MiG 29k mai slab decat credeam

Ne mai aducem aminte de momentul cand indienii, satui de ”performantele” noilor MiG 29K, au rabufnit si au recunoscut ca avioanele de tocmai le primisera din Rusia nu prea sunt in stare de nimic, au defectiuni multe, au venit incomplete (datorita sanctiunilor economice impuse de vest, lucru care i-a privat pe rusi de anumite componente), motoarele se strica foarte des (de cateva ori avioanele au aterizat cu un singur motor functional) etc.

Acum indienii revin si spun ca s-au saturat de mult prea multele probleme cu mentenanta la cele 45 de MiG 29K, probleme pe care le caraterizeaza ca fiind ”acute”. Mai clar, hindusii nu prea pot folosi avioanele, ori motoarele se strica neasteptat de repede, ori avioanele sufera avarii structurale la aproape fiecare apuntare…

De aceasta data problema principala pare a fi una structurala, adica avioanele nu sunt bine construite pentru operarea la bordul portavionului (in cazul Indiei) INS Vikramaditya, nava pentru care au fost de la inceput cumparate. Astfel, la aterizare, aparatele sufera defectiuni frecvente si aici trebuie sa mentionam ca aterizarea pe un portavion este mult mai dura decat cea pe pista unui aerodrom, astfel incat toate aparatele destinate portavioanelor au structura special intarita pentru a face fata operarii.

“We (Indian Navy) want the MiG-29K aircraft to be ruggedized to carry out operations because landing on the deck of the aircraft carrier is almost like a hard landing and the fighter aircraft needs frequent maintenance.”

“There are frequent structural defects due to deck landing,” a declarat un inalt oficial al marinei indiene.

Problema pare a fi si una de ordin financiar pentru ca atunci cand India a platit 2,2 miliarde de dolari pentru avioane nu s-a incheiat si un contract de intretinere pentru ele, astfel ca la orice avarie indienii sunt total dependenti de rusi, iar deocamdata problemele nu si-au gasit nicio rezolvare.

“The Indian MoD has taken up the matter with the Russians on several occasions. Though the Russians have sent their technical teams, no solution has been forthcoming.”

Si acum in termeni clari si fara echivoc: “After every carrier landing (which is virtually like a crash), components of the aircraft crack, break or stop functioning. The aircraft, then goes to the workshop for repair/replacement of the part, which often has to come from Russia.”

Asta pe langa vesnica problema cu fiabilitatea motoarelor.

“Since introduction in February 2010, 40 engines (62 percent) of twin-engine MiG-29K fighters have been withdrawn from service due to design-related defects,” conform unui raport al Comptroller and Auditor General of India.

Drept rezultat, MiG-ul 29K iese din discutie pentru echiparea viitoarelor portavioane indiene, astfel incat anul trecut marina indiana a deschis competitia pentru achizitionarea a 57 de aparate, printre posibili furnizori fiind Boeing cu SuperHornet E/F sau Dassault cu Rafale M.

In acest moment singurii care opereaza MiG 29K sunt indienii si rusii.

Bineinteles ca noi ne referim la fiabilitatea acestui aparat ”modern”, nu cunoastem care ar fi performantele sale in lupta, ce senzori nemaivazuti ar avea la bord, totusi putem comenta ca un avion de lupta este bun daca acel aparat poate si fi folosit in lupta, daca se strica la fiecare apuntare greu sa-l folosesti…

Multumiri lui Tzupy

GeorgeGMT

62 de comentarii:

