigat piua

            3
            • Multi factori sunt legati de operarea unui vas dar
              si mai multi cand e vorba de un vas in ape inamice
              dar cand echipajul e in situatie de seninitate.
              Fara sa anunte capitanul 2 ofiteri, comandanti de
              departamente au decis niste reparatii care necesitau
              permis.
              1. Sistemul de bruiaj
              2. CIWS Phalanx
              Rezultatul e vazut….

              2
              • In marina israeliana se intampla astfel de lucruri? Intr-o zona de conflict? Pai atunci ar trebui sa-i dati pe toti afara.
                Sincer, nu cred asa ceva.

                6
                • Cand un comandant depinde de oameni
                  el nu are control deplin de gandurile care trec
                  prin capul lor.

                  In cazul deminorului comandantul a avut control
                  deplin fc numai comandantul manevreaza vasul.
                  In acel scris ca avea pe punte o barca cu personal
                  EOD care trebuia debarcata la distanta de vas
                  si care personalul EOD trebuia sa se apropie si sa
                  lipeasca o incarcatura explozibila pe mina.
                  Ce a avut nevoie sa se apropie de mina ?
                  https://en.wikipedia.org/wiki/Naval_mine

                  2
                  • Aaa, pe nava israeliana comandatul depinde de oamenii sai, pe nava romaneasca nu depinde, el ordona, el carmeste, tot el da la vasle. Da comandantul navei israeliene unde era el? Nu era in centrul de comanda al navei cu ochii pe ecrane? Alea nu-i aratau ca sistemul defensiv nu este operational?

                    Pai daca pe nava israeliana comandatul habarnuavea ca doi ofiteri de-ai sai, de capul lor si in teritoriul inamic, au oprit sistemele defensive al navei, atunci inseamna ca trebuiau toti dati afara si bagati in puscarie.
                    In marina militara exista ceva ce-i zice disciplina si inca odata nu cred o iota vis-svis de faptul ca nu-i functionau sistemele corvetei israeliene. Ii functionau dar racheta tot a trecut.

                    8
                    • Manelele de control ale manevrei se gasesc pe
                      puntea de comanda sub ochii capitanului in
                      contrar cu operarea CIWS si sistemul de bruiaj
                      care se gasesc in Camera de Informatie de Lupta.
                      Asa era deunazi cand am coborat…..

                      1
                    • Mai nene hai sa fim oameni seriosi, capitanul comanda nava si cand doarme, ca sa fiu mai plastic, lasa birocratia functionarii unei nave de lupta ca o stiu si eu, nu cred insa o iota din afirmatiile cum cum ca niscai ofiteri israelieni, fara stirea comandatului, in ape inamice, in conditii de razboi s-au apucat sa opreasca sistemele de protectie ale navei.
                      Si nici nu aveau cum s-o faca fara ca comandatul sa nu afle instantaneu acest lucru.
                      Daca acest lucru este real atunci intreaga conducere a marinei israeliene ar trebui data pe usa afara, insemnand ca ofiterii sunt niste idioti, nedisciplinati, lipsiti de minte.
                      Ori in realitate nu par a fi deloc asa.

                      Si atunci care din doua: defectiune tehnica (ghinion) sau racheta respectiva a trecut pur si simplu si au avut mare noroc ca a lovit macaraua si nu corpul sau suprastructura navei?!

                      5
                • Lucrurile s au intamplat, iti aduc aminte in 2006
                  si de atunci a curs multa apa pe raul Iordan 🙂
                  Adevarat, avem armata nedisciplinata
                  dar nu avem alta. Ca sa incerci sa intelegi
                  nici parade nu organizam, ultima s a facut
                  in 1968 🙂 Ei …..
                  Chiar nu seamana armatele dar tine minte
                  cum ai admirat acum vre un an cand 400000
                  au sarit la lupta si acum avem un nou
                  Orient Mijlociu 🙂

                  2
                • @George

                  Citeste linkul pdf pus de mine cu atentie si ai sa intelegi si
                  tu ce s a intamplat. Dupa atatia ani nu am ce sa ascund
                  de tine si de nimeni.

