MBDA – MdCN Long Range Naval Cruise Missile, sau SCALP-ul naval… un filmulet despre ce si cum in viitorul apropiat cu aceasta racheta navala cu raza lunga, oarecum similara cu BGM-109 Tomahawk:
MdCN- NCM este lansata vertical de pe fregatele FREMM folosind lansator vertical compact de tip A70 SYLVER, lansator folosit deja pentru familia de rachete antiaerene ASTER.
Este prevazuta a fi lansata si de pe submarinele nucleare franceze din clasa Barracuda, prin intermediul tuburilor lans-torpile cal. 533mm. Viteza de croaziera este atinsa cu ajutorul unui accelerator cu combustibil solid.
Racheta MdCN are o masa de 1400kg, o lungime de 6,50m, un diametru de 0.5m si o anvergura de 2,85m si poate lovi tinte la peste 250km (unele surse precizeaza chiar 1000km).
MdCN dispune de un cap de lupta cu incarcatura simpla, destinat a lovi tinte de valoare ridicata dar mai putin protejate la impact.
Lansare de pe submarin a MdCN (sursa MBDA)
Ghidarea rachetei este facuta de un ansamblu de navigatie topografic format din unitate de masurare inertiala (IMU), altimetru si GPS. In sectiunea finala a traiectoriei ghidarea este preluata de capul de detectie IR (infra-rosu) (si/sau radar), pentru identificarea si incadrarea corecta a tintei.
Racheta MdCN este propulsata de un micro-turbojet TR50 al celor de la Safran, cu consum scazut si fiabilitate ridicata, necesar atingerii razei crescute de actiune.
MdCN este o evolutie cu raza mai lunga a rachetei de croaziera SCALP-EG, o racheta subsonica (MAch 0,8) dotata cu turbojetul TRI 60-30, si care a intrat in uz in 2002 fiind comandata in peste 3000 de exemplare la un pret de aproximativ 0,85 mil. euro/ bucata in 2011. SCALP-EG beneficiaza de incarcatura de lupta tandem de 400kg, fiind integrata pe Rafale, Mirage 2000 si Panavia Tornado. Diferenta majora este ca MdCN are o incarcatura de lupta simpla de doar 250kg (cu o masa totala crescuta cu doar 100kg) in beneficiul combustibilului suplimentar, fiind tot subsonica (MAch 0,8) si avand ghidaj similar.
Prima tragere in cariera operationala a MdCN a fost efectuata in mai 2015 de la bordul fregatei Aquitaine, in cadrul unui test in largul insulei Levant, testele de tragere pentru validarea capacitatilor incheindu-se in octombrie 2014.
MdCN in faza de accelerare catre croaziera
In decembrie 2006 a fost semnat un contract intre Direction Generale des Armements si MBDA pentru livrarea a 250 de rachete navale MdCN, rachete destinate fregatelor FREMM si submarinelor Barracuda din flota franceza. Pretul unei rachete MdCN era cotat in 2014 la aproximativ 2,86 mil. euro, in timp ce pretul contracandidatului, BGM-109 TomahawkBlock IV (raza de actiune superioara, de 1700km si o incarcatura de lupta de 450kg), era estimat in acelasi an la doar 1,59mil.$.
Marius Zgureanu
Surse:
http://www.naval-technology.com/projects/mdcn-missile-croisiere-naval/
Yep, tiparul e aici….
Totusi, de ce draq nu le plac vesticilor ASM-urile supersonice? Ma enervez
Nu cred ca vesticii vad navele inamice ca fiind o amenintare atit de mare. In plus, cred ca se bazeaza pe faptul ca daca e nevoie au privind capacitatea de a lansa minim 100 ASM subsonice actuale impotiva unei grupari navale inamice. Cantitatea e uneori o calitate. 🙂
Estes un Balkans fin intre raza de actions, dimensions, detectabilitate, etc.
asta am vrut si eu sa intreb. Vad ca ivanii au asa ceva de multa vreme. Sa fie costul o explicatie? vad ca Brahmos e cu 1 mil mai scumpa decat Tomahawk
Logica ar spune ca o racheta supersonica e mult mai greu de interceptat. Sau precizia sa fie alta explicatie?
