Ideea din spatele noului TBT ar fi, conform cu dotarea prognozata, de platforma multifunctionala pentru mai toate nevoile Armatei, incepand cu transportor de trupe clasic si pana la vanator de tancuri si centru de comanda!
Astfel se poate presupune ca TBT-ul va lua locul, in cadrul batalioanelor de infanterie mecanizata si a celor de tancuri, MLI-ului dotat cu Spike sau macar ca il va suplimenta! Daca tinem cont de faptul ca noul transportor va fi posesorul unui blindaj compozit, premiera in Armata Romana, si ca in principiu va fi un produs nou-nout, netributar vechilor TAB-uri sovietice si daca ne uitam si la dotarea prognozata, TBT-ul ar putea fi de facto inlocuitorul MLI 84M, din cadrul unitatilor mecanizate romanesti. DAR…lucrurile se complica pe piata zvonurilor, acolo unde se vorbeste de o suplimentare a MLI84 varianta “M”, adica se discuta despre cresterea numarului de masini de lupta pentru infanterie.
MLI 84M in poligon
Ideea de baza in cadrul unitatilor mecanizate a fost inca din anii ”50, ca masinile de lupta sa fie pe senile, pentru a putea urma tancurile, principala lor menire, pe orice teren, iar transportoarele sa fie pe roti pentru viteza si mobilitate. Ideea era de a flanca unitatile inamice prin viteza superioara si capacitatea de a transporta protejat grupa de infanterie. Aceste concepte, desi normale si valabile in cam toate armatele NATO, sunt destul de scumpe, iar pe fondul penuriei de resurse financiare, m-as fi asteptat pe o concetrare asupra noului TBT, care ar fi putut, partial, sa preia si sarcinile unei masini de lupta a infanteriei.
TR 85M1 in aplicatie si doua Pume de transport
Dar se pare ca SMG-ul nu agreeaza ideea de a avea doar vanatoare de tancuri pentru infanterie pe roti, simtindu-se nevoia de a avea si un transportor senilat, mai adecvat inaintarii odata cu tancurile. Astfel, desi zilele MLI-ului pareau numerate si datorita faptului ca proiectul, sau intentia, de a produce o noua masina de lupta, MLI 2000, nu mai este de actualitate, se pare ca nu este chiar asa.
O posibila intentie de crestere a numarului de 84M, ar avea o anumita logica daca ne gandim ca initial se cerusera 180 de vehicule si nu doar 99. Totusi puse fata-n fata TBT-ul si MLI in variant “M” sunt destul de diferite, numai daca ne gandim ca sunt concepte devansate intre ele de foarte multi ani. Pe de alta parte TR-ul si TBT-ul nu sunt atat de compatibile pe cat sunt TR-ul si MLI-ul. Datorita trenului de rulare asemanator, senile, atat tancul cat si masina de lupta, pot inainta teoretic pe tipuri de terenuri impracticabile pentru un transportor pe roti. Si de aici necesitatea unui vehicul pe senile este de inteles.
TR 85, trageri de lupta cu munitie de razboi
Un lucru mai putin obisnuit este dotarea TBT-ului cu turela cu tun automat de 30mm. Desi Armata Romana merge in permanenta pe standardizare si uniformizare, armele principale ale celor masini de lupta ale infanteriei vor avea calibre diferite. Astfel MLI-ul dispune de o turela cu tun fara recul de 25mm, iar pentru TBT se prefigureaza turela Rafael, cu tun de 30mm. Si ambele masini vor avea in dotare racheta AT Spike LR cu raza de 4km.
Zvonurile legate de o posibila suplimentare numarului de MLI 84 M, concomitent cu demararea proiectului TBT 8X8, poate insemna o dorinta a SMG-ului de a activa sau operationaliza un numar mai mare de brigazi mecanizate, cresterea dotarii cu masini de lupta capabile sa lupte cu tancurile, in conditii de inferioritate numerica la capitolul tancuri.
Realitatea este ca un transportor sau o masina de lupta , sunt mult mai ieftine, mai usor de transportat si mult mai usor de intretinut, pe campul de lupta, decat un tanc. Si cum Romania abia isi permite sa demareze programul pentru TBT, am credinta ca numarul de vehicule vanatoare de tancuri in Armata Romana va creste in viitor, si asta dintr-un motiv extrem de la moda! Criza economica!