          • Tampenii exista in fiecare organizatie, chiar
            sa fie militara. Cum explici un vas deminor
            care se urca pe o mina plutitoare in vedere
            si care a fost trimis s o neutralizeze ?

            https://hotnews.ro/un-dragor-maritim-a-lovit-o-mina-marina-pe-care-trebuia-sa-o-neutralizeze-nava-a-suferit-avarii-usoare-108868

            2
            • Marea era montata, dar macar in acest caz nu s-a spus ca s-a defectat nus ce sistem. Aia a fost, s-a intamplat.

              1
              • Marea e aproape totdeauna influentata
                de vant care ridica valuri. Un marinar
                stie bine aceasta materie.
                Totusi eu nu zic ca capitanul e prost,
                a fost prea sigur de putinta lui sa manevreze
                si rezultatul a fost rau si putea sa fie si tragic.
                Eu nu cred ca a mai avut o comanda de vas.

                2
          • EW interferes with helicopters actions, the those responsible were dismissed.

            1
  3. Ar mai trebui adaugat un avantaj:
    Biblioteca de tinte care-ti permite sa o tragi spre o aglomerare de nave iar ea sa recunoasca si sa distruga o anumita tinta.
    Nu s-a confirmat daca „stie” sa loveasca o tinta intr-o anumita zona, in functie de tipul navei dar nu m-ar mira sa poata sa faca asta.
    Sau softul de programare sa-i dea o ierarhie a prioritatilor, cand recunoaste tintele.

    3
    • Nu i asa de greu, este anticipat:
      Radarele inamicului transmit pe frecvente diferite de acelea civile. In afara de asta marirea distantei rechetelor doreste intermediarul unei drone sau helicopter sau racheta atacanta transmite in spate tv,
      cu dependinta de felul de racheta.
      Cu toate astea jocul modern cu vase stealth, complica putin atingerea probabilei tinte.

  4. Oare când primim și noi bateriile de coasta? Ca parca se apucaseră acum vreun an sa surubareasca la ele. Și n-am comandat ca polonezii o groaza de sisteme, doar cât sa avem ce pune la parada de 1 Decembrie…

    5
  5. Chestia cu încărcătura de luptă mai mare sau mai mica cred că se pune la nave de la 3000-4000 de tone în sus și clar nu are importanță în marea Neagră unde ruși nu au vase mai mari

    4
    • Mare importanta nu prea are daca lovesti cu cateva
      rachete. La tragere se folosesc chiar de la inceput doua. Luand in socoteala ca pe ultima faza majoritatea lor merg pe la 4 metri deasupra apei cu dependinta de marimea valurilor, lovitura se petrece
      aproape de linia de plutire si cu asta acopera necesitatea unei incarcaturi mai mare de material explozibil.

      7
  6. big idiot ME! desi toate cele scrise in articol se stiu de ceva vreme, n-am tradus asta si in investitii bursiere si asa am ratat un „mic 275%” intr-un an pe Kongsberg!
    Intrebarea este: oare lucrurile vor continua la fel dat fiind ca grosul productiei si mai ales grosul cascavalului nu s-a contabilizat inca…

    10
  7. Un subiect aproape neatins aici sunt contramasurile
    printre care cele mai raspandite sunt aruncatoarele
    de pleava de foite de aluminum, dar poate acestea doresc un articol aparte. 😉

    2
  8. vorba aia,mică dar sprintenă😊

    4
  9. N-am putea sa ne dam si noi bine pe langa ei sa fabricam si noi aici ceva pt NSM.

