USS Freedom – COMBATSS-21
Ca asa-i in capitalism tenis.
Inceputul povestii e socialist si poarta basca: in 1990 Philips vinde divizia specializata in echipament militar Signaal catre francezii de la Thomson-CSF, la acea data detinuti de Stat dupa o nationalizare in anii ’80.
La scurt timp, noua divizie olandeza incepe dezvoltarea TACTICOS care va deveni unul dintre cele mai raspandite CMS-uri (Combat Management System) din lume.
Din punct de vedere al arhitecturii, TACTICOS isi distribuie functiile unui numar variabil de console fizice care comunica printr-un sistem de distributie a datelor de tip publish-subscribe. Ca orice CMS, TACTICOS colecteaza datele primare de la senzori, le prelucreaza si apoi afiseaza informatiile utilizatorilor, trimitand apoi comenzile spre sistemele “efectoare”, cum ar fi sistemele de control al focului, de comunicatii, etc. Aplicatiile ruleaza intr-un mediu Intel/Linux, interfata cu utilizatorul folosind Java.
Arhitectura TACTICOS
In rolul principal de “colectionar de date”, TACTICOS se bazeaza pe un middleware care implementeaza standardul DDS: OpenSplice al britanicilor de la PrismTech.
TACTICOS DDS
In ceea ce priveste interfata cu utilizatorul, cealalta functie majora a TACTICOS, aceasta se realizeaza prin intermediul unui numar de console standard MOC Mk4 si a unei “plansete” digitale.
TACTICOS HMI
TACTICOS a inregistrat succese importante la export fiind adoptat de o lunga lista de utilizatori, cateva exemple fiind Sachsen (F124) germane, De Zeven Provincien olandeze, Iver Huitfeldt daneze sau Orkan poloneze.
Intreaga lista a navelor pe care au fost instalate diverse versiuni ale TACTICOS se gaseste aici.
Una din cele mai recente si mai cunoscute implementari ale TACTICOS se gaseste pe navele LCS de tip Independence ale USN.
USS Independence – LCS 2
Evident TACTICOS nu era foarte avantajat de asocierea cu o firma franceza, chiar daca purta “genele” subsidiarei olandeze, astfel incat pentru adoptarea de catre USN a fost necesara licentierea catre Northrop Grumman, CMS-ul naturalizat fiind cunoscut ca ICMS (Integrated Combat Management System).
Ca o paranteza, la momentul respectiv Thomson-CSF isi schimbase numele in Thales (Thales-Netherlands pentru fosta Signaal) si se privatizase, Statul francez detinand inca o cota de participare de “doar” aproximativ 25%.
Una din bizareriile programului LCS a fost constructia a doua platforme dupa filozofii si utilizand echipamente diferite astfel ca, odata ce a ajuns in SUA, TACTICOS a intrat in competitie directa cu CMS-ul instalat de Lockheed Martin pe cealalta sub-clasa LCS, Freedom. CMS-ul Lockheed Martin, COMBATSS-21, este derivat din cunoscutul Aegis Open Architecture, putand fi descris, intr-un mod foarte simplificat, drept un Aegis-lite de ultima generatie.
Paralela cu TACTICOS dezvaluie niste elemente comune foarte interesante, din punctul de vedere ale alegerii tehnologiilor: COMBATSS-21/Aegis Open Architecture ruleaza pe o distributie Linux real time (RedHawk – nu, nu e RedHat) iar aplicatiile sint scrise in acelasi limbaj, Java, folosind o masina Aonix PERC Ultra. Chiar si lipiciul e acelasi, COMBATSS-21 folosind tot o implementare a standardului DDS, de data asta de la marii competitori ai PrismTech, americanii de la RTI.
Cel putin pare destul de clar spre ce se indreapta optiunile arhitectilor CMS-urilor de ultima generatie. Bine de stiut si de comparat in momentul cand se va anunta fericitul castigator-furnizor al CMS-ului pentru fregatele romanesti.
Nebunia folosirii a doua sisteme diferite pentru LCS nu putea continua la infinit si, intr-un efort de rationalizare, USN a decis sa aleaga un singur CMS pentru viitoarea clasa de fregate derivate din LCS. Optiunea a fost COMBATSS-21, lupta pentru unificarea centurilor fiind decisa practic prin descalificarea challengerului TACTICOS, motivele nefiind facute publice deocamdata.
MMCS (Multi-Mission Combat Ship) – Variante LCS pentru export, probabil asa va arata si viitoarea fregata a USN
E de remarcat ca Lockheed Martin a incoltit piata CMS-urilor atacand pe toate fronturile si avand un portofoliu extraordinar de divers: de la clasicul Aegis, fara concurenta pentru navele capabile de a-l instala, la COMBATSS-21 pentru clientii non-Aegis cu buzunare foarte adanci si, in final, la categoria smart-buy, CanACCS-9LV (Canadian Advanced Command and Control System), varianta naturalizata de Lockheed Martin Canada a SAAB 9LV.
un articol foarte documentat, strict specializat. de aici si lipsa de comentarii.
astia par de neoprit in industria americana de specialitate,pun mana pe cele mai banoase contracte.
Chestia asta ar putea sa ne impacteze in modernizarea fregatelor, pe partea de oferta pt. CMS-uri (Combat Management System) … sau nu, daca ma gandesc mai bine cum isi aleg ai nostri oferta cea mai buna…
interesanta este idea- modulara, cu MMCS-variante LCS, in 3 volume. pe aceeash platforma putandu-se sa se faca – fregata, OPV, corveta shi vedeta, shi dc nu dragaor/puitor de mine. o solutzie de luat in considerare de catre FMMRo pe viitor cu conditzia fabricarii lor in Romania in cea mai mare proportzie. se scutesc multzi bani la operate, intretzinere shi chiar achizitzie mai ales daca vor fi fabricate local. aceeash idea se poate aplica shi la tancuri – 5,-6,-7 GRP(galetzi de rulaj pe o parte), TBT- blindate grele de lupta pe rotzi 8×8, 6×6,, 4×4, mashini de lupta shenilate pt infanterie, vanatori de munte, desant aerian la fel ca la tancuri, MRAP-uri 4×4 shi 6×6 shi jeep-uri. deja asa face Autocamioane Brasov – aceash cabina la shasiuri de diferite lungimi/+ perechi rotzi
Ideea este inspirata/adusa din mediul financiar si enterprise, unde sistemele dezvoltate de-a lungul timpului sau de companii diferite vorbesc intre ele printr-un sistem care implementeaza business logic (ex: MS Biztalk, Tibco, IBM Websphere). Totul a inceput pe la jumatatea anilor ’80 in US, unde a fost implementat la companiile care efectuau tranzactii pe bursa.
Citiva factori care influenteaza succesul sau esecul unei arhitecturi de genul acesta sint latenta pe care o aduce reteaua, cit de bine a fost gindit si implementat protocolul de comunicatii, cit de bine scris si optimizat este codul care implementeaza business logic, luarea deciziilor si trimiterea datelor intre sisteme, cit de flexibila este posibilitatea de adaugare de noi scenarii/producatori&consumatori de date la sistem, cite reboot-uri necesita zilnic sistemul. In plus, este interesant de aflat ce redundanta are reteaua interna si cum e implementata.
Si ca o nota finala legata strict de acest sistem, daca au conectat si ceva pentru transmisii radio la aceeasi retea, fara nici un gateway de validare a mesajelor, securitatea tinde la 0.
Mergind apoi la noi si la ai nostri, sint curios sa aflu ce au de gind sa faca. Practic vorbind, un sistem de genul acesta poate fi implementat in orice tara, atita timp cit beneficiarul (MApN in cazul acesta) plateste R&D. Si evident, poate fi implementat pe orice platforma care necesita mai mult de o prastie si doua sirme legate in cruce pentru a gasi mai bine tinta, in diverse variante – de la sisteme embedded la solutii redundante in data-centere mobile.