Ghepard-ul, sistem AA ultra-mobil, desemnat sa protejeze tancurile in mars
Despre un nou tanc romanesc (autohton sau importat) se discuta de prin 1995, insa ca acest proiect sa se materializeze…Problema tancului e pretul foarte mare de implementare a unui nou tip de vehicul greu, pe senile, intr-o armata. Toata lumea se uita pretul per/bucata, din pacate insa acest criteriu este cam la coada prinicipilor de alegere din aceleleasi motive ca la un avion multirol!
Pretul de cumparare al unui tanc, este aproape nesemnificativ in comparatie cu necesarul financiar de integrare si folosire a respectivului model in armata. De la logistica si pregatirea mecanicilor, la inlocuirea a aproape intregului segment de intretinere, reparatii, depanare si piese de schimb. Iar in cazul unui tanc importat, stocul de consumabile trebuie sa fie de 3-4 ori mai mare, dacat in cazul unui vehicul costruit, macar partial, in tara!
De facto un vehicul importat, sa zicem Leopard 2A4, ar necesita, la inceput costuri mult mai mari, fata de un proiect ce ar fi realizat in Romania. Si asta numai datorita faptului ca liniile de fabricatie pentru piese de schimb, nu ar fi disponibile Armatei 24h/zi si 7 zile din 7. Astfel, economia realizata in prima faza, ar putea sa genereze costuri mult mai mari pe parcursul duratei de viata al unui tanc cumparat la cheia din afara.
Grup de MLI-uri in repaus
Aceste considerente, strict militare, nemaivorbind de impactul economic negativ al importurilor “la cheie”, au facut ca programul noului transportor pe roti sa fie activat in industria interna. Si tot aceste probleme blocheaza in prezent abordarea achizitiei unui nou tanc . Armata ar dori un tanc romanesc macar in proportie de 60%, adica un vehicul care sa fie realizat aici. Se doreste ca sistemul de ochire, avertizare, comunicatii, blindajul, etc, sa poate fi integrate la orizontala industriei nationale, pentru un control solid si un grad mare de diponibilitate al tancului indiferent de climatul economic si politic extern.
Cu alte cuvinte se incearca, acolo unde se poate, ca tehnica de lupta din dotarea Armatei Romane, sa fie cat mai independenta de furnizorii straini, atat din motive de securitate, cat si din motive economice. Cum este si normal Armata prefera sa plateasca salariile muncitorilor romani de la Moreni, decat salariile elvetienilor de la Mowag.
Si cum achizitia unui nou car de lupta este destul de indepartata, financiar vorbind, avem o posibila crestere a numarului de “vanatoare de tancuri”, preconizata in viitor, prin dezvoltarea TBT cu turela Rafale, si posibila crestere a numarului de MLI-uri M, dotate cu Spike. Pana la solutionarea problemei unui nou tanc, si tinand cont de numarul imens de astfel de vehicule aflate prezumtiv la granitele noastre, solutia mai ieftina si mai la indemana, este cresterea numarului de transportoare inarmate cu rachete AT.
O posibila solutie, un posibil partener pentru Tr85M1
Schita unui posibil viitor tanc romanesc ce pare derivat din Leopard 1
O solutie care acum este singura posibila. Cei care prevedeau un posibil sfarsit al armei tancuri in Romania, mai au probabil foarte mult de asteptat. O astfel de posibilitate este realmente o…imposibilitate!
sursa poze: MApN
pai dupa mintea mea creata ar trebui facuta o brigada de blindate formata din bizoni,jderi si gheparzi.acoperire aeriana formata din socat si soimi.pusa n moldova sa fie gata de interventie in caz de poc poc peste Prut(DOAMNE FERESTE!).Iar ca artilerie as dota o cu tunurile acelea blindate(am uitat cum le zice).2 batalioane de infanterie(sau macar cat incap in mli-uri).dar asta doar in mintea mea creatza de strateg ratat.si as numi o Brigada COTUL DONULUI.ASA CA SA VAZA PRETENII CA NE AM INVATAT LECTIA DIN 42.Pe urma as fota armata cu acelasi tip de brigazi dar cu tancuri mai bune(leopard sau leclerc sau unu romanesc asemanator lor)si cu un mli2000.si alt sistem antiaerian.as mai face inca 3 brigazi din astea.