    1
  10. Si, nu pot fara ceva istorie
    Primii care au dezvoltat rachete anti vase erau rusii
    cu Stix dupa care urmau israelienii cu Gabriel, norvegienii cu Penguin si francezii cu Exocet.
    Intradevar si ca raspuns lui @George , Stix avea
    incarcatura mare de explozibil, 500kg app. dar
    necesitatea de a inmagazina pe bordul unei nave
    mici (Saar 3 de exemplu 200 de tone) mai multe
    rachete, au fortat producatorii sa micsoreze incarcatura. Vasele Komar de exemplu carau numai 2
    Stix fata de Saar 3 , 8 bucati de Gabriel .

    https://en.wikipedia.org/wiki/Komar-class_missile_boat

    https://en.wikipedia.org/wiki/Sa%27ar_3-class_missile_boat

    3
  11. NSM, s-ar putea configura sa fie lansata si de elicoptere si avioane ?

  12. Puteti sa vedeti aici ce a patit HMS Sheffield la Falkland cu rachete Exocet trase din avioane Super Etendard, aceste rachete cu asazis putin explozibil

    https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Sheffield_(D80)

    3
  13. De la bun inceput am crezut in racheta asta chiar impotriva multor voci de pe blogul asta. Dar din cate retin noi am batut palma prin 2020. Ceva livrari trebuiau sa inceapa, dar citesc ca le vom primi abia prin 2028. Apai… oricat de minunata o fi ea daca se livreaza in 8 ani trec dreaq doua razboie mondiale intre timp.

    8
    • Ala care a garantat contractul iti umple niste galaxy in 24 de ore de scufunzi 3 flote rusesti la karadeniz ,spre deosebire de altii care iti fac transfer de tehnologie

      7
      • Zau ca nu inteleg ce vrei sa spui

        1
      • Degeaba le-ar pune pe UPS daca n-are cine sa le opereze – nu instruieste nimeni personalul pentru ce-o fi peste atatia ani. Daca ardea le livrau mai repede.

        Deocamdata sunt ATACMS-urile suficiente probabil iar la Kogalniceanu daca e isi aduc singuri jucarii in plus, cum au facut cand incepusera sa dea ture Orlanurile.

        1
  14. Nu trebuie de omis racheta Neptun Ukraineana care
    a facut ravagii in flota rusa din MN de la inceputul razboiului de 3 ani.

    https://en.wikipedia.org/wiki/R-360_Neptune

    3
  15. Nu am gasit in nici un articol de pe site calendarul de livrare. Am gasit 2024 sau chiar 2028 pe alte site-uri. Pana la urma se stie cand primim bateriile?
    daca e 2028, 8 ani mi se pare enorm pt un contract de complexitate medie, cel mult.
    Konigsberg are contracte garla acum, nu face nimic sa creasca cadenta de livrare? In caz de razboi ce fac, punem totul pe hold pana mai primim rachete?

    2
  16. Incarcatura exploziva mica nu ar trebuisa fie o problema, mai ales cand vor scoate varianta cu incarcatura termobarica.
    Odata patrunsa racheta in corpul navei si declansata explozia, are un efect de 6 ori mai mare decat echivalentul in explozibil clasic.
    Cu ceva marja de eroare, echivalent 750 kg incarcatura clasica.
    Bine discutia e cam teoretica, deja in Marea Neagra nu mai ai nave care sa necesite incarcaturi asa mari.

    4
  17. Poate contractul se deruleaza pe mai multi ani, gen in 2025 vine sistemul plus ceva rachete, si in anii urmatori ne mai vin rachete. Ar avea sens sa etapizeze livrarea rachetelor pt ca, costa.

    2
  18. mie unul imi place mult si jucaria asta:
    https://www.mbda-systems.com/product/teseo-mk2-e/

    nu-i asa stealth ca NSM dar are ghidaj dual, data link pt corectii, si… „Salvo capability with simultaneous time on target (STOT)”

    mi se pare o alternativa europeana foarte buna, vine si cea de croaziera franceza, ar mai merge investit si in ceva hipersonic

    5
  19. Eu intreb doar atat? Care e stadiul contractului pt rachetele astea si cand vor fi livrate? Ca mi au crescut urechide atata asteptare, care urechi, erau oricum mari…

    2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *