Ministrul Apărării, Mircea Dușa, a venit la primele ore ale dimineţii într-o vizită neanunțată la Constanța, pentru a vedea starea navelor operaționale NATO. Acesta a concluzionat că vapoarele au nevoie de dotări în ceea ce privește armamentul.
„Avem fregatele care sunt operaționale, acestea trebuie modernizate. De altfel, elicopterele, în momentul de față se află la Brașov pentru a fi modernizate și dotate cu tehnică pentru războiul electronic. E necesar în continuare ca navele să fie modernizate, și în ceea ce înseamnă înzestrarea Armatei Române, vom avea în vedere și pe semestrul doi și în anul care urmează, ca prin buget să alocăm acele sume necesare modernizării navelor și menținerii lor la standarde operaționale NATO. Sigur că, sumele nu sunt puține, mă uitam și la submarin, e vorba de vreo 30 de milioane de euro la submarin. E vorba de sume puțin mai importante la fregate, dar oricum acestea sunt operaționale. Este vorba doar de înzestrarea cu armament de luptă navă-navă și navă-aer a fregatelor”, a declarat Mircea Dușa.
Chiar dacă bugetul alocat flotei navale nu a fost niciodată suficient, Mircea Dușa consideră că România își poate îndeplini obiectivele NATO datorită pregătirii militarilor. Înainte de a ajunge la flota militară din Portul Constanța, Ministrul a făcut o vizită și la Academia Navală Mircea cel Bătrân.
„Am discutat puțin cu conducerea institutului de învățământ superior legat de planul de școlarizare pentru anul care urmează, precum și posibilități de selecție mai serioase. Este vorba despre examenele de admitere. Vom face toate eforturile la nivel de minister ca această instituție să aibă o cifră de școlarizare destul de mare, pe măsura solicitării tinerilor care doresc s-o urmeze”, a mai spus Ministrul Apărării.
În ciuda interesului manifestat pentru flota militară, Ministrul Apărării nu a știut să specifice câte nave se află în flotă.
„Navele de care dispune flota fluvială și cea maritimă sunt cele stabilite conform planificării NATO”, a spus Mircea Dușa.
Articol preluat de pe Gazeta de Navodari
M.C. & RomaniaTricolor
Plus,
„Companiile din subordinea Ministerului Economiei vor angaja peste 100 de persoane pentru extracţiile miniere care se vor redeschide, precum şi alte câteva sute în industria de apărare, a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian, miercuri, la o conferinţă de presă.”
http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/197423-Peste-100-persoane-vor-fi-angajate-pentru-extractiile-miniere-si-alte-cateva-sute-in-aparare.html
In Dusa pot avea oarecare incredere, in alalatu’…. 🙂
Acu’ io zic sa-l scuipam pe Dusa sa nu se deoache, deocamdata neavand ce sa-i reprosam. Iar astfel de idei sunt cu totul inedite in capul unui Ministru al Apararii, cel putin in ultimii ani, asa ca da Doamne sa-l tina si mai ales sa poata sa le puna si in practica.
In alta ordine de idei daca ne aducem aminte ultimul guvern care a facut ceva achiztii militare a fost si ultimul guvern al PSD-ului condus de Nastase…Poate se reinnoada traditia…
„…Poate se reinnoada traditia…”
…mda, adica „brooding smorgasbord” = dulce – amarui
🙂 🙁
Pentru mine prioritar ar fi modernizarea si operationalizarea submarinului, respectiv modernizarea actualelor corvete si dotarea cu cateva corvete multirol.Fregatele le-as vinde, daca ar fi posibil.
Pentru marina militara combinatia ideala ar fi 4-6 submarine, noi, corvete multirol, drone, elicoptere navalizate si baterii de rachete de croaziera sol-nava.Daca ar fi bani.Pana atunci visam la cum ar trebui sa arate fortele navale romanesti.
Nici eu nu mai sun fan al celor trei fregate. Prea mari, prea scump de operat.
:)))
Ma gandeam, politicienii care deschis, ataca rusia, nu sunt impotriva intereselor Romaniei?
150mil de posibil clienti pentru produse romanesti nu suna rau 😀
Adica suna frumos cand le da base cate una peste tot, da’ nu e totusi invers? adica lucreaza impotriva Romaniei..