🙂 Bre matale ai ceva empatii cu SMG-ul! Pai Divizia a II-a, Getica, noua infiintata si stapana peste toata Tara Moldovei, da la Marea cea Mare la crestele Carpatilor si de la creste pana la Prut…ce crezi tu ca face?! Sau mai exact pt cine munceste ea? Pentru cine se antreneaza, de dimineata pana seara, prin poligoane!? Pt noi bre? Nu frate, pt baietii de dincolo de Prut daca le vin cumva ideei ciudate, sau daca le va veni alor nostri vreodata soarta ca o manusa! 🙂 🙂 Getica este de departe cea mai puternica mare unitate din Armata Romana si are in compunere trei, din cele cinci, batalioane de tancuri, printre care si singurul, cel putin asa stiu eu, dotat integral cu TR85M1. Are de asemenea Geparzi si MLi84M, iar elicopterele de atac, nu stiu daca toate, tocmai au fost mutate, de cateva luni cred, la…Bacau! Adica tot cu fata spre Est.
Are in compunere cinci brigazi, inclusiv brigada LAROM, asa ca…cam ce-ti doresti tu, isi doreste si SMG-ul… 🙂
„Astfel MLI-ul dispune de o turela cu tun fara recul de 25mm”
Oerlikon KBA nu e tun fara recul.
Asa este , este stabilizat electric. problema mea a fost ca la trageri nu se vede nimic. Juri ca nu are recul.
sa fie de bine!i-as mai adauga niscaiva elicoptere de atac si un avion cas dedicat(iar 93 puternic modernizat).reinfiintez si baza aeriana de la ianca si o dotez cu 93-urile.
Baza Aeriana Bacau va devenii de elicoptere,fara a va mai folosi avioane de lupta.
O brigadă de tancuri are 108 tancuri, adică 2 batalioane, după model NATO. În ce priveste trecerea Prutului, este o glumă de a ta. Noi facem parte din NATO iar Moldova din CSI. Dacă noi vom fi atacaţi vom fi sprijiniţi de NATO, dacă Moldova este atacată va fi sprijinită de Rusia. O brigadă de tancuri este egal cu zero. Ea poate actiona pe un front de 5 Km şi poate fi nimicită în câteva minute de artilerie, rachete, elicoptere şi proiectile cu submuniţii, la care se adaugă pierderile din cauza defecţiunilor tancurilor pe traseu. Intreţinerea unei brigăzi de tancuri este foarte costisitoare:piese de schimb, aparatură electronică, pregătirea echipajelor care trebuie să rămână permanenţi(subofiţeri), ateliere de reparaţii mobile, trailere de transport pentru a nu se uza şenilele, protecţie aeriană, carburanţi în mari cantităţi, materiale pentru mascare etc.In condiţiile actuale nici un tanc nu este invincibil.
In ce priveste Brigada Cotul Donului, este tot o glumă, deoarece, în anul 1942, noi am fost
agresori, iar Cotul Donului nu este în România. Criminalul de război Antonescu, nu trebui să ordone uciderea a zeci de mii de români şi ucraineni de religie mazaică numiţi evrei, şi nu trebuia să treacă Nistrul, asa cum Finlanda nu a trecut graniţa ei, iar Hitler nu a putut să-i oblige, nici pe ei şi nici pe bulgari.
Antonescu, fiind numit criminal de razboi de ¨Nicu¨, nu ma mira…
haha ce coincidenta…:D
@Nicu Pai dupa care legea a razboiului am noi agresori?! Dupa aia in care in 1940 rusii ne-au luat Basarabia?! Iar oprirea trupelor pe Nistru este deja o prostie la care nu merita sa mai raspund.
Vad ca aveti un Ghepard cu tricolor si rachete!
Aveti mai multe informatii in privinta asta? (adica rachetele-s puse de fantezie sau sunt integrate pe Ghepard-urile romane?)
Apropo, ce rachete sunt?
CA-94. Integrate.
adica doar la prototipul ala expus au fost integrate, sa nu se-nteleaga altceva.
o miscare super inteligenta zic eu, si care trebuie urmata ptr. toate ghepard-urile din dotare. referitor la mizil, se mai aude ca au mai dat si mai urmeaza sa dea o parte din oameni afara, este pe butuci. daca nu li se asigura macar un minim de comenzi ptr. modernizarea MLI (deja nimica toata), probabil ca in maxim jumatate de an, o sa fie nevoiti sa dea tot personalul afara.