Dar Brahmos are raza de aproape 6 ori mai mică decât Tomahawk.
O pot lansa si de pe submarin la nevoie 🙂 .
Versiunea rusa are performanțe superioare brahmos
Ma refer la viteza mai mare si raza mai mare de actiune
Mbda nu face rachete supersonice pt. că probabil ar insemna o crestere mare de masa si dimensiuni de gabarit,
La mintea mea, versiunea asta mbda de tomahawk a venit prea tarziu: atât indienii cat si chinezii au rachete superioare, ca sa nu mai vorbim de rusi
Totusi, se pare ca rusii au probleme cu bulava – racheta mult mai mare si cu alte misiuni
Poate se bazeaza pe ideea ca rusii nu au CIWS si AA la fel de bun pe nave.
Hmmm….o fi fost adevarat acu 30 de ani…. dar si rusii au AA cu raza f lunga pe navele lor. Si am facut intre timp si Ak630 si Kashtan.
De chinezi nu stiu….
tare scula
Știe cineva de ce marinarii poarta cagulele alea albe pe cap? Am văzut ca le-au introdus și pe navele noastre…
Sunt din material ignifug, protectie anti-incendiu, in caz ca exista o explozie in compartimentul respectiv.
Aha! Ok, mersi!
P700 raza 625km 2.5 Mach dotata cu inteligenta artificiala. P1000 derivata din P700 are raza de 1000km obtinuta pe seama sacrificarii incarcaturii 500kg vs 750kg. Ucigas de portavioane cu un singur impact. Intr-un articol in engleza, postez link daca il regasesc, vorbeau de inteligenta artificiala a rachetei. Cum functioneaza? Sa zicem ca avem un portavion, doua distrugatoare si o nava de aprovizionare. In total 4 tinte. Se decide lovirea de 3 ori a portavionului, de 2 ori a distrugatoarelor si o data a navei de aprovizionare. Sunt lansate deci 8 rachete. Una se ridica la inaltime in timp ce celelalte fac sea skimming indreptandu-se spre tinte pe traiectorii diferite. Racheta de la inaltime le ghideaza pe celelalte ca o haita de lupi. Dupa ce tinta prioritara prtavionul si tintele secundare distrugatoarele sunt lovite ataca singura nava de aprovizionare. Ce se intampla daca racheta lider este cumva distrusa sau are probleme? Imediat din haita o racheta se desprinde si urca la inaltime continuand ghidare. Se renunta la atacarea tintei tertiare. Daca sa zicem portavionul nu sufera decat un impact si cumva celelalte rachete sunt oprite racheta lider ataca portavionul si renunta la atacarea navei de aprovizionare. La fel daca portavionul e lovit de 3 ori un disrugator de 2ori iar unul scapa neatins racheta lider isi schimba prioritatile. De asemenea comanda in timp real atacul schimband prioritatile. La 2.5 mach in sea skimming apararea are 5-12 secunde sa reactioneze. In cazuri de atacuri multiple rachetele vin simultan din diferite directii. Pentru a pierde timp merg in zigzag dincolo de linia orizontului pana ajung toate pe pozitie. BTW timpul de reactie la Phalanx e de 10-15 secunde din momentul cand tinta pop out pe radar. Deci Phalanx nu v-a trage sau v-a trage o singura salva, pt ca asteapta 5 secunde intre salve. Articolul e mult mai lung si interesant decat ce am postat aici din pacate e in engleza.
Asta nu-i inteleginta artificiala ci un soft de prioritizarea misiunii, soft pe care rusii il au inca de pe vremea electronicii cu lampi – P 500. Nimeni nu stie cum ar functiona in realitate, in fata unei apararii active.
Asa il numeau Artificial Intelligence in articol. Probabil datorita faptului ca schimba prioritatile in timp real, coordoneaza atacul, totul fara inerventie umana. Ce-i drept netestate in lupta. Comparativ cu mult laudatul si popularul Harpoon (124km raza, 860km/h viteza, 224kg cap de lupta) performantele lui P700 sunt cu adevarat fantastice. Binenteles sa faci sea skimming la 3000 km/h este periculos – un simplu bug in software or un val razlet mai inalt decat media valurilor in momentul respective poate duce la pierderea rachetei.