  1. In ritmul asta, intru-un an, maxim doi, o sa trimita toata flota de MiG-29K la fier vechi.

  2. Acest mic articol- shtire despre MiG-29K aduce cu picioarele pe pamint (daca mai este cazul) pe totzi cei de pe acest site care aduleaza „inalta tehnologie” rusa in domeniul aviatic.
    Sa fiu bine intzeles; nu neg unele realizari certe, dar modul in care s- a ajuns la ele a fost copierea dupa altzii (in spetza germanii) sau spionaj (in spetza americanii).
    Consecintzele, se vad astazi; scolii de proiectare aviatice ruseshti de dupa razboi
    i s-au pus pe masa o gramada de proiecte de avione germane, unele pina la desene de executzie, dar toate fara tehnologia aferenta. Rezultatul a fost o gramada de testari (mai bine zis incercari) gen Iak, La, LaG, Tu, MiG cu reactzie , pina in final s-a obtzinut vestitul MiG-15 ….,cu un motor la care a „tras din greu” sheful Academiei republicii democrate germane, numit de rushi, prof.dr.Junkers …
    Dar nici in acele vremuri de dupa razboi rushii nu au avut tehnologia nemtzilor din razboi (precum nici americanii), shi fiabilitatea motoarelor de aviatzie ruseshti a fost foarte slaba, buba ce s-a propagat pina astazi (va reamintesc ca din timpul razboiului aripile de Me-109, Me-262 erau sudate in mediu de argon pe banda rulanta) in vreme ce rushii le nituiau cu o tehnologie dinainte de razboi aplicata la structurile Zepelinelor…
    Aceasta stare de lucruri (idei obtzinute din alta parte dar fara tehnologia aferenta realizarii lor) , peste care s-a calat shi termenele de nerefuzat venite din partea conducerii politice, timpul mic alocat incercarilor shi goana dupa succese propagandistice a dus la …. termene finalle pentru un produs dublate sau triplate, calitate slaba, competivitate slaba, piatza externa realizata doar prin constringeri politice.
    Asha s-a trezit shi „vestitul” MiG-29K cunoscut avion doar pentru marina rusa shi indiana, avion naval, proiectat de o tzara ce nu are habar de subtilitatzile portavioanelor shi fara aviatzie navala inbarcata…
    Exemplul indienilor este o pilda pentru toate natziunile ce vor sa cumpere de la rushi tehnologie, apropo rushii nu shtiu sa construiasca o turbina performanta, degeaba au cumparat de la Rolls Royce,, MTU sau Siemens shi azi sunt sufocatzi de embargouri pentru modul cum sau la ce le-au folosit, shi atunci cum sa crezi ca pot face macar un bun motor de avion ???
    Multzumesc domnului GMT, care fara vreun scop anume shi fara sa ma cunoasca mi- a ridicat aceasta splendida minge la fileu, sunt convins ca shi dinsul impartasheste multe din cele enumerate de mine aici …

    • Probleme sunt si la motoarele Suhoi 30, indienii se tot plang de ele si au ajuns, impreuna cu rusii, sa constate cateva greseli de poiectare la respectivele motoare. Se incearca de cativa ani remedierea lor.
      Problema nu tine intradevar de schite ci de tehnologia pe orizontala, pe care ori o ai ori n-o ai.

      Ramane sa vedem ce motor la va iesi pentru Suhoi 57 alias PAK FA prin 2020 si ceva…

    • Problemele reclamate de indieni sunt la apuntari. Dar la aterizari, sa le zic normale, pe sol, avioanele se descurca mai bine? Ca daca da, atunci cea mai usoara solutie pentru hindusi ar fi sa nu le mai foloseasca imbarcate. Nu ar mai fi K-uri, adevarat, dar, cel putin, ar putea fi folosite…

      Off-topic: M-a luat durerea de cap de la atatea sh-uri si tz-uri… Nu se putea, totusi, fara?

      • La apuntari si la motoare, dar ei pt portavion le-au cumparat…

      • Ok, ma voi supune, deci fara sh si tz .

        • Merci ! Nu mà exprimasem, dar si pe mine mà dureau ochii.

          • Va rog sa ma credeti pe cuvint ca scriu corect si cu diacritice in limba romana, am scris si publicat doua carti pe computer (fara nici un aliniat de copy-paste)
            Momentam nu mai am nici un computer, numai un Ipad de prima generatie ce nu are tastatura romana, nici posibilitatea de a incarca un nou IOS care sa suporte aceasta tastatura, deci am am doua posibilitati ; sa nu scriu deloc sau asaa cum ati vazut.

        • Adaugați limba română la tastatură! Ar trebui să dăm importanță diacriticelor, eu unul am văzut de multe ori unguri de-ai noștri care când scriu în română folosesc diacritice, ceea ce e spune multe despre noi, românii !

    • Nu exagera. Germanii nu au fost un vîrf tehnologic. Au avut idei multe, pe unele au încercat să le materializeze, dar nu au fost geniile pe care îi crede lumea. După război rezultatele lor au fost folosite de învingători fiindcă era mai ușor să valorifici ceva studiat decît să faci de la zero. Nici sovieticii nu au fost fii ploii. Dar la ei înapoierea tehnică a fost un mare handicap. Oameni valoroși au avut mulți, iar în domeniul aerodinamicii chiar foarte mulți. În unele domenii au excelat, în altele au lipsuri mari și acum. Un mic exemplu, scaunele de catapultare. Spre binele tuturor, anii nouăzeci au reprezentat o frînă în dezvoltarea domeniului aeronautic sovietic/rusesc. Din cauza vremurilor tulburi mulți specialiști au emigrat, iar birourile de proiectare nu au mai avut resursele aproape nelimitate de care beneficiau înainte și astfel calitatea produselor lor a scăzut constant.

      P.S. MiG-15 a avut motor britanic
      P.S. 2 te rog nu mai scrie cu sh și tz, fac foarte greu de citit comentariile tale

      • Ok.
        Ca sa nu fiu banuit ca americanofil o sa dau ca exemplu SUA; pina in anii ’70 americanii au „trait bine” din punerea in practica a peste 20000 de patente germane capturate din Reich-ul invins, nemaivorbind de armata de oameni de stiinta, ingineri, maistri si chiar muncitori dusi in SUA dupa razboi.
        Idei bune poate avea oricine, mai greu este sa le aplici si sa ai succes. Jos palaria pentru marea spiritualitate rusa ce a imbogatit patrimoniul universal, dar nu dau nici macar un scuipat pe marile realizari sovietice pe care le citeam din ziare sau le vedeam la cinematografe inainte de filme. Daca americanii nu au ascuns niciodata sursa realizarilor lor (vezi Werner von Braun) pentru rusi asa ceva era de neconceput, totul venea din interior (probabil aveau mai multe surse decit ne asteptam in Siberia)
        Si romanii sunt un top mondial in domeniul matematicii sau in fizica teoretica pe glob (de ce s-ar crea aici cel mai mare laser ?), dar daca un singur fenomen implica experimente complexe, laboratoare, date de mare acuratete care sa verifice niste date ce vor fi aplicate in produse de ultima ora, atunci ei vor trebui sa plece si sa termine ce au inceput ori in SUA ori in Germania.
        Bine-nteles ca cele de mai sus sunt valabile si pentru rusi la fel.
        Si pentru a nu se spune ca sunt germanofil, dupa ce Germania a pierdut razboiul, americanii au reconstruit-o complet, de la ruina , pina la ce vedem astazi prin pomparea celei mai mari sume de bani din istorie – vestitul plan Marshall. Dupa aceea au facilitat politic, ajuTati de un geniu politic singular german – cancelarul Kohl, reunificarea celor doua Germanii . Drept ” multumire” timpita clasa politica germana a ” dat” Rusiei tehnologie pentru constructia conductelor de petrol si gaze siberiene – contrar avertismentelor lui Ronald Reagan, conducte ce au intarit economic Rusia si au transformat Europa de vest intr-un sclav energetic, o marioneta politica manevrabila prin petrol.
        Sunt de acord cu tot ce ati scris , inclusiv cele doua PS- uri, in principiu sunteti de acord cu ideile de baza, restul este istorie contrafactuala …

    • Menumoruth poti sa cauti cat vrei in dictionarul limbii romane si nu ai sa gasesti intzeles,shtire,shi,sheful etc,iti scrintesti limba citind asa ceva…

      Tovarasii indieni sa le retraga din serviciu ambarcat si gata,ca oricum pe votcarii de rusi ii doare.n cot de problemele indienilor.

      • Domnule GMG, încercați vă rog să citiți un text în limba română scris fără diacritice. Pronunțați vă rog cuvintele așa cum sunt ele scrise, fără diacritice. Puteți începe cu al dumneavoastră comentariu.

        • Eu am si tastaturà AZERTY si scriu românà fàrà diacritice (doar â si à, acest din urmà utilizându-l drept ă). De asta nu scriu cu diacritice, desi Mac-ul îmi permite instantaneu schimbarea caracterului si afisarea unei tastaturi virtuale. Nu este nevoie sà pronunti ce vezi. Creierul face singur asociatiile si pune diacriticile acolo unde trebuie. Cel putin la mine. Sh si tz îmi îngreuneazà citirea.

          • Ideea mea este că ar trebui să facem un mic efort pentru a arăta respect limbii române (nu romane 🙂 ca să fac o glumiță), atât vorbite cât și scrise! În multe situații, este greu de înțeles cu adevărat semnificația unui text, dacă nu sunt folosite diacritice.

            • Apropos de respect : ce parere aveti despre comemorarea de la Marasesti?

              • pai de fapt câți bai din purcoiul ăla au fost alocați pentru sărbătoarea propriu zisă?

                • Evenimentul este unul de o importanță deosebită din punctul meu de vedere. Problema e că sumele sunt fabuloase și ținând cont de CV-ul domnului Oprișan, e posibil să nu fie totul roz.

            • Ideea de respect este notabila si o apreciez mult. Daca nu pot exprima destul de mult respectul prin limbaj imi fac „mea culpa”. Daca nici asta nu este destul recomand persoanelor ce se simt agresate de verbul meu ca la zarirea poreclei mele sa ma sara, adica sa nu ma citeasca.
              Si eu procedez similar cu vreo 20 de porecle de pe acest site.
              Apropo de porecla, nu mi-am dat numele real din cauza unor persoane ce confunda acest site serios, ce se mentine datorita unor entuziasti, cu facebook-ul de cartier, atit prin cum scriu, cum se chinuie sa se exprime, cit si prin „plusul ” de valoare/idei ce il adauga unui topic anume. Despre limba lor materna nu ma pot exprima, fiindu-mi jena.

        • Domnule Matei NU este vorba de diacritice,este vorba ca anumite cuvinte scrise de Menumoruth NU exista in dictionarul limbii romane,de exemplu intzeles,eu la asa ceva m.am referit,nici eu nu scriu cu diacritice deoarece nu stiu cum sa le activez pe tastatura,dar nu spun shi in loc si shtire in loc de stire etc,sper ca m.am facut inteles.Zi Faina!

    • Invata ma, sa scrii…! 🙂

    • inchide pe dracu.
      observ de cateva luni bune in urma o aplecare inocenta si pur pasionala (sic!) spre tehnologia ruseasca in comentarii si o atitudine elitist-stangoistoidă vis a vis de aliatul principal al româniei indiferent ca vorbim despre tehnica sau ideologie politica.
      cât despre cazul in cauză sa ne fie invățătură de minte ,cccp-ul țarist al lui putin așa se comportă in toate spțele fie ele militare,diplomatice sau economice.

  3. Povestile indiene le iau cu precautie.
    Rusii nu au experienta avioanelor îmbarcate, dar fac avioane solide.
    Istoria cà dupà fiecare aterizare trebuie revàzut / resetat mi se pare trasà de pàr.

    Exemplu, singurul incident notabil cu MiG-29K la bordul portavionului indian
    http://indianexpress.com/article/india/india-others/mig-29k-suffers-damage-on-board-vikramaditya/

    Gresealà de pilotaj, pilotul a ratat primele douà cabluri arestoare, a repus gazele, dar a agàtat ultimul cablu. Conscintele au fost totusi minime.

    Sigur cà sunt probleme de fiabilitate (electronicà si motor). Dar cred cà este mai degrabà o problemà de negociere aiurea si o partidà indianà nu mai vrea MiG-uri pe portavioanele indiene, si când poti sà-ti oferi un Rafale M în loc, n-ai ce ezita.

    • Ce descrii tu acolo este procedura standard la aviatia navala. Pe panta de aterizare la momentul inc are urmeaza sa agate cablul arestor, se cupleaza fortajul.. Asta inc aze de ratare sau rupere ca avionul sa aibe viteza sa mai faca o tura.

      • @Tomcat1974

        Negativ, cel putin la aeronavala francezà.

        Procedura pe Charles de Gaulle este sà apunteze la 140 noduri (desi Rafale poate avea o vitezà mai redusà) vitezà constantà. Doar dacà nu s-a agàtat al treilea (ultimul) cablu arestor se pune maneta de gaz la maximum, cu postcombustia declansatà. Deci dupà, nu în timp ce.

        Pilotul indian a gresit punând maneta la maximum dupà al doilea cablu, el era deja în aer când a agàtat al treilea cablu. Agàtarea se face numai când avionul ruleazà cu toate rotile pe punte.