Ce să zic, una din rarisimele știri bune din ultima vreme, Doamne ajută să se și concretizeze ceva. Spun asta pentru că și prin 2007 era chitit dom’ Meleșcanu, ministru al apărării la vremea aia, să repare Delfinul (a se vedea articolul http://jurnalul.ro/special-jurnalul/delfinul-cu-submarinul-la-reparat-105005.html)
Și tot din articolul respectiv, cateva date despre Delfin:
CUMPÃ…RAT DE LA RUŞI CU 61,5 MILIOANE DE DOLARI. Povestea submarinului „Delfinul” este una lungă. Marina Militară Regală a avut trei submarine: Delfinul, Marsuinul şi Rechinul. Cel mai activ pe timpul celui de-al doilea război mondial a fost Delfinul. Cele trei submarine au ieşit din serviciu in 1959 şi au fost tăiate in 1960. După invazia ruşilor in Cehoslovacia in 1968 şi poziţia antisovietică a lui Ceauşescu, s-a concretizat o nouă concepţie de apărare a ţării. Ceauşescu dorea să-şi intărească armata. Aşa a luat naştere Programul Naţional Naval, parte integrantă din Programul Naţional de Apărare a RSR. In acest program era prevăzută, printre altele, infiinţarea unei unităţi de submarine.
PROIECT. In acest scop s-a pus la punct un proiect care, pe hărtie, cuprindea o mare unitate, cu o bază la mal şi trei subunităţi a căte trei submarine. O unitate urma să fie dislocată la Mangalia, una la Midia şi una la Sulina. Comandamentul Marinei Militare de atunci, prin departamentele speciale, a făcut propuneri de achiziţii. Au fost tatonaţi producători din Franţa, Grecia, Olanda, Iugoslavia şi URSS. Discuţii s-au purtat şi in cadrul Comitetului Tehnic din cadrul Tratatului de la Varşovia. Aici se stabileau Programe de inzestrare, prin acorduri de lungă durată. Aceste programe aveau durata de cinci ani, ca şi cincinalele interne. Cu toate tatonările făcute in Vest, nu s-a stabilit nici o colaborare. Aşa cum era de aşteptat, Romănia a fost refuzată de producătorii de armament din NATO. A rămas varianta blocului comunist. S-au purtat discuţii cu Iugoslavia. Exista posibilitatea ca submarinul să fie construit intr-un şantier iugoslav, dar cu tehnică rusească. Dar aliaţii de atunci, ruşii, au refuzat să coopereze intr-un astfel de proiect cu Belgradul. Singurele variante rămase erau cea pur sovietică şi cea chinezească. Ofiţeri din Marina Militară au făcut vizite la Beijing şi Moscova pentru discuţii.
Chinezii ofereau condiţii foarte avantajoase. Ei vindeau insă un submarin de tipul „Proiect 33”, tot de concepţie rusescă. Submersibilul era de nivelul anilor ’40 şi era depăşit moral. Chinezii se ofereau să livreze şase submarine. Primul ar fi trebuit să fie construit intr-un şantier chinez, următorul tot acolo, dar cu muncitori romăni, iar celelalte patru intr-un şantier romănesc. Cu toate astea, a fost preferată varianta rusească. Ruşii au acceptat să ne ofere un submarin foarte performant, care şi in prezent este bine cotat.
INZESTRARE. In programul de inzestrare a Armatei a fost prinsă in buget plata căte unui submarin pe cincinal, incepănd din 1970 pănă in 1985. In primele două cincinale după ’70, ruşii au refuzat să livreze submarinul promis. Banii prinşi in buget pentru submarin in cincinalul ’70-’75 au fost folosiţi la achiziţionarea de rachete Kub. Cu acestea s-au format cinci divizioane, cu căte trei baterii de rachete fiecare. Abia in anii ’80 ruşii şi-au dat acordul pentru livrarea submarinului cerut. Ca performanţe, submarinul din clasa Kilo, cu un deplasament de 2.400 tdw. la suprafaţă şi 3.080 in imersiune, era cotat al doilea, după un model german de aceeaşi talie.