Se mai aude ceva nou despre MFA Mizil? Am inteles ca ar avea mari probleme si, ca dovada, nu au fost prezenti la Expomil.
Pe langa MLI-uri, trebuie sa ne gandim si la schimbarea / upgradarea MLVM-urilor si poate ar fi timpul sa renuntam la platformele sovietice si sa trecem fie la un AFV complet nou, din aceeasi clasa, construit pe baza experientei capatate cu TBT-ul sau un AFV greu, pe baza TR-85.
Cat despre tunul de 30mm pe TBT, stiam ca ar putea fi vorba de Elbit UT-30BR, mai ales ca s-ar fabrica deja partial in Romania dar nu am vazut nici o reactie din partea romana, DpA anunta in Iulie ca va fi un tun de 25mm (banuiesc ca acelasi de pe MLI): http://www.dpa.ro/rp/infopres/20110818/RFT_2_2011_pag_86_87.pdf
Pai si eu tot pe tunul de 25 pariasem, ca cel de pe MLI, apoi am auzit ca ar fi tunul de 30, si am ramas cu gura cascata…din surtse oficiale nu se stie nimic.Logic ar fi sa fie 25-ul…
unde se va face trecerea pe supersonice?la ce baza aeriana?sau mai bine zis care trecere pe ce supersonice?
Pai in principiu fiecare baza va avea „duble” pt conversie.
Nu se mai fac „treceri” pe MIG-21 Lancer, GATA…Se zboara pe SOIMI, pana la multirol!
Ar fi tare frumos sa vedem un nou TR, dar mai fortos, cu tun de 120 mm! ATROM, desi este gata, il asteptam cam de multisor…40 de asemenea obuziere si mai multe LAROM, nu ne-ar strica deloc.
WW, esti la curent cu aspectul practic ca 120 nu poate fi implementat pe TR-85?
Din ceea ce stiu eu, singurul proiect romanesc de tanc cu tun de 125 mm, a fost TR-125. Acest proiect a inceput pe la jumatatea anilor *80, fiind sistat din motive neclare in 1990-1991. Stiu ca au fost construite doar 5 exemplare, care aveau insa probleme tehnice. Stiu sigur ca tocmai se incerca asimilarea in fabricatie la noi a tunului rusesc de 125 mm, iar TR-125 era de fapt un T-72 modernizat aici (noi am cumparat de la sovietici doar 30 de exemplare T-72). Referitor la TR-85, implementarea unui tun mai mare de 120 mm, este dificila. In primul rand se construieste vehiculul (tancul) dupa tunul cu care va fi dotat, ca arma principala. Turela de pe TR-85 este totusi cea de pe T-55 (insusi TR-ul este o modernizare ampla a acestui tanc rusesc) si este greu de crezut ca ar putea primi un 120 (ar insemna cresterea greutatii, miscorarea spatiului interior si reasezarea anumitor echipamente, etc, chiar daca tunul ar fi cu incarcare automata). Solutia TR-85 M1 a venit din faptul ca Armata avea tancuri T-55 cu duiumul si bani putini! Si tunul de pe TR de 100 mm este oarecum identic, cu cel antitanc de 100 mm facut la Resita, deci exista compatibilitate la munitie, intretinere, etc. Deci, TR-ul a iesit din ratiuni economice si din dorinta de a avea cat de cat un tanc mijlociu bun, fiindca TR-2000 era un proiect indraznet dar fara…finantare. TR-ul este totusi un tanc bun, care inca MERGE, dar incepe sa fie depasit de evolutia tehnologica, si cred ca deja a atins maturitatea in ceea ce priveste upgradarile. Avem nevoie de un tanc nou!
Nu stiu pe unde au ajuns exemplarele de TR-125 cu exceptia unuia. Acesta se afla, sau cel putin se afla acum doi ani la Scoala Militara Tancuri si Auto, de la Pitesti. Nu era folosit in aplicatii ci doar pentru instructie.
Se pare ca ucrainienii au reusit sa monteze tunul de 120mm (sau 125mm, in functie de cumparator) pe T-55, cu incarcator automat. Upgrade-ul s-ar numi T-55AGM :
http://www.army-guide.com/eng/product1907.html
Chiar daca teoretic ar fi posibil sa se monteze un tun de 120mm pe TR-85, ramane intrebarea daca s-ar merita, pana la urma trebuie schimbat si motorul cu unul mai puternic si blindajul cu unul compozit si nu ar ramane prea multe din tancul initial.
TR85 si-a cam terminat resursa de upgrad-are! Este un tanc decent dar ar trebui deja luat in discutie urmasul! Trebuie sa fim realisti si sa intelegem ca doar discutarea unei optiuni poate sa dureze ceva timp, apoi implementarea ei…Importul unui tanc, nou sau sh, nu prea este luata in discutie in armata, si din acest motiv oferta Germaniei, din urma cu cativa ani, a fost refuzata. Germania ofera Leopard A4, din stocuri…
Proiectul unui nou tanc romanesc, TR2000 sau altceva, s-ar putea pune pe tapet anul viitor, la nivel de discutii neangajante. Ce solutie, sau daca se va discuta serios despre asta, ramane de vazut. Nu cred ca pana in 2017-2018 se poate pune serios problema achizitiei unui nou parc de tancuri, si asta deoarece TR85, asa cum este el, sta mult mai bine decat alte sisteme ale armatei…
RoAF, sau Fortele Navale au capacitatea de lupta atat de diminuata, incat se impun masuri urgente, in primul rand in aceste directii si abia apoi ne putem uita si la arma tancuri!
Iar tunul de 120+ un motor mai puternic…pierdere de timp si bani aruncati in vant. O astfel de modificare ar costa enorm in raport cu rezultatul obtinut, asadar nu merita…Deocamdata TR85 si TR85M1 isi fac treaba intr-un mod decent si cred ca mai mult de atat nu trebuie modernizate!
bre George. nu imi spui si mie ce e cu schita aia de tanc? nu are nimic in comun cu leopard 1, 2 nimic poate doar nr de galeti. dar turela aduce foaaaaarte mult cu leclerc frantuzul.doar ca ii lipseste blindajul suplimentar pe „colturi-fata”.in schimb e un design cu multe unghiuri . in rest sa zicem ca aduce cu tr125 deci de unde ai schita? s-a jucat cineva de-a proiectantul sau ce e cu ea?intreb deoarece tocmai ieri citeam un mesaj de pe un forum si respectivul spunea ca proiectul tr-2000 nu a fost abandonat nici o clipa si ar fi trebuit sa iasa in 2010 cu posibila prelungire de termen pana in 2012 (mesajul era din 2009 parca).inchipuieti cum fierb deja…deci care e povestea schitei ?
Care forum?
militaryphotos parca 🙂 …revin cu link
Cu Leopard1 si TR-85 ar avea in comun „umflatura” din spatele carcasei, de deasupra motorului, insa Leopardul pare mai „botos”, are placa frontala mai putin inclinata iar TR-85 are doar 6 galeti, nu 7, deci nu e identic cu nici unul.
Un lucru ciudat ar fi suspensia, asa cum apare in schita ar fi cu arcuri elicoidale, nu stiu cine mai foloseste acum asa ceva, cam toata lumea (cu exceptia Merkava) a trecut la bare de torsiune sau hydropneumatica.
tr125 …… de tr125 am scris 🙁
@MCM: A, scuze, e o neintelegere, eu ma gandeam ca ca seamana cu Leo1 si TR85, nu vazusem ca tu ai scris de TR125 (asta nu mi-a trecut prin cap 🙁 credeam ca sasiul de T-72 a fost abandonat complet, nici nu m-am uitat la el). Intr-adevar, da la numarul de galeti si unghiul placii frontale dar „umflatura” de deasupra motorului si suspensia cu arcuri elicoidale ….:(
Scuze bre am fost grabit. Nu prea seamana cu TR-125, ala aduce mai mult cu T-72.
Am vazut si eu aia cu 2012, da dobrita o sa fie ocupat cu comisioanele, si sa continue traditia de a jefui tot ce prinde..