      • Corectie : cu toate rotile TRENULUI DE ATERIZARE PRINCIPAL

    • Rafale M e clar mai bun decat Mig 29K, dar poate el decola de pe portavionul indian, care are doar rampa nu si catapulta?

      • Da, Dassault a fàcut experimente în acest sens si Rafale M poate sà foloseascà trambulina. Singura restrictie, masa totalà la decolare mai redusà fatà de catapultare, deci cu rezervorul plin, va avea o încàrcàturà de luptà mai redusà. Ca sà poatà sà aibà aceeasi încàrcàturà de luptà, ar trebui decolat cu rezervorul umplut la 1/3 si apoi realimentat în zbor imediat dupà decolare de un alt Rafale. (Rafale are posibilitatea de a juca rolul de cisternà zburàtoare pentru realimentarea în aer)

    • Rusii au avut probleme la aripile mig 23
      Au mai avut probleme de structura la mai multe tipuri
      Asta din ce se stie
      Nu conteaza ca un su 27 aterizeaza pe sine sau mig 29 ..ca sa fie solide
      Avioanele au structuri semiportante la care la un anumit tip de solicitari unele componente trebuie sa fie testate , calculate diferit
      Cand preferi sa fii autosuficient in productie..??? Sau nu preferi , dar esti obligat
      Cate tari opereaza avioane ctol ca cele rusesti de pe portavioane mici si cu rampa?

      • Spania, Italia, America, Tailanda(daca mai merge Narubet) etc..

        • America (SUA) nu are portavioane cu rampà (sky jump).
          Tailanda nu mai are avioane functionale (a devenit un portelicopter)
          Spania a decomisionat Príncipe de Asturias si nu mai are tipul acesta de portavion, doar pe Juan Carlos I, însà acesta din urmà nu poate decât sà primeascà avioane cu aterizare verticalà (nu are cabluri arestoare). Australia are si ea douà portavioane similare, cu aceleasi limitàri.
          Italienii, cu Cavour, la fel absentà de cabluri arestoare.
          Si noile portavioane britanice Queen Elisabeth class au aceleasi limite.

          Practic, numai indienii si rusii au portavioane cu sky-jump si cabluri arestoare.

          Problema cu portavioanele care permit numai aterizarea aeronavelor cu aterizare verticalà nu este atât tipul aeronavelor de luptà cât imposibilitatea de a avea, cel putin pânà în prezent, un AWACS îmbarcat performant, cum au americanii si francezii.

      • gogu de la pascani

        Ca sa reziste la folosirea pe portavioane trebuie:
        1. sa reziste in anumite puncte cheie (tren de aterizare, carlig apuntare, samd), rezistenta per ansamblu a celulei poate sa nu insemne mare lucru.
        2. sa reziste la coroziunea provocata de aerul sarat. Aliajele de aluminiu nu-s cele mai mari iubitoare de apa sarata.
        Deci un avion clasat ca „rezistent” pt utilizari terestre nu va fi automat corespunzator si pt. utilizarea pe portavion.

        • Am spus de semiportante ptr asta
          Ptr ca per ansamblu nu celula preia toate fortele
          Fara sa caut in detaliu rusii au mai avut probleme de tip
          Mig – ul 23 e edificator ptr ..chestia in tema
          Cateodata ai nevoie de componente cheie ptr a inchega un ansamblu
          Daca nu il poti produce ???
          Nu au experienta si pot fi si probleme de operare ..nu numai aeronava in sine ..da , dar rusii nu cred ca au o doctrina ..sa ii spunem asa , viabila de operare a portavioanelor
          Asa ca ce fac?? Exporta o doctrina si materialul inadecvat
          Americanii ar exporta modul lor de operare si materialul??
          Francezii???

      • Niko,
        La mig 23 e prostie mare. cand au vazut ca nu le iese chestia cu geometria variabila …. De CE nu sau intors la aripi clasice???
        Si ar Fi usurat avioanele eliminand sistemul hidraulic de la actionarea aripilor.
        Trebuiau sa gaseasca o pozitie fixa de compromis. Sacrificau din viteza pentru manevrabilitate.

        • Nu e prostie
          La mig 23 nu aveau materiale suficient de rezistente ptr a face mecanismul de pivotare al aripilor
          Cine citeste putin istoricul aviatiei rusesti o sa vada ca pe langa realizari au avut si o multime de probleme din lipsa anumitor componente
          Industrislizarea e altceva decat proiectare – dezvoltare , industria fostului bloc estic si a actualei rusii niciodata nu a egalat vestul pe orice parte ai studia

  4. Sa le înlocuiască cu Teja ăla super mișto și gata. Ăștia la cat de p…ti sunt merita fraieriți la orice ora. Abia aștept să văd ce se întâmplă cu ultimatul dat de Chinei…cică niste țigani au trecut granița in Tibet. Dar Romania nu poate să le vândă ăștia ceva. Le da cu sclipici că, țiganii îs morți după asta și gata 🙂

  5. indienii au dat o caruta de bani pe aparatele astea.

    de acum sunt nevoiti sa le surubareasca ei, si sa le aduca la standardul dorit.
    La structura, inginerii indieni pot interveni si le pot intari pe ici-colo.

    ca si noi am avut mereu prebleme cu tehnica sovietica. chiar si batranul MIG 21 avea probleme serioase in tinerete.
    in special cu rezervoarele. inginerii nostri au rezolvat problemele.

    dar Indienii,am auzit, ca nu prea se pricep la treburile ingineresti.

  6. Toate ,,bune si frumoase” cand e vorba de altii…..dar noi, mai facem ceva cu restu’ de F16?..

    • Cu restul de F-16, si nu numai. Eu as fi tare curios sa stiu cum mai arata Mig-urile stocate la MK, si daca mai sunt acolo ce mama dr… vor sa mai faca cu ele.

      • In poza de mai sus am crezut ca e vb. de ale noastre, apoi am vazut ca sunt cu aripi pliabile si cercurile din interior sunt alb cu verde.

      • Pai cum sa mai arate MiG-urile. Probabil ruginite la cati ani au stat in aer liber doar cu prelate pe ele. Si mi se pare ca unele nu mai au motoarele.

        • Sunt din aluminium. Deci Regina nu au. Probabil au oxidat pe ici pe Colo. Si numele surupuri metallic trebuiesc schimbate. Problema e sarea care a afectat circuitele electrice.

          Daca vrei sa pe folosesti trebuiesc demonstrate comlet si curatat-cerificat price connector electric.

          E o differenta are intre avioanele de la MK si celebrate de la Marculesti

          Moldovenii in comparatie cu noi, chair le-au tint functionale

      • @gabi S

        Eu ma indoiesc ca Mig-urile stocate la MK mai au motoare…
        :)) :)) :))

  7. Nu-i ba probelma, nu stiu indieni cum sa le faca mentenanta …

  8. Domnule Niko aveti mare dreptate, si din afirmatiile dumneavoastra despre structuri de rezistenta, se vede ca nu sunteti strain de domeniu.
    Structurile semiportante pentru avioanele ce apunteaza sunt total diferite de ale avioanelor de uscat, ele fiind mult mai elastice, cu piese critice in numar mai mare, la care timpul de viata calculat si testat si in final exprimat in ore de functionare, este respectat cu precizie, prin inlocuirea lor, conform procedurilor.
    Rusii nu au stiut niciodata sa construiasca aparatura de laborator cu care sa testeze si sa simuleze exact tipurile reale de solicitari mecanice ce apar in anumite componente critice aviatice. De aceea avioanele lor sunt denumite gresit „solide”.
    Ele sunt de fapt mai grele din cauza excesului de material utilizat, ce fac piesele mai rigide in detrimentul elasticitatii, lucru ce duce la scurtarea drastica a timpului de viata a materialului.
    Un exemplu edificator. Dupa razboi Biroul de proiectare Iliusin a proiectat frumosul avion de pasageri Il-18 (nu discutam sursele de inspiratie ale acestui proiect). El a fost fabricat in paralel si la fratii din RDG. Numai ca nemtii cind au primit proiectul l-au recalculat si optimizat avionul devenind cu 300 kg mai usor. Dupa 1 an de fabricatie si punerea lui pe piata, cererea de avioane s-a indreptat spre nemti. Rusii s-au enervat, au oprit fabricatia in Germania si dupa primirea inapoi a proiectului german au continuat multi ani productia acestui avion. Astfel proiectantii de avioane germani de la Goertz s-au transformat in constructori de vagoane de calatori, structuri semiportante si ele, pe care le-au construit pina la reunificare.
    Rusii nu au stiut niciodata sa calculeze si sa construiasca structuri optimizate. Din aceasta cauza tot ce au construit ei a fost”solid”, autobuze, vagoane, masini, submarine, avioane …

    • Rafale M are o structurà identicà cu Rafale C. Poate fiindcà Rafale a fost de la început proiectat sà fie si ambarcat.
      Singurele diferente notabile (la Rafale M) sunt trenul din fatà diferit si crosa de apuntaj.