In cadrul fostului Tratat de la Varşovia erau preţuri preferenţiale. Ruşii au cerut pe submarin 66 de milioane de dolari, dar comisia romănă a negociat şi s-a semnat contractul pe suma de 61,5 milioane de dolari. Submarinul a fost contractat in 1984 cu şantierul Gorki, actual Niznii Novgorod, şi a fost livrat in august 1985. Delfinul a fost adus cu o navă doc pe Volga şi apoi, pe canale, pănă la Marea Neagră. Livrarea
s-a făcut la Odessa. Primul echipaj al submarinului, compus din 54 de oameni, a fost şcolit in trei unităţi de submarine din fosta URSS. Marinarii au făcut cursuri, două luni la Poti (port la Marea Neagră), un an la Riga (port la Marea Baltică) şi, la final, două luni de practică la Odessa.
OPERA LUI KARMELITZIN. Submarinele din clasa Kilo au fost proiectate de academicianul Karmelitzin şi are căteva imbunătăţiri structurale care-i sporesc calităţile nautice şi tactice. Delfinul are 72,9 metri lungime, 10 lăţime şi este proiectat după metoda picăturii de apă alungite. Acest proiect este diferit de cel al submarinelor clasice, cu etravă. Dată fiind forma sa, submarinul inaintează mai uşor in imersiune şi mai greu la suprafaţă. Viteza de croazieră la suprafaţă este de 8-12 noduri, iar in imersiune 20 de noduri (aproximativ 40 de km pe oră). Cota periscopică este de 17 metri, iar adăncimea de navigaţie in regim de absorbţie aer de la suprafaţă prin tub şnorkell este intre 25-30 de metri. Adăncimea maximă de lucru este de 300 de metri, iar adăncimea optimă de luptă este de 250 de metri. Autonomia sub apă este de nouă zile şi opt ore. Cea de-a două inovaţie a inventatorului rus a fost invelişul submarinului.
DESCRIERE. Corpul submersibilului este invelit in cauciuc, la fel ca la submarinele atomice. Sistemul exterior cuprinde bucăţi de cauciuc lipite pe corp cu o grosime de şapte centimetri. Acestea au in structură orificii dispuse după forma curbei lui Archimede. Aceste orificii preiau emisiile cu ultrasunete emise de sonarele de pe navele adverse şi le dispersează. Aşa se face că acestea nu se mai intorc la emiţător şi navele sau submarinele nu mai pot localiza submersibilul. De asemenea, toate agregatele şi tubulaturile sunt aşezate pe amortizoare de cauciuc, respectiv au manşoane la trecerea prin pereţii despărţitori. Toate acestea fac submarinul Delfinul foarte greu de detectat. Viteza de zgomot zero este de trei noduri, in timp ce alte submarine au zgomot zero doar atunci cănd nu se mai deplasează pe sub apă. Submarinul Delfinul a fost prima navă din Flota militară romănească dotată cu calculator universal de bord BIUS (sistem integrat de prelucrare a informaţiilor pentru conducerea luptei). Calculatorul este deservit de trei operatori. Acest sistem preia şi operează toate informaţiile primite de la senzorii externi, dar şi de la cei interni. Chiar mişcarea membrilor echipajului este monitorizată. Sistemul este dublat de un altul, pe sistem clasic, compus din componente elctromagnetice. Propulsorul care antrenează elicea este un motor electric, tocmai pentru a reduce zgomotul la bord. Acesta este alimentat de un acumulator compus din două grupuri a căte 64 de elemenţi, plus patru de rezervă. Fiecare grup căntăreşte 60 de tone.
ARMAMENT ŞI SISTEME PERFORMANTE. Delfinul dispune de un complex automatizat de lansare torpile calibru 533,4, compus din şase tuburi, toate dispuse in prova. De la bord se pot lansa şapte tipuri de torpile, printre care şi torpile teleghidate prin fir tip Tiger fish, dar şi torpile de viteză cu oxigen. Sistemul de realimentare a tuburilor este de tip revolver, dublat de unul mobil şi unul fix. Fiecare sistem are căte şase torpile. Submarinul poate lansa 18 torpile in 6,4 minute şi mai poate lua la bord 24 de mine speciale. Delfinul mai deţine un sistem de lansare a ţintelor false şi un complex de rachete antiaeriene IGLA 1. Ca senzori, submarinul are trei sisteme de radiolocaţie. Observaţia la suprafaţă se face pănă la 50 de km, iar submersibilul mai deţine sisteme de protecţie şi bruiaj pentru ducerea războiului electronic. Pentru lupta in imersiune, Delfinul este dotat cu un complex hidroacustic GAS, compus din şase staţii de ascultare, care pot sesiza zgomotele navelor in regim pasiv pe o rază de 200 de km. In prova, submarinul este dotat cu detectoare de mine şi mai are un sistem de supraveghere a regimului de funcţionare a elicei. Prin aceste sisteme, calculatorul de bord BIUS poate supraveghea şi urmări ţintele submerse in regim activ (impuls-ecran) la distanţe de pănă la 80 de km. De asemenea, poate urmări in două sectoare diferite evoluţia ţintelor şi poate determina simultan elemente de atac. Asupra acestora se pot lansa succesiv şarje de torpile.
RESURSA ACUMULATORILOR, EPUIZATa DIN 1995. Prin contract, submarinul este garantat 25 de ani, in condiţiile in care reviziile tehnice standard lunare anuale plus o reparaţie medie ar fi fost urmate intocmai. După 20 de ani de exploatare, ar fi trebuit să se efectueze un control tehnic general al submarinului. In funcţie de evaluarea stării tehnice a acestuia, se mai putea prelungi utilizarea sa cu incă cinci ani. Dacă situaţia o cerea, era stabilită o reparaţie capitală, in urma căreia durata de funcţionare i se putea mări intre 10 şi 15 ani. La submarinul Delfinul nu s-au făcut decăt reparaţii lunare şi anuale. Prima reparaţie trebuia efectuată in anul 1990. Din cauza schimbării regimului şi a evenimentelor ce au urmat, aceasta nu a mai fost făcută nici pănă in prezent, din lipsă de fonduri. Una dintre problemele pentru care submarinul nu a mai fost funcţional este cea a acumulatorilor care alimentează propulsorul. Resursa acestora s-a epuizat din 1995. De atunci, submarinul nu a mai ieşit in misiune in mare. Grupul de acumulatori cu care a fost livrat submarinul Delfinul a rezistat trei ani, deşi era garantat doi ani şi jumătate. Al doilea grup a fost importat in 1988 şi a fost montat la bord cu asistenţă din partea constructorului. Acesta a funcţionat tot trei ani şi nu a mai fost inlocuit nici pănă in prezent. Atunci cănd au fost schimbate, aceste baterii au costat trei milioane de dolari. Acum insă nu doar bateria este problema submarinului. Este nevoie de o evaluare profundă a stării tehnice a submersibilului şi trebuie stabilită o listă de reparaţii. Aceasta este, se pare, destul de lungă. Conform instrucţiunilor de exploatare la bord, există sisteme care asigură vitalitatea şi menţinerea in parametri a submersibilului. Din 1992, echipajul a respectat toate prevederile privind exploatarea şi intreţinerea agregatelor şi instalaţiilor pentru a asigura funcţionarea sistemelor vitale. Au fost executate lucrări de intreţinere lunare şi reparaţiile anuale. Au fost menţinute in stare de funcţionare sistemele vitale ale submersibilului. Starea tehnică a submarinului este bună din punct de vedere al funcţionării la mal. Totuşi, multe dintre agregatele şi componentele tehnice ale submarinului au resursa de funcţionare epuizată. Specialişti care cunosc situaţia submarinului afirmă că aducerea sa in stare de operabilitate insumează mai multe etape.
SPOREŞTE CAPACITATEA LA GRANIŢA DE EST A NATO. Mai intăi trebuie executată o defectaţie amănunţită a sistemelor şi mecanismelor submarinului. O astfel de operaţiune poate dura aproximativ două luni. Contractarea bateriei, aducerea şi montarea ar putea dura incă o lună. Apoi intocmirea unui program de revizie tehnică, urmat de inlocuirea elementelor care nu mai prezintă garanţie in funcţionare, montarea acestora, reglarea şi etalonarea şi executarea de probe de mare poate dura intre 4 şi 6 luni.
Costul unei asemenea reparaţii, plus achiziţionarea pieselor, este apreciat de aceiaşi specialişti la aproximativ 12 milioane de euro. Dar costurile variază in funcţie de starea exactă a submarinului, in momentul in care el va fi desfăcut bucată cu bucată. Există deja o ofertă tehnică de reabilitare din partea celei mai mari companii de specialitate din lume in domeniul naval. Dacă Statul Major al Forţelor Navale este hotărăt să meargă inainte şi să accepte oferta pe care o are deja, considerată una avantajoasă, atunci efortul merită făcut, pentru ca submarinul Delfinul să devină operaţional.
Submarinul ar spori semnificativ capacitatea de luptă a Forţelor Navale Romăne acum, cănd suntem responsabili pentru o importantă porţiune din graniţa terestră şi navală de est a NATO.
In prezent, submersibilul a fost transferat de la Divizionul de nave şcoală al Academiei Navale „Mircea cel Bătrăn” la Centrul de scafandri, in perspectiva operaţionalizării.
Soluţii avansate de salvare
Delfinul are condiţii foarte bune de habitat la bord. Există două careuri. Postul de medic chirurg este obligatoriu in organigrama echipajului submarinului. Acesta işi poate amenaja sala de operaţie in careul ofiţeri, care are o dublă intrebuinţare. Masa se adaptează pentru operaţie şi incăperea este dotată cu sisteme de monitorizare şi alimentare cu oxigen. Cu toate că spaţiul este restrăns pe submersibil, acesta este folosit la maxim. Submarinul are un sistem de salvare a echipajului. Adăncimea de la care echipajul se poate salva este de 120 de metri. Intr-o ecluză de salvare intră pe rănd membrii echipajului, se egalează presiunea cu cea de afară, după care sasul este deschis şi pe o sfoară marinarii urcă la suprafaţă. Pe sfoara pe care se urcă la suprafaţă sunt semnalizate adăncimile la care marinarii fac pauze de egalizare a presiunii, pentru a nu fi afectaţi de efectul bend (in cazul in care corpul nu se adaptează la presiune, in artere apar bule de aer care pot produce decesul). O altă modalitate de salvare este cu ajutorul unui batiscaf, ce coboară la submarin şi se fixează etanş pe gura sasului de salvare. Pe aici se face transferul de echipaj in batiscaf, cu ajutorul căruia se ajunge la suprafaţă.
1. doresc sa multumesc acestui cititor/user in mod SPECIAL pt ce a postat aici despre DELFINUL…poate sunt lucruri plictisitoare si cunoscute pt cativa dar aproape necunoscute pt multi…
2. din descrierea DELFINULUI se pare ca are proprietati „aparte” care-l fac modern si operational in special in MArea Neagra si AZI… nu in ceast moment ci in viitor…
3.stiu ca Bulgaria avea parca 5-6 submarine , sigur cateva KILO class…stie cineva daca sunt in acelasi stadiu ca al nostru sau macar cateva sunt OPERATIONALE ?
4. despre „prietenii” UKR nu prea se stie mare lucru nici de marina militara au , dar submarine… mi-ar place macar 3-5 cuvinte despre marina militara UKR…in special SUBMARINELE…
5. marturisesc ca mult timp am fost IGNORANT/necunoscator in materie de armament rusesc…nu stiam decat sa sunt SUPERBE „pasarile lor de metal” (Su-27 si ulterioare, MIG 29, dar si TUPOLEV sau de ce nu YAKOVLEV si mai ales eleicopterele KAMOV -Ka 50 sau 52 parca…) , tancul lor sperietoare pt NATO ( de la T-72 la t-90…) si mai ales SISTEMELE ANTIAERIENE ( S-300/s-400 etc) …. ACUM , dupa ce am citit mai ales PE ACEST SITE dar si prin lume despre SUBMARINELE RUSESTI cred ca SUBMARINELE sunt PRINCIPALA ARMA a URSS/Rusia dintotdeauna…. sperietoarea lor cea mare…
6. nu cred ca se poate face REPARATIA DELFINULUI decat tot LA RUSI…cred ca la mijloc sunt secrete militare si nu cred ca se face sa il dam la reparat intr-o tara NATO… cred ca e mult de comentat aici…
Multam RumanianMilitary pt acest ARTICOL…..
@bfa1967. Bulgarii n-au avut niciodata vreun submarin din clasa Kilo. Au avut insa 4 din clasa Romeo, date de catre sovietici (dupa cate stiu, donate). Cred ca ultimul Romeo a iesit din uz pe la sfarsitul lui 2011. Oricum, nu le mai foloseau de multi ani, posibil ca ultimul sa se fi scufundat in 1989-1990, dar au stat la cheu ca si Delfinul nostru ani multi, datorita vechimii si a lipsei de fonduri.
Bulgaria nu a detinut niciodata submarine Kilo. Avea cateva foarte vechi, printre primele modele sovietice de dupa WW2, si din aceasta cazuza le-a casat. Ucraina detine un singur submarin, vechi si vai de el, dar l-a operationalizat cat de cat, pentru a fi folosit ca nava de antrenament pentru unitatile sale anti-submarin. La nivel de flota de suprafata stau mai rau ca noi.
Delfinul a avut oferte pentru reparatii si modernizare din Germania si Polonia, cele doua tari avand capacitatea de al pune pe linia de plutire. Submarinul ar fi extrem de util pt antrenamentul navelor de suprafata romanesti, insa nu stiu daca in acest moment mai poate fi adus la capacitate de lupta 100%. Are nevoie nu numai de schimbarea bateriilor si de de o revizie totala si o recertificare pentru a putea sa se mai scufunde, dar nava merita investitia fiind extrem de utila si nu foarte batrana.
Mie mii se pare foarte interesanta referirea la submarin. Daca fregatele alea sunt totusi operationale, asa cum sunt ele, amarate vai mama lor, submarinul e tras la cheu de multi, multi ani….. Ca vor sa-l faca operational din nou e demential pentru marina!!!
Pana ce nu se renunta oficial la aparatele F16 A, nu voi crede ca aceasta optiune a fost abandonata.
asta sigur e balistic =)) =)))
Marina Romana ar arata mai bine cu vreo 4-6 chiar 10 distrugatoare si restul ce mai avem dar sa fie operationale si cu tehnica la zi! Greu de crezut dar ma rog….
Distrugatoarele sunt mai mari ca si fregatele, sigur, avand si puterea de foc mai mare.Din lipsa de bani Romania nu este in stare sa isi reabiliteze unicul submarin si sa isi inarmeze, asa cum trebuie, cele doua fregate, iar tu te gandesti sa avem 10 distrugatoare.
super, a fost ministrul a constatat ca nu avem nici de unele si a promis de toate. rachete pe fregate, sisteme de razboi electronic pe elicoptere, baterii pentru submarin…sper ca nu am uitat nimic. intrebarea este cand se vor intampla toate astea, dupa 2030 sau inainte?
„Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale… Din această dilemă nu puteţi ieşi… Am zis!”
A inceput campania electorala sau ma ma prind eu: submarine, rachete nava-aer si nava-nava, razboi electronic pe elicoptere 🙂
Vizite de lucru cu presa si SPPistul in spate in carouri cu borseta 🙂
Mai si cum se uita el si la submarin…
De ani de zile toti se uita la el, dar bani de reoperationalizare nu scoate nimeni.
Oricum cred ca suma de 30 milioane de Euro necesara pt submarin este un pic optimista.
Dupa ani de putrezit la cheu nu cred ca trebuie sa-i schimbi doar bateriile inainte sa intre in imersiune, asta daca vrei sa mai iasa la suprafata…
Asta face parte din doua categorii. Prima: „pana ce nu vad, nu cred” si a doua „Daca suna prea bine ca sa fie adevarat, probabil nu e”.
Scuzati-mi scepticismul dar de vreo 15 ani incoace Romania face parte din categoria aia de tari care odata la 2 ani promit o modernizare totala a fortelor armate, dupa care isi mai desfiinteaza cate ceva :)) Nu suntem singurii acolo, dar compania nu e selecta deloc.
Suntem singura tara care are un Kilo,,tras pe dreapta,,si cred ca acest lucru a fost,,hotarat,,cu multa vreme in urma….asa ca nu cred ca se vor gasi cei 30 milioane(o suma infima) pentru revitalizarea Delfinului
Apropos…..cele mai moderne avioane ale Romaniei au fost primele retrase din uz(mig-29)-singurul submarin a avut aceeasi soarta(nu au fost bani pentru acumulatori este un motiv absolut pueril-au fost bani pentru statii Motorola,au fost bani pentru cele mai mari nave purtatoare de tun…etc)….stiu ca ceea ce scriu poate fi interpretat ca,,teoria conspiratiei,,
Le doresc o moarte cat mai lenta celor care au „hotarat” toate astea si familiilor lor.
http://blogosfera.piatza.net/jaful-lichelelor-din-cadrul-armatei-romane/
Nu apare?
Atunci il las asa
https://www.facebook.com/photo.php?v=134360903412519&set=vb.139182066245812&type=3&theater