1 f16 sh niste piranha una alta, gaseste el o solutie…
mesaj al user-ului sf.Constantin 06-19-2009
http://www.militaryphotos.net/forums/showthread.php?155123-Romanian-Armed-Forces-Photos/page6
spune asa :
„many times the program was discontinued for lack of funds but he is still active,high costs of tank TR 2000 did extend the program !!””TR 2000 project should be completed in 2010 presented at military exposition ROMARM .but the Project may be extended with 2 years in the worst case”” .are just some voice, i can not confirm „
@MCM TR2000! Bre schitele respective mi-au fost trimise de cineva cu enuntul-” viitorul tanc romanesc”. DAR desi i-am trimis cel putin trei mail-uri cu aceleasi intrebari ca si tine….nimic. Nu stiu daca este un proiect personal sau ceva oficial….nu stiu si basta. Daia le si public cateodata poate, poate stie cineva ce-i cu ele.In total am doua astfel de schite…
Are dreptate Vali, chiar ar fi complicat! Am vazut aceasta modernizare a T-55, facuta de ucraineni, parca pentru Peru. Pare insa, dupa cum arata, ca a pierdut la factorul mobilitate (cel putin).Decat sa investim in re-modernizarea TR-85, mai bine facem TR-2000, care oricum va fi net superior. Poate, cine stie, in viitor sa vina randul si tancului romanesc! Ucrainenilor in mod sigur le-a fost usor sa monteze un tun de 120/125 mm pe T-55, fiindca tot tehnologie sovietica folosesc, basca ca mai dispun inca de fabrici care inainte construiau tancuri si masini blindate pentru URSS si satelitii sai. Noua insa nu ne-ar fi asa de usor! Ar insemna sa importam tunul de 120 mm, dar in mod sigur ar fi greu de implementat pe turela actuala. Tancul in mod sigur si-ar pierde din caracteristici si performante. Greu, dupa parerea mea si inutil. Avem nevoie de un tanc nou si ar fi prea frumos, aproape ireal, ca acesta sa fie TR-2000.
urmariti mesajele celui care semneaza „colonelul” atat pt calitatea informatiei cat si… pt credibilitate poate? 🙂
http://www.cartula.ro/forum/topic/3141-tr-125/page__st__40
si slovacii de la DMD au colaborat cu francezii de la Giat si ce le-a iesit pt t72….turela t21 (asemanari cu cea de pe leclerc)
http://www.ludd.luth.se/~antenna/m2k/veh/nato-afv/t21.htm
TBTul e un proiect interesant, dar prizonier al logicii de Război Rece (ca şi orice alt TAB din lume, de la bunicul său BTR-60 până la Piranha, Stryker, AVGP şi orice altceva).
Adică toate au blindaje făcute să reziste maxim la 7.62mm lateral / 14.5mm (şi se pare că proiectilele moderne de 14.5x114mm nu mai sunt ce erau pe vremea PTRSului), greutate de aproximativ 10 tone, vizibilitate relativ slabă din interior şi în general sunt făcute pentru lupta în condiţiile gândite în ipoteza unui conflict militar deschis, aşa cum toată lumea se aştepta cândva la „un război deschis între ruşi şi americani”. De asta s-au dus la Dracu’ atât în serviciul sovietic în Afganistan, cât şi în zilele noastre… în acelaşi Afganistan, care face ce face şi tot îngroapă armate întregi de câteva secole. Cu ceva decenii în urmă era puţin probabil să ai de-a face cu un război de gherilă în care adversarul să aibă arme uşoare de aceeaşi calitate ca şi un stat mare – dacă se credea a fi suficientă dotarea unei armate întregi cu AK-47, nu se aşteptau decât la un răspuns pe măsură. E destul să ne gândim la Blocul Estic, ce procent mărunt din populaţie avea arme de foc, şi câte din acestea erau într-un calibru care să pună pe gânduri armata regulată. (De fapt, cu toate pretenţiile de belşug, nici populaţia civilă vestică nu stăteau mai bine – ce procent dintre ei aveau arme de foc… dar ce procent dintre ei îşi permiteau maşină sau televizor în anii ’60?)
În prezent, situaţia s-a schimbat, prin dereglementare (care nu funcţionează numai pe pieţele financiare, ci în mai toate domeniile vieţii sociale), îmbogăţire în termeni absoluţi a cetăţeanului mediu (un ceas Doxa de 200 USD / 670 lei cumpără oricine de la Unirea, pe vremea lui Ceaşcă acelaşi ceas adus prin contrabandă era un lux inaccesibil, fiindcă însemna în leii comunişti 4200 de lei, adică 2 salarii medii), producţia de masă, dispersată în teritoriu pe întreaga suprafaţă a Globului, libertatea de circulaţie a persoanelor şi mărfurilor şi Internetul. Aparatura de filmare camuflată în stilouri sau brichete era apanajul lui James Bond, însă de câţiva ani încoace cumperi un stilou cu cameră digitală încorporată cu 279 de lei (cât să umpli un rezervor cu benzină) de pe site-uri. Cu un laser de 1 Watt (puţin sub 200 USD + taxe poştale) un terorist mai sărit de pe fix care se pune la pândă în apropierea unui aeroport doboară un avion, orbindu-l definitiv pe pilot. La ultima tragere în poligon am tras 40 de cartuşe de .223 cu puşca mea proprie, în „epoca raţiilor şi cozilor” un ostaş al bravei noastre armate trăgea mai puţin.
Ori dacă mijloacele pe care le are la dispoziţie un om obişnuit au crescut în număr şi forţă, primejdia într-un război de gherilă a crescut şi mai mult. Un TAB nu se confruntă cu arme de 7.62 sau 14.5×114, se confruntă cu încărcături explozive şi mine de 200-300 kg, care îl pot distruge în doi timpi şi trei mişcări, şi pe care le poate face, cu un mic efort financiar, cam oricine. (De fapt, mi s-a părut foarte bizar modul în care vameşii arestaţi în Timiş în timpul renumitei operaţiuni anticorupţie au fost aduşi cu elicopterul, care ar fi făcut drumul în vreo 3 ore faţă de 8 ore cu maşina, dar în schimbul unor costuri uriaşe… asta în afară de cazul în care băieţii veseli de la DNA se aşteptau ca aceştia să fie reduşi la tăcere punând o mină pe traseu. Te cam trec fiori reci când realizezi că asta nici măcar nu e prea dificil de făcut 🙂 ) Din aceste motive, statele mari au renunţat încet-încet la patrularea cu TABuri, construind mult mai rezistentele vehicule anti-mine, Cougar, Bushmaster, Buffalo, Cheetah, Dingo… poate că şi cercetarea noastră ar fi trebuit să se îndrepte în direcţia unui vehicul anti-mină mai degrabă decât a unui „TAB modern”.
~Nautilus
Stai bre asa! 🙂 TBT va avea undeva la 20-23 de tone si se pare blindaj compozit romanesc. Va fi in doua modele: 8X8 si 4X4, turela multfunctionala telecomandata. Corect ce spui, da Romania se pregateste, in principui, pt un razboi clasic pe intinsele noastre campii si numeroasele sale cursuri de apa. Cu MRAP-ul intr-un conflict clasic nu prea ai ce face, asa ca baza ar trebui sa fie tot APC si IFV-ul. TBT -ul nu este gandit pt A-stan sau alte asemenea conflicte, ci pt a inlocui batarnul TAB 77.
De fapt nici nu vad rostul dezvoltarii unui MRAP local, desi se auzeau niscai zvonuri, deoarece cateva zeci de bucati ajung pt misiunile noastre din afara si alea le putem cumpara, sau se pare ca americanii ne vor lasa nou MaxxPro-urile.
E cam greu de anticipat cu cine şi de ce ar face cineva război în maniera clasică în următorii 20-30 de ani. Adversarul nr. 1 -adică tovarăşu’ Putin- e de câţiva ani încoace disperat după cash, bancnote verzi-cu-gri sau mov, fiindcă bugetul Rusiei pe 2009 fusese conceput pentru un preţ al petrolului „nu mai mic de 95 USD/baril”, şi el picase la 32 USD, motiv pentru care orice ar face, oricum s-ar suci şi s-ar învârti, are nevoie de clienţi bine plătitori pentru petrol, gaz, minereu, şi cam orice este el dispus să vândă, deci e în interesul lui ca statele europene să prospere, turcii păstrează o ordine aparentă în ţara lor şi sunt dependenţi de exporturile de mărfuri către Europa, statele europene mici ştiu că e în interesul lor să aibă pace, fiindcă în caz de război se duce pe p–ă bruma de nivel de trai pe care au reuşit s-o menţină în ultimii 20 de ani.
Dacă există o ameninţare faţă de care forţele armate construite pe baza strategiei de Război Rece nu au cu ce să răspundă, e vorba de infracţionalitatea internă – „feudalizarea administraţiei locale” începută prin „mecanismul pilelor” de către comunişti a ajuns într-un stadiu ridicol, în care oamenii Statului se luptă pentru supremaţie în teritoriu cu mafioţii locali, într-un fel de concurs-care-e-mai-tare.