      • Informatie exacta. Geometric sunt identice. Structural , lonjeronul pe care se”descarca” socul apuntarii , prin intermediul cirligului, si lonjeroanele transversale cu prinderea lor in fuselaj sunt din calitati de material diferite de varianta C. Trenul frontal este diferit prin consola de tractiune intarita si capacitatea de absortie a socurilor de catre cilindrul hidraulic amortizor, acestea fiind de fapt diferentele nenotabile, adica neobservabile cu ochiul liber. Caracteristicile tehnice calculate sunt strict secrete. Diferenta dintre caracteristicile tehnice masurate pe seria zero, si dupa aceea pe seria de productie, si caracteristicile calculate constituie de fapt ceea ce numim cu un termen vag, tehnologie …

        • Trenul frontal la Rafale M mai are o smecherie. I se spune tren „sàltàret” (train sauteur), fiindcà la sfârsitul cursei de catapultare, amortizorul are o programare de destindere, dând un impuls de jos în sus botului avionului, facilitând decolarea.

    • Pretul poate are si el rolul lui.

    • Se vede cel mai clar modul cum se comporta structurile in accidente
      Avioanele franceze si ale usa aveau o arhitectura usor vizibil „ochiometric” diferita la portavioanele nsi vechi
      De abia la cele noi (nimitz etc) si la francezi la fel avioanele incep sa fie „comune” cu cele „normale”
      Modul de operare a fost optimizat ptr de la viteze etc tot ce tine
      Rusii au luat mig-ul 29 ca decoleaza scurt l-au adaptat pe la tren si carlig si gata
      Sunt plini de exemple din astea fiat 124 lada 1500

  9. Corectura: Goerlitz, un mic orasel din estul Germaniei, in loc de Goertz (un fabricant de senzori electronici de nivel si AMC-uri).

  10. Un articol interesant:
    http://defenceupdate.in/rafale-vs-su-30mki-the-new-indian-dogfight/

    Rafale is better than Su-30 MKI whereas Su-30 MKI edges Rafale in some factors like dogfighting and WVR Combat. The Rafale buy will give the Indians access to some fairly advanced French technology. They already license-build a lot of Russian stuff and are also working with Russia on the PAK-FA. Plus, they won’t be as dependent on Russia for all their military needs. Procuring the Rafale could give the Indians more know-how which they could use to develop their domestic aircraft industry. Seeing the excellent record of Mirage 2000 in IAF Service I can assume that Rafale coupled with Su-30 MKIs and India’s own Tejas can put up IAF Supremacy for upto 2045 till 5th generation fighters come into scene.

    Sa nu uitam ca indienii sunt mari consumatori de tehnica ruseasca(au 800 T-90 modernizate,2000 T-72 modernizate,cateva sute de tancuri Arjun;sute de Mig-uri,etc)

    Intr-un razboi clasic ii fac de comanda pe pakistanezi(ultimele conflicte dintre ei spune totul),cu China este mai greu,dar nu imposibil.
    Recent a reinceput conflictul verbal si sicanare cu China in zona Sikkim.Daca India-Nepal-Bhutan nu erau postate pe zona Himalya,toata zona era infestata de chinezi.
    https://www.youtube.com/watch?v=yTdrmvmeRKo

  11. Rafale este mai ieftin decat Su?

    • Nu la cumpàrat (dacà prin Su întelegi pe Su-30 MKI. Dar în cheltuieli de exploatare, pe 20 de ani, e posibil ca diferenta sà nu fie mare.

  12. Pana la urma nu au fost rusii niciodata o forta in aviatie. Baza lor a stat in infanterie si propaganda.

  13. Este cel mai concis comentariu si cea mai buna concluzie la acest subiect !

  14. Un amic mi-a procurat scanul de la o scrisoare de dezmintire a corporatiei MiG cu privire la articolul din Defense News.

    http://i.imgur.com/DfvFXIU.jpg

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *