Dupa ce programul RAV-RS, versiune romaneasca a rachetei aer-aer cu raza scurta R-60 AA-8 Aphid, a fost oprit, deodata cu MIG-29 Sniper pentru care era dezvoltat (ramanand sa echipeze, teoretic, MIG-21 Lancer si IAR-99 Soim), pe domeniul rachetelor aer-aer Electromecanica Ploiesti nu a mai avut activitate notabila, cel putin cea cunoscuta la nivelul publicului larg. Asta desi Elmec avusese pe rol si alte proiecte, cum au fost A91(R-3S) sau A911/A901 (R-23T).
Intrarea in inzestrare a «noului » multirol F-16 aduce cu sine un pachet saracacios de arme din stocurile US Air Force, pachet care insa ar putea fi suplimentat ulterior in functie de nevoi. Cu toate acestea, pe domeniul rachetelor aer-aer cu raza scurta, Romania ar avea nevoie de un sistem integrat macar partial in industria locala, cu destinatie bi-valenta: aer-aer cu lansare de pe aeronave si sol-aer, unde este nevoie de refacerea urgenta a capacitatii de lupta, complementar sistemelor cu raza lunga si medie. De asemenea se poate profita de experienta acumulata in rachetele aer-aer pentru a o refolosi ulterior alaturi de anumite componente in dezvoltarea unor vectori aer-sol.
Tocmai in acest context, exista un interes crescut, reciproc, de colaborare a Elmec cu MBDA, ai carei reprezentanti au mai facut tatonari in Romania in ultimii ani. Ca si sisteme reprezentative aer-aer ale MBDA, ne vom focaliza mai jos pe produsele Iris-T si Meteor.
MBDA Meteor, o racheta cu raza medie de actiune ghidata radar (DASA Ulm K-band) dincolo de raza vizuala cu actualizare prin legatura de date si focos de proximitate/impact (+100km in mod aer-aer) similara cu AIM-120 Amraam, este in dezvoltare incepand cu 1994 pentru integrarea pe familiile de avioane de lupta europene: Eurofighter Typhoon, Dassault Rafale, Saab JAS 39 Gripen dar posibil si Lockheed Martin F-35 Lightning II Block 4. La cele 185 de kg si o viteza de peste Mach4, Meteor are un pret estimat destul de piperat, de peste 1 mil. lire sterline bucata. Raza de actiune este data de motorul de tip ramjet, fabricat de firma germana Bayern-Chemie.
Meteor, inlocuitor al rachetelor BAe Dynamics Skyflash in arsenalul britanic aer-aer, este prezentata ca avand o rata de lansare cu succes si o zona de lovire garantata de aproape 3 ori mai mare decat AMRAAM AIM 120 C7, fiind si foarte rezistenta la contramasuri. Racheta este compatibila cu tijele de lansare ale rachetei AMRAAM. Meteor a fost gandita ca un raspuns la rachete cu raza extinsa R-77 AA-12 Adder care echipeaza aeronavele SU-27 ex-sovietice si derivatii lor mai moderni, avand raza de actiune de 110km.
Variante R-77 (Wiki)
Desi s-a pornit initial de la un design S225XR de structura fara aripi al BAE Dynamics, in final s-a realizat o solutie hibirida, care a inclus mare parte dintre elementele design-ului german A3M, care alaturi de aripioarele de ghidaj ce ofereau un control mai bun al traiectoriei includea si priza de aer asimetrica.
Ca si elemente componente ale Meteor, sunt de retinut:
- Propulsia – motor ramjet cu combustibil lichid, booster fara duza si injectie directa controlata: Aerospatiale-Celerg ;
- Integrare si asamblare finala: Shorts;
- Electronica – detectia digitala a tintei (focos de proximitate bi-directional conform cu microunde): Thomson-Thorn Missile Electronics (TTME);
- Focosul de proximitate dotat cu radar: Saab Bofors Dynamics;
- Controlul aripioarelor: Fokker Special Projects;
- Capul de lupta: Diehl BGT Defence (similar cu al AMRAAM)in faza initiala si apoi TDW Germania;
- Capul de cautare: MBDA’s Seeker Division & Thales Airborne Systems cu familia AD4A (Active Anti-Air Seeker) care echipeaza rachetele MICA si ASTER;
- Dispozitivul de armare/siguranta este cel al IRIS-T, produs tot de Diehl BGT Defence;
Sistemul de propulsie este alcatuit din 4 componente: un combustor pentru ramjet cu booster fara duza, prizele de aer, inter-stagiul si generatorul de gaz (combustorul si generatorul au carcase de otel). Electronica de control al propulsiei este montata in nisa admisiei de aer, in fata subsistemului de control (actuator) al aripioarelor de ghidaj. Boosterul fara duza, cu combustibil cu semnatura redusa STANAG 6016, este integrat combustorului si are rolul de a accelera racheta pana la viteza la care ramjet-ul devine eficient, moment in care se deschid si prizele de aer din titan.
Generatorul de gaz este pornit de gazele de ardere ale boosterului, printr-o valva de control, si arde un combustibil solid deficitar in oxigen care produce un gaz fierbinte, care la randul sau se autoaprinde in contact cu aerul decelerat si comprimat de prizele de aer. Propulsia este controlata de catre o valva care variaza zona de admisie a duzei generatorului de gaz. Reducand suprafata admisiei, se creste presiunea in generatorul de gaz care mareste rata de ardere a propulsorului, marind curgerea masei de combustibil in combustorul motorului, pana la un raport mai mare de 10:1. Tractiunea rachetei Meteor se descurca cu unghiuri ridicate de incidenta dar si unghiuri limitate de manevra laterala.
Traiectoria rachetei este controlata aerodinamic cu ajutorul a 4 aripioare posterioare de ghidaj, fluxul de aer in motor si puterea propulsiei nefiind penalizate de ratele ridicate de viraj. Subsistemul actuator al aripioarelor este conceput de divizia britanica a MBDA, de la Stevenage.
Meteor este o racheta cu legatura de date (datalink), care ii va permite transmiterea de catre avion a unei actualizari a traiectoriei in zbor sau selectarea unei alte tinte, inclusiv de catre alte aeronave din aceeasi retea de ducere a luptei. Racheta este integrata cu aeronavele de tip Eurofighter si Gripen pentru a folosi legatura de date bidirectionala, racheta putand transmite acestora date legate de proprii senzori, inclusiv tintele detectate pe traiectorie, in timp ce la Rafale legatura este doar unidirectionala, similara cu cea pentru rachetele Mica. Ghidajul se poate realiza cu ajutorul radarului aeronavei lansatoare, pana ce radarul propriu incadreaza tinta sau racheta poate fi trasa in modul “trage si uita”, permitand aeronavei lansatoare sa paraseasca zona fierbinte imediat dupa lansare, nelasand timp inamicului sa-l incadreze cu propriile sisteme aer-aer.
Racheta dispune de un sistem de sprijin logistic integrat, rachetele fiind stocate in containere, iar sistemul de auto-test integrat detecteaza defectiunile. Racheta poate fi purtata acrosata 1000 de ore fara a fi necesara mentenanta.
MBDA se gandeste sa reutilizeze structura rachetei si experienta in dezvoltarea unor derivati, care sa poata ataca tinte terestre: lansatoare mobile de rachete, sisteme radar autopropulsate, puncte de comanda mobile, lansatoare de rachete balistice.
Un episod mai putin cunoscut este ca programul Meteor a fost la un pas de a fi transformat intr-un joint-venture al BAE Dynamics cu Raytheon, in cadrul programului denumit ERAAM+ (adica o fuzionare a programelor american AMRAAM si cel britanic BVRAAM ca si parteneri egali). Era o solutie bine mai ieftina (ar fi avut jumatate din costurile programului BVRAAM) dar si mai putin capabila bazata pe motor racheta in 2 trepte, decat cerintele Meteor. Au fost mari presiuni politice inclusiv la nivelul presedintelui SUA, Bill Clinton, care in 1999 a facut apel la premierul britanic Tony Blair. Se pare ca programul european a fost salvat atunci cand, alaturi de Marea Britanie, Germania, Spania, Suedia si Italia, Franta s-a hotarat in 1999 sa finanteze conditionat 20% din costurile programului iar Boeing s-a alaturat pentru scurt timp parteneriatului european. In final, prima alocare ferma de fonduri pentru cercetare si productie a fost cea a Marii Britanii, de 1,2 mld. £ (lire sterline). Partenerii programului cu partile aferente au fost, in cele din urma: Marea Britanie 39.6%, Germania 16% (600 de rachete comandate din 1488 initial) , Franta 12.4%, Italia 12% (comanda de 400 de rachete), Suedia si Spania (100 de rachete comandate) cu 10% fiecare. Programul Meteor este estimat la 2500 de locuri de munca (din care 1200 in Marea Britanie), numar dublabil in cazul exporturilor, si participarea a 250 de firme majoritar europene.
Este posibil ca si US Navy sa fie interesata in viitorul apropiat de o racheta din clasa Meteor, deoarece incepand cu 2004, prin retragerea din serviciu a aparatelor F-14 Tomcat a pierdut capacitatea de lupta aer-aer cu raza mare a rachetei AIM-54 Phoenix.
Raytheon nu a pierdut cu totul, primind o comanda de rachete AIM-120 AMRAAM pentru a echipa flota britanica de Eurofighter Typhoon pana la terminarea dezvoltarii Meteor si intrarea acesteia in productie.
Precursorul lui Iris-T, AIM-132 ASRAAM, a fost dezvoltata in anii ’80 ai secolului trecut de catre Germania si Mare Britanie pentru a inlocui in arsenalul european racheta cu raza scurta AIM-9 Sidewinder, cu un produs nu atat de inalta manevrabilitate cat mai ales cu raza de actiune extinsa. Odata cu reunificarea Germaniei, NATO a avut acces la stocuri insemnate de rachete aer-aer sovietice cu raza scurta de tip Vympel R-73 (cod NATO: AA-11 Archer) ale fostei DDR, destinate a fi folosite de noile aparate de lupta MiG-29 Fulcrum, rachete care s-au dovedit superioare echivalentilor vestici AIM-9 Sidewinder, in special cu privire la manevrabilitate si achizitia si urmarirea tintei de catre capul infra-rosu. Aceste evaluari au dus la abandonarea programului ASRAAM de catre Germania, si la incercarea de continuare a aceluiasi program de catre Marea Britanie, dar cu un alt cap de cautare precum si a lansarii unui program de evolutie si modernizare a Sidewinder de catre SUA, denumit AIM-9X, vizand o agilitate sporita si un senzor infrarosu performant (IRCCM – infrared counter counter measures) mult mai rezistent la contramasuri.
In 1995 Germania (46%) a anuntat inceputul progamului IRIS-T, in parteneriat cu Grecia (13%), Norvegia (4% impreuna cu Canada), Italia (19%), Suedia (18%) si Canada, ultima fiind inlocuita in 2003 de Spania.
IRIS-T, comparativ cu AIM-9L Sidewinder, are rezistenta sporita la contramasuri, capacitate sporita de discriminare a tintelor permitand angajarea frontala de la distante de 5-8 ori mai mari, dar si capacitatea de a lovi tinte aflate in spatele avionului lansator, datorita capacitatii de a intoarce cu o acceleratie de 60g la o rata de 60°/s.
La o masa de 87,4 kg si o lungime de aproape 3m, racheta este capabila sa loveasca tinte pana la 25km distanta si o altitudine de 20km, cu o viteza de Mach3. Iris-T este actualmente integrat pe urmatoarele platforme: EF Typhoon, Tornado GR, F-4 Phantom, F-16 Fighting Falcon, NASAMS sol-aer, JAS-39 Gripen, F-18 Hornet/Super-Hornet.
O racheta costa 380.000 euro bucata, primele livrari catre fortele aeriene germane avand loc in 5 decembrie 2005.
IDAS este versiunea navalizata a IRIS-T, pentru submarinele germane Tip 212, fiind capabila sa loveasca atat tinte aeriene cat si nave mici sau medii de suprafata sau tinte terestre din apropierea coastei.
IRIS-T SL este o varianta lansata de la sol si ghidata radar, planificata in programul MEADS pentru fortele aeriene germane, botul ascutit fiind nota distinctiva fata de racheta standard .
Racheta IRIS-T SL
Si lansatorul IRIS-T SL
Armata suedeza planuieste o versiune lansata de la sol care sa inlocuiasca RBS 70, avand ca platforma de lansare sistemul NASAMS II instalat pe vehicule M113.
Daca METEOR, desi o arma foarte capabila, este o misiune aproape imposibila pentru inventarul Fortelor Aeriene Romane, datorita pretului ridicat si a loturilor relative mici in care este produs, IRIS-T, datorita variantelor navale si sol-aer, poate reprezenta o achizitie interesanta atat pentru aviatia noastra cat si pentru fortele navale dar si apararea anti-aeriana cu raza scurta.
Cert este ca o colaborare a Electromecanica Ploiesti cu MBDA pe o nisa care sa intereseze si MApN, poate contribui, dincolo de productia sub licenta (atat rachete aer-aer cat si antitanc) si la aparitia unor evolutii moderne ale rachetelor aflate deja in palmaresul Elmec, cum ar fi cele antiaeriene RAV-RS sau A-94M. Dar pentru asta, alaturi de interesul MApN, este nevoie de o alocare multianuala, planificata si consistenta din PIB pentru inzestrare.
Marius Zgureanu
http://www.tehnomil.net/2012/05/30/variantele-sam-ale-romaniei-pseudo-analiza-comparativa/
http://www.biziday.ro/2014/03/23/prezentul-si-viitorul-apararii-antiaeriene-a-romaniei/
http://www.rumaniamilitary.ro/milan-er-3km-finalizeaza-testele-de-tragere
…off topic, de CVS302 „Hoplite” mai stie cineva ceva?
Si eu tot la Iris-T si Meteor salivez … dar bine macar ca o sa avem AMRAAM-uri pe rablele alea portugheze…
Acum off-topic: nu stiu daca ati citit Observatorul Militar de ieri dar scrie acolo domnul sef de la DPA ca deja au avut loc vizite de evaluare a 4 santiere navale ca sa vada care poate acomoda modernizarea fregatelor. Dar nu asta e stirea tare ci faptul ca „…unii dintre posibilii participanti la aceste programe începând sa viziteze si ei locatiile respective.” Ceea ce inseamna ca deja am arvunit configuratia si se stie ce anume se va instala si de la cine.
In continuare mai zice asa: „Trebuie instalat un sistem de comanda-control la nivelul navei, sistem de senzori, apararea antiaeriana, sistem de rachete, dar si facute reparatii aproape capitale, care sa le extinda durata de viata cu 20 de ani”
Acum daca stam si ne aducem aminte un pic scapase parca ceva:
– pe Tehnomil cum ca cei CEA Tehnomologies au vandut catre un client misterios sistemul lor radar AESA naval CEAFAR
http://www.tehnomil.net/2014/06/09/clientul-misterios/
– pe Resboiu cum ca cei de la Rheinmetall au anuntat ca au primit o comanda pentru doua tunuri automate Oerlikon Millennium din partea unei marine europene si la data respectiva se banuia ca ar fi vorba de Ucraina
http://www.resboiu.ro/tag/oerlikon-millennium/
Eu zic ca cu senzorii / radarulsi sistemul CIWS e treaba clara … mai ramane sa vedem ce rachete antinava si nava-aer o sa ia…
Partea mai nasoala a fost cu treaba referitoare la parcul auto + TBT:
„sunt foarte importante programele de transportoare blindate de trupe si de vehicule usoare blindate. Ne asteptam sa avem o abordare si pentru schimbarea platformelor de transport. Ideal ar fi ca toate cele trei programe sa aiba un partener strategic si am fi bucurosi daca am identifica un partener care sa acopere toate trei directiile”.
Si ma intreb oare cine ghicitoarea mea face si camioane si jeep-uri usor blindate si transportoare de trupe (ma rog doar drive-line-ul da tot face ceva)… oare cat o fi tainul (pt. cunoscatori)?
Daca tot se merge pe pista cu CEAFAR, tot acolo zice ca e integrat cu radarul de iluminare CEAMOUNT si RIM-162 ESSM, racheta capabila sa bata la 50km, insa si costul e pe masura, aproape 1,5 mil.$/bucata pentru anul fiscal curent. Pretul asta ma duce cu gandul la METEOR, dar care deocamdata nu are varianta sol/apa – aer…
@ima80. Ar fi prea frumos ca sa fie si adevarat! Renault produce intreaga gama, din punctul meu de vedere au cea mai mare sansa sa prinda un contract in RO.
Bre, a inghetzat pe jos prin Romania? Asta ar fi o explicatzie ca atzi cazut si v-atzi lovit la cap 🙂
Altfel de unde pana lui Bator din Fefeleaga ati scos-o p’aia cu colaborare MBDA-Elmec pt rachete pt 12 troace romanesti practic noi ?!
Ah, stai ca e scrisa de Zgureanu, that explains a lot 🙂 🙂
Pai s-o luam a posteriori:
au luat doispce aparate exclusiv pt suspendat permisele
alea vin cu cateva AIM9M si cateva AMRAAM ce varianta o fi
Tape 5.2 nici nu stiu daca poate trage cu Meteor si IRIS-T, nici nu am chef sa caut
Si daca ipotetic ar trage, tot nu le cumpara nimeni 🙂
MBDA sigur o sa vina la Elmec sa fabrice Meteor pt cele 20 de bucati rachete ce vor fi cumparate de vajnica politie romana, cate una pe an. Ca daca te apuci de la zero si fabrici 20 de Meteor in Romania sigur ies mai ieftine.
Si toata Europa sigur ne livreaza noua licentele si specificatii si detalii de constructie si utilaje ca sa fabricam racheta AA long range europeana la care aia au muncit cu anii si au bagat bani grei in dezvoltare, ca ai nostri sunt bine vazuti in Europa si sunt oameni seriosi, adica nu le vand imediat rusilor documentatia pe vreun milion de dolari.
Acelasi lucru valabil si pt IRIS-T.
Bre, cand o sa vina MBDA la Elmec ala e sfarsitul, ca MBDA tot ce-si doreste e sa dispara orice capacitate si macar teoretica de productie de rachete la tiganii aia din Romania. Ala ar fi singurul interes al lor 🙂
Relativ la escadrila aia de politie aeriana, aia nici macar nu e pt lupta. Noi nu mai avem forte aeriene asa ca ce rahat de „refacere a capacitatii de lupta” e o utopie, un blah blah care circula prin armata si pe la politicieni.
Aia mai au Python3 si Magic2 de la LanceRe, care expira si alea.
Nu stiu daca o merge DASHul cu F16 in varianta cumparata de noi.
Daca nu, e un downgrade, dar la noi merge orice.
Mai cumpara un pachet mirobolant de AIM9 si cateva AMRAAM si gata.
Ce Meteor, ce IRIS-T. Si ce colaborare cu MBDA pt rachete aer-aer fabricate in Romania 🙂
Fabricate pt cine? Noua nu ne mai trebuiesc iar la export nu ti le cumpara nimeni, so?
GSG9,
Io am zis in articol ca preturile la METEOR sunt mult peste ce ne permitem acum, dar ca ar merita o colaborare pe anumite componente pentru ceva din categoria IRIS-T, ca la capitolul asta sunt sanse ceva mai mari de 0 sa apara o cerere infima chiar si din partea scheleticii politii aeriene romane in urmatorii 5-7 ani.
In fine, ma gandeam mai ales la reutilizarea unor componente pentru RAV-RS sau altele din fostul portofoliu (vezi si exercitiul de modernizare Maliutka M2T cu cap de Milan)…
Iar daca MBDA ar fi interesata de ceva in Romania, cred ca ar fi mai degraba pe modelul practicat de Airbus Helicopters, care nu vizeaza atat piata interna, cat refolosirea unor capacitati locale, mai ieftine, si eventual crearea unor nise.
Si pentru informarea ta, MBDA pastreaza calduta legatura cu Elmec, existand ceva tatonari, chiar daca nu s-a concretizat inca nimic…
„dar ca ar merita o colaborare pe anumite componente pentru ceva din categoria IRIS-T”
Bre, o merita pt matale dar nu pt MBDA, io zic ca nu-ti da nimeni de la MBDA sa fabrici la Elmec componente din IRIS-T. Nu-ti da tie Germania tehnologia pe mana pt asa ceva.
„ca la capitolul asta sunt sanse ceva mai mari de 0 sa apara o cerere infima”
Da, in jur de 0.0001% , ca altfel or sa importe cateva zeci de bucati AIM9 in uz, revitalizate.
„MBDA pastreaza calduta legatura cu Elmec, existand ceva tatonari”
Sper sa ramana numai la o eventuala colaborare, pt ca daca pun mana pe ea Elmec o sa dispara brusc. Parerea mea e ca ar trebui sa facem colaborari cu israelienii, nu cu MBDA.
In concluzie alt articol de literatura stiintifico-fantastica 🙂
se colaboreaza cu Elbit deocamdata… iar cu MBDA a fost cea pentru capul de lupta. La ceva de genul asta sper si pentru rachete sol-aer, adica reutilizarea unor componente MBDA pentru un produs cu cost mai scazut.
IRIS-T poate fi integrata fara probleme pe F-16, deoarece utilizeaza aceeasi interfata ca AIM-9. Asta daca se doreste.
Se poate discuta o colaborare cu MBDA daca se achizitioneaza VL MICA si Mistral (reluarea contractului anulata in 2009).
F-16 vin cu un pachet care sa asigure capacitatea initiala de lupta. Dupa 2017 cand directia programului multirol va fi cunoscuta cel mai probabil un nou pachet de armament va fi achizitionat din SUA.
Directia programului multirol se cunoaste de mult . E cea actuala .
Am inteles ca vor sa mute toata productia in Romania pt ca avem salarii mai mici deci o sa aiba profit mai mare. :))))))))))))))))
La brasov am inteles ca se va asambla rafale (undercover) iar la Craiova se vor muta liniile de fabricatie M-346
in rest numai de bine (ar trebuii sa mai construim niste depozite sa punem toate rachetele alea) :)))))))))
aloooooo – trezirea – ce draq sa modernizezi la constipata aia de R-60 versiune romaneasca? Senzorul? pai numai ala costa cat jumate de iris-t. Si bun – sa zicem ca-i pui sensor nou – apoi la ce bun cand racheta aia manevreaza precum un camion si are raza de actiune mai minuscula? Aaaaaaa – modernizam si motorul, si controlul. deci pana la urma facem o racheta care o sa coste de 2 ori mai mult decat un iris-t.
Nu ne vindem tara!!! (ii dam foc ;))
Ilie de la Scularie ,
Ce draq sa modernizezi , ce draq sa realizezi ceva in tara , cand si asa suntem platiti caldutz de la bujet pe detorie ? Nu mere, nu mere, ce sa-i fac io , trimite-o in Congo sa-i faca serviceul-ul , eu stiu numai sa apas pe boton !
De ce sa platim ceva sub sau chiar la pretul pietei , realizat loco , cand il putem cumpara second-hand la mana a treia , la de doua ori pretul brand-new cand stam sa tragem linie dupa ce am citit ce scrie cu litere mici in contract ?
La sfarsit , te apropii de adevar : asa ati facut zob tara cu smecheriile .
Depozitele noi intr-adevar sunt necesare in Rromanica , pentru lene , prostie si orgolii : ca vad ca deja dau pe afara .
Nicusor din Cuibusor
daca tu crezi ca poti realiza in tara la acelas pret ceea ce altii realizeaza folosint tehnologii sci-fi pt noi atunci sper sa vad si eu procesoare a la Intel fabricate la delenii din vale :))))
Are dreptate Nicusor, doar ca tu nu pricepi. Nu-i vorba sa fabrici in tara o racheta de la A la Z ci sa integrezi anumite componente, mentenanta, etc si incet, incet sa mai strangi si tu un surub, sa mai fabrici o piulita!
Da daca te duci ca prostu’ si cumperi totul la cheie, ii platesti lu’ ala de la care cumperi salarii frumoase in timp ce tu vinzi ziare, te faci agent de paza si vanzatoare in hypermarket si ramai atarnat pe vecie de alti producatori.
Stau cateodata si ma intreb ce dracu o fi asa greu sa priceapa toti ca achizitia de tehnica de lupta la cheie sau sh/donatie inseamna doar saracie lucie pt noi si bogatie pt altii?! daia n-are Romania bani pt armata… Fara o industria autohtona puternica nu vom avea niciodata o armata dotata cum trebuie.
Adica cate diplome tre sa-ti cumperi ca sa nu intelegi aceasta aritmetica economica simpla?!
Iar fata de pret, economic vorbind este mai convenabil sa cumperi din industria proprie un produs, chiar mai scump, decat sa importi unul la cheie de afara.
Uneori mai scump este de fapt mai ieftin si cu ‘profit’ ca asa este in economie…
Daca tu importi ceva cu 100 dolari bugetul va primi inapoi 0 dolari, dar daca produci cu 100 dolari el va primi in jur de 40 dolari (e un ex) prin taxe si impozite noi locuri de munca, etc. Ce rezulta pt. buget:
-ai cheltuit in ambele cazuri 100 de doari dar cand ai produs in tara ai ‘profit’ de 40 dolari comparativ cu importul (care aduce 0) iar acesti bani poti sa ii redistribui pt. armata, sanatate, ce vrei tu;
-chiar daca ar costa 101-139 tot ai primi bani in plus la buget fara de import.
-probabil chiar si daca ar costa 150 de dolari, sa il produci, ar putea fi benefic pt. economie daca ar creea noi locuri de munca.
Asta era valabil acum 50 de ani. Ca sa faci aceeasi racheta importata cu 100 de lei trebuie sa ai aceeasi tehnologie, preturi asemanatoare ale materialelor de baza, etc. Cu alte cuvinte prevad cun pret de 150-200 lei pt acelas produs in conditiile in care jumatate din materiale vor fii inca importate deoarece industria romaneasca nu detine tehnologia necesara.
Deci rezulta o gaura in buget mai mare decat daca ai importa (oricum nu vorbim de 1000 de racheta :)))))
Va certati pe potcoavele lui Bator 🙂 🙂
Ca sa produceti rachete la Elmec trebe sa aveti clientul, tehnologia si oamenii pregatiti.
Ca sa nu mai vorbesc de bani.
Sau macar de un minim interes.
Clientul a disparut odata cu armata romana care e moarta in papusoi.
Ce mai visati voi dotare, forte aeriene, rachete, mii de tancuri…alea s-or gatat si nu se mai intorc…
Aia nu mai cumpara decat cateva bucati odata la 10 ani, neaparat macar 2nd hand ca sa fie vintage si verificate de altii ca functioneaza.
Tehnologiile de la Elmec o fi si alea de pe vremea lui Ceasca, ca n-a mai investit nimeni in cercetare si singura preocupare a fost sa se darame/inchida/vanda pe 2 lei. Oamenii or fi tot de pe vremurile alea, care or mai fi ramas.
Ce interes ar avea MBDA sa te lase pe matale sa produci componente ale rachetei lor daca matale cumperi cateva bucati? Care e castigul lor? De ce ar face-o si de ce nu ti-ar lua banii pe toata racheta fabricata la ei?
Daca ai comanda cateva mii altfel ai putea negocia cu ei niste contracte, dar la 5 bucati ce componente vrei sa-ti dea sa fabrici local…
Daca vor sa cumpere fabrica ai banuiesc ca se aplica metoda tried and tested „cumpara-i si inchide-i”, ca asa se elimina perfect legal orice urma de competitie.
Bani pt armata nu se aloca. Nu pt ca nu sunt bani ci pt ca interesul alora cu painea si cutitul e in alta parte, nu dotarea armatei sau armata in general.
Interesul e mai mare pt ca armata de popi sa-si trimita preotesele sa voteze pe cine trebuie.
Interesul romanilor de la putere de a mai produce ceva in Romania este best described as missing.
„daia n-are Romania bani pt armata… Fara o industria autohtona puternica nu vom avea niciodata o armata dotata cum trebuie.”
Persistati in prostia asta. Nu daia n-are Romania bani pt armata.
In primul rand Romania aproape ca nu mai are armata.
In al doilea rand din PIBul Romaniei se repartizeaza banii pe ce stiu ei si Armata nu este o prioritate.
Si daca mai poti sa fabrici ceva local tot nu se cumpara si nu rezolvi nimic
Vezi Saur 2, IAR99TD sau orice altceva.
Asa ca pe ce va certati 🙂 ?
Pe potcoave de cai morti, ale lu’ Bator saracu, va spui eu 🙂
Bre GSG9 & Ilie, voi nu intelesarati ce va zisei!
Banuiesc ca nici Airbus Heli nu vine in Romania pentru ca le dau ai nostri contracte babane, ca nu se dau pur si simplu. Aceeasi logica, aplicabila la un produs mai simplu tehnologic decat ditamai elicopterul de ce n-ar merge? N-ar avea si MBDA o „anexa” mai low-cost aici pentru componente mai simple si anumite piete, adresabile cu alde Maliutka, Milan si ceva rachete aer-aer mai ieftine?
De ce ar fi ata de inimaginabil, daca pentru Eurocopter – IAR Brasov se putu’ misca ceva?
Si ca sa completez, voi credeti ca STAR-80L este dezvoltat cumva pentru armata romana?
E mai degraba interesul Elbit si nisa lor de piata la export, dar au venit aici pentru a colabora cu Elmec in refolosirea loviturii de 80mm reactive.
🙂 Bai Mariuse daca nea gsgsu’ ar fi fost cu noi vinerea trecuta ne injura de ne trecea Dunarea, Nilul si Amazonul… Radea de noi pana facea un pre-infarct si ar fi avut dreptate, asta vis-a-vis de industria noastra.
Pe langa faptul ca politicienii sunt cum sunt situatia este chiar mai verde-mucegaita decat scriem noi p-acilea.Mie unul mi-a cam pierit, vorba lu’ ala cu infernul, orice speranta.
Da bafta noastra ca gsgu’ nu stie… 🙂 🙂 Si uite-asa poti sa profiti de nestiinta oamenilor, onesti altfel de felul lor.
Da daca ar afla, albie de porci ne-ar face „mnealui! 🙂 )))))))))))))))))))))))
Draga GSG, am io impresia ca ti-a cazut cu tronc Bator si Fefeleaga ? 🙂
in caz ca nu stiai ELMEC produce deja componente de rachete atat pentru Israel cat si pentru UK.
Aruncati si voi un ochi pe rapoartele de export de armament ale Romaniei.
Sunt deja cativa ani de cand apar reperele alea pe liste.
plus am avut un coleg care a lucrat pentru ELMEC si a prins debutul cu reperele pentru Israel. Precizie +/-2 mm la ampenaje. Nu erau curiosi de precizie.
SCUZE! MEA CULPA!
Am confundat cu ELMET Bacau. Aia produc elemente de rachete.si colegul tot de acolo era.
Intr-adevar , Electromecanica Ploiesti a prezentat la un Expomil trecut ceva mock-up-uri ale unor rachete produse de MBDA . Dar bineinteles nu a iesit nimic de aici . Oricum, din ce vad astazi , mai mult decat service la second-hand nu putea sa iasa .
Intr-adevar , la Expomil 1999 s-au vazut pe larg mock-up-urile rachetelor Electromecanicii , cand inca mai exista cu adevarat . Dar bineinteles nu a iesit nimic de acolo .
Intr-adevar , pe RumaniaMilitary si Tehnomil s-au prezentat si alte realizari ale ELMEC , care nu s-au vazut prin expozitii . Dar bineinteles nu a iesit nimic de acolo .
Credeti ca o sa mai iasa acum ceva cand armata romana s-a invatat cu second-hand-ul ?
” Sir, yes, sir !” transformat in varianta balcanica : ” Sa traiti sefu ´ ! „
Imi place ca sunt oameni care cred ca Romania va upgrada F16-urile 🙂
Dar vai, ele nu au nevoie de upgrade ! N-ai auzit, „sunt practic noi”, „vor avea motoare noi si avionica noua”, – care este – „avionica de ultima ora”. Ce sa mai modernizezi la ele ?
*citate din ministrul Apararii
Iris-T este o racheta faina dar eu sunt de ceva timp impresionat de PYTHON-5