Pentru publicul obişnuit, comisarul-plângăcios Şoric era doar „un Garcea şpăgar”… până realizezi implicaţiile problemei, şi anume că un veteran de război decorat a fost trimis acolo ca să facă ordine, şi imediat ce a ajuns, s-a pus la masă cu mafia să împartă plăcinta. Aici nu se mai pune problema corupţiei obişnuite, în care Costică îi dă lui Mitică o şpagă în schimbul unui serviciu. Se pune problema că un Costică în haine de firmă se adresează unui Mitică în uniforma Statului spunându-i: „înţelegi dumneata, noi doi suntem oameni dă valoare, facem afaceri, avem proprietăţi… noi doi nu ne comparăm cu ţăranii ăştia dân judeţ cari să milogesc p’ntru’n salariu minim pe economie şi nici nu trebuie să ne dăm după ce spune Bucureştiul, ăia e nişte proşti, noi doi suntem prieteni.” Nu mai e corupţie, e solidaritate de castă, boierimea locală peste ţăranii locali. Ştiind deja că accesul la resurse, bani şi tehnologie e aşa cum am spus în mesajul precedent, aproape la îndemâna oricui, de ce s-ar da ei înapoi de la o mică gherilă, acolo, nişte atentate teroriste cu bombă sau cu gaz Sarin, un mic război de gangsteri, ceva jafuri armate sau piraterie ca în Somalia? Cine-i opreşte? Cine îi oprea pe mareşalii chinezi ai anilor ’20 să fie şefi de state cvasi-independenţi, cu industrie şi monedă proprie? Cine îi controla pe generalii ruşi albi ai aceleiaşi perioade? Cine îi putea domina pe mafioţii italieni ai anilor 1970-1990?
E foarte posibil ca în viitorul apropiat „autoritatea poliţienească şi judiciară” să fie nevoită să facă aceleaşi lucruri care se fac acum în Afganistan. Sau Irak. Sau Kosovo.
~Nautilus
Cel putin deocamdata strategia militara a Romaniei este croita pe astfel de ideei. Conflictele asimetrice gen Irak si A-stan a luat toate armatele lumii prin surprindere si probabil ca acesta va fi viitorul. Cum va evolua tehnica militara in fata acestor noi doctrine, vom vedea. O armata care va face de facto politie externa va fi ceva deosebit de vazut ca si inzestrare.
De fapt, cred ca trebuie sa ai vehicule specializate pe 2 directii:
1. Razboiul „clasic” – ceea ce ar asigura TBT-ul. Insa si in acest domeniu, protectia anti-mina si impotriva armelor de pana la calibrul 20mm a facut sa creasca greutatea vehiculelor – vezi Boxer-ul german sau Patria AMV ce ajung la 30 de tone!
Posibilitatea de amplasare a blindajului modular ar flexibiliza configurarea vehiculului in functie de tipul de misiune si ar asigura si o evolutie pe 20-30 de ani a blindajului, prin schimbarea kit-ului instalat.
De asemenea, greutatea blindajului suplimentar ar face diferenta intre prezenta sau absenta flotabilitatii.
2. Vehicule specializate pe misiuni de patrulare in zone de conflict, special concepute pentru a rezista la dispozitive explozive si proiectile de aruncator. Teoretic, aceste vehicule ar trebui sa fie ceva mai ieftine decat TAB/TBT-urile, fiind folosite in zone de conflict cu intensitate redusa sau ca forta de sprijin in caz de conflict major.
Africa de Sud (Paramount Group) au o traditie de exceptie in domeniu, remarcandu-se prin contractul recent cu Azerbaidjan pentru vehicule Marauder si Matador:
http://www.armyrecognition.com/june_2011_news_defense_army_military_industry_uk/new_locally_produced_armoured_vehicles_marauder_matador_lead_azerbaijan_independence_parade_2906114.html
http://www.armyrecognition.com/idex_2011_defense_news_daily_pictures_video_uk/paramount_group_griffon_aerospace_middle_east_joint_venture_to_provide_a_border_patrol_solution.html
Recent, au prezentat si un concept nou de vehicul de lupta – Mbombe, vehicul ce incearca sa combine caracteristicile celor 2 categorii de vehicule de mai sus:
http://www.armyrecognition.com/south_africa_african_army_wheeled_armoured_vehicle/mbombe_paramount_group_wheeled_armoured_fighting_vehicle_technical_data_sheet_specifications_uk.html
Iata si un filmulet:
http://www.youtube.com/watch?v=LSEwC1JFEYU&feature=related