Video cu modul de lucru al sistemului de aprovizionare automatizat al KMW DONAR dar si a celui de tragere in modulul AGM (Artillerie-Geschütz-Modul):
Cine a citit cu atentie fisa produsului DONAR ca si cea a AGM, sunt niste chestii interesante acolo , cum ar fi functionare in mod C-RAM (eu m-as gandi la contrabaterie), totul realizabil cu un echipaj de doar 2 operatori, soferul si coordonatorul de tragere.
Donar cu sasiu de ASCOD
Vestea si mai buna este ca din 2014, KMW a inceput integrarea AGM pe BOXER 8×8, ceea ce inseamna ca in A.D. 2017 ar trebui ca programul sa fie finalizat.
Nu e dragut? Asa, pentru cei care mai viseaza la Agilis…
Si acum imaginati-va un sasiu de TR-85 in locui celui de Leopard 2…
Marius Zgureanu
Citeste si:
Sau un „sasiu” de Kogalniceanu pentru doua piese ….
nu as pune pe Kogalniceanu… ale sunt tinte plutitoare
Pentru Kogalniceanu as schimba modul de utilizare pentru a nu le mai folosi ca nave de linia 1, lasand Brutarii pentru aceste operatiuni.
As vedea Kogalniceanu ca platforma pentru sisteme de lovire la distanta mare, cu doua turele AGM155/L52, sistemele Grad inlocuite (eliminata toata suprastructura in care sunt instalate lansatoarele si rezervele) cu sisteme de rachete cu raza lunga (Imi Extra ar fi preferatul meu) si cu protectia antiaeriana asigurata de 4 blocurix6 CAMM, de tipul celor instalate pe camioane, plus un radar de dirijare a tirului (ar putea fi un Skyguard sau o varianta navala a HAMMR). In configuratia asta, ar lovi tinte pana la 150km cu Imi Extra si 100-120km cu Vulcano 155mm si/sau ar asigura protectia antiaeriana pentru gruparea de nave in care evolueaza. Nu mi se pare un cost exagerat si nici un capat de lume dpdv tehnic.
la 13 tone, cred ca sunt cu cateva tone mai grele decat turela de 100mm, dar probabil tu te gandesti la alta locatie, ca data trecuta l-ai umplut de Samson-uri si Amos-uri 🙂 Chiar discutaram acolo masa turelelor de 100mm:
http://www.rumaniamilitary.ro/flota-romaneasca-de-dunare-astazi-monitoarele-din-clasa-kogalniceanu
http://www.rumaniamilitary.ro/flota-militara-romaneasca-de-dunare-vedetele-blindate-brutar
E drept ca sunt ceva mai grele desi nici pana acum n-am aflat cat cantareste o turela de 100mm, cu tot cu barbeta si munitie. Oricum, nu cred ca coboara sub 10.5 – 11 to.
Turela AGM155/L52 are 12.5to dar, eliminam turelele de 14.5mm de la prova, complet inutile, si economisim cca 2.5-3to iar la pupa, iti ramane un disponibil de masa dupa ce inlocuiesti motoarele cu unele mai compacte-usoare-performante-economice.
Una peste alta, iti ramane masa suficienta disponibila pentru a cara cele doua turele si pentru a ranforsa structura navei, pentru preluarea reculului marit.
eu am estimat-o atunci la 8-9 tone…
Greu de zis dar, oricum, se adauga si masa barbetei de care AGM155 nu are nevoie pentru ca e suficient de inalta.
Mai scazi turelele de 14,5mm de la prova, mai castigi masa de la inlocuirea motoarelor cu unele mai mici si de la inlaturarea mastilor de la pupa (mastile motoarelor) si te scoti la mase ba-ti ramane si masa suficienta pentru ranforsari, pentru preluarea reculului.
Poate, dar e putin cam la limita si cam inalta, mai ales in fata comenzii 🙂
Poate ca turela ar trebui putin ingropata in punte, mai ales ca n-ai nevoie de elevatie negativa pe nava, care e foarte joasa.
Ochiometric si cu rigla pe ecran, turela de 100mm plus barbeta par sa aiba 1.55-1.60m inaltime iar turela AGM155 pare sa aiba un 1.80-1.85m. La diferenta asta de inaltime, nu m-as complica sa o ingrop sau alte variante.
Cred ca din comanda se vede suficient de bine pe langa ea si un pic pe deasupra, plus ca vor instala sisteme optoelectronice care sa supravegheze imprejurimile navei.
Eu cred ca barbeta mai are un rol si anume de a nu se putea bloca mecanic rotatia turelei de resturi sau deformari ale puntii (explozie, etc). Daca tu ai 5 cm diferenta intre partea de jos a turelei si punte cred ca esti in mare risc. Iar cu ingroparea turelei sub punte e cam aceeasi treaba, orice deformare iti poate aduce un risc suplimentar de blocare mecanica sau macar de avarie.
Cum in armata riscurile de obicei se iau in serios in mai toate variantele posibile, eu cred ca pentru o nava fluviala care poate suferi „daune” din mult mai multe surse decat una maritima tot barbeta inaltata binisor deasupra puntii e solutia logica.
La amplasarea pe sasiu de Boxer, Ascod2 sau M270 distanta dintre sasiu si turela e la fel de mica iar acolo tabla sasiului chiar e subtire.
La Kogalniceni cred ca au instalat barbete ca sa le permita tunarilor sa stea in picioare in turele si pentru a permite rotirea turelei fara sa se agate de diferitele „chesti” de pe punte.
Eu vad 2 probleme principale intr-o asemenea „conversie”:
1) Forta reculului cred ca este cu mult, mult, mult mai mare decat la tunul de 100 de acum si efectele asupra structurii navei s-ar putea sa fie devastatoare in timp. Stiu ca nemtii au incercat un sistem de prindere elastic in testele lor cu versiunea navalizata, ma indoiesc ca avem noi spatiu pe nava sau tehnologia necesara pentru asa ceva.
2) Nu cred ca exista nicio sansa ca daca se mentine pozitia barbetei de la pupa teava tunului sa nu iasa cativa metri in afara navei. De asemenea turelele imi par cu mult mai inalte decat cele actuale ceea ce le face tinte mai mari si mai simplu de lovit, iar la prova (daca se mentine amplasarea pe barbeta actuala) probabil ca ar obtura masiv vizibilitatea de pe punte.
Oricum, ar fi interesant de vazut un proiect modern pentru monitoare gandite de la 0 cu tehnica anilor nostri.
1) Forta reculului este mai mare dar se poate ranforsa structura navei pentru a suporta socul. Masa diponibila pentru asta se poate crea (i-am explicat, mai sus, lui Marius);
2) Si tunurile actuale de 100mm depasesc pupa navei. Nimeni nu te impiedica sa tii turela pupa orientata spre prova, mai ales ca ai suficient spatiu pana la suprastructura. In privinta inaltimii turelei, so what? Nu vei opera in prima linie pentru a-ti pune problema profilului inalt, usor de lovit de inamic. In privinta barbetelor, ele au fost folosite pentru a asigura un camp mai bun de tragere unei turele foarte joase (de tanc). In cazul AGM155L52 nu ai nevoie de barbetele respective, turela fiind suficient de inalta si fara ele.
Legat de recul, se mai poate diminua putin folosind o alta frana de gura 🙂
uite, -13% pana la -48% pentru 105-ul american:
http://armyrecognition.com/weapons_defence_industry_military_technology_uk/u.s._army_engineers_have_designed_a_new_muzzle_break_lbop_for_m119_105mm_towed_howitzer_11602171.html
Marius, n-o stiam pe asta, dar tinand cont de formulare
„The reduction in impulse noise [blast overpressure] varies between 13 percent to 48 percent at various quadrant elevations and crew locations,” Ng said.”
eu inteleg ca de fapt poti sa contezi doar pe 13% atenuare „globala” a fortei ca sa-l poti folosi la toata gama de elevatii ale tevii.
Oricum, ca idee generala, eu pe o nava gen monitoarele noastre as pune la prova o turela de tipul Draco, cu utilitate dubla (in special antielicopter sau antidrona) si cadenta mare, iar in spate o piesa de calibru mai mare specializata pentru foc „la uscat”, gen o turela AMOS cum era la Eroul in plan sau un obuzier ca asta din articol …
Ce spui tu e foarte potrivit pentru Brutari.
Draco trage cu munitie Vulcano la 40km, in afara de capabilitatile AA, adica la o distanta egala cu loviturile Grad cu bataie extinsa.
In cazul Kogalnicenilor, doua sisteme AGM155 care trag pana la 100-120km cu Vulcano s-ar completa de minune cu sisteme de rachete cu bataia de 100km si peste (150km Imi Extra).
Pentur protectia antiaeriana, la Kogalniceanu gasesti spatiu sa pui 4 blocurix6 rachete CAMM iar cele doua turele de 30mm de pe suprastructura le poti inlocui cu ceva mai performant, gen Vifor, Skyranger sau Korkut.
” iar cele doua turele de 30mm de pe suprastructura le poti inlocui cu ceva mai performant, gen Vifor,”
PAi Vifor, dar care sa aibe integrat si cate 2-4 Stinger/A94M sau STAR-80L, pentru a putea proteja si nava contra unor tinte fluviale/terestre, cu foc de acoperire:
http://www.rumaniamilitary.ro/wp-content/uploads/2015/04/11.jpg
Se pot face multe „chestii” pentru protectie apropiata dar depinde ce solutie se adopta pentru instalarea rachetelor cu raza de peste 100km (le instaleaza in suprastructura unde sunt acum Grad-urile si rezervele lor sau elimina partea aia de suprastructura si pun lansatoarele pe punte) pentru ca, in functie de asta, iti dai seama ce mase se disponibilizeaza.
Poate celor din MAPN le vine un crampei de imaginatie si comanda trei module de turele sa le integram pe sasiurile de tancuri TR85 asa de proba si cercetare
N-ar fi rau si cred ca turela AGM155 e mai usoara sau egala, ca masa, cu cea de TR-85.
Driverul si gunnerul in sasiu, in fata, camera de lupta ramasa libera (cca2x2m, ca suprafata) poate fi folosita pentru incarcarea a 10-15 lovituri suplimentare si pentru rezervoare suplimentare.
Mai tarziu, si daca va fi nevoie, se poate trece la un pachet de propulsie compact de 1000-1200 CP (gen Scania-Renk).
La o adica, cred ca ar merge si pe sasiu de T-55.
Trebuie sa-i schimbi motorul cu unul de 850CP, in genul celui folosit de Achzarit MkII sau cu unul de 860CP in genul celui folosit de TR-85. Cel folosit de Achzarit MkII e compact si-ti incape in actuala camera energetica.
Cel de TR-85 s-ar putea sa necesite extinderea camerei energetice in detrimentul camerei de lupta (oricum ramane libera).
Doar 6 lovituri pe minut? Cred ca e printre cele mai lente dintre obuzierele autopropulsate moderne … sau poate aia e cadenta la foc sustinut. PZh 2000 trage in „Burst” 3 lovituri in 9 secunde si 10 pe minut in mod normal. Cele tractate au cam 5 – 6 lovituri pe minut.
6-8 lovituri/minut dar, ca masa si automatizare, e cel mai reusit modul.
Ca pret e accesibil plus ca poti sa-l pui pe o multime de sasiuri.
DONAR/AGM are cam aceleasi capacitati cu PZH-2000, fiind o evolutie complet automatizata a acestuia.
Nu confunda modul „rafala” cu cel sustinut, pentru perioada mai lunga!
Pai tocmai asta spuneam și eu. În general capacitatea de a trage MRSI e subliniata în mod aparte la prezentările obuzierele moderne. Doar ca nu am văzut-o prezentata aici. La Pzh 2000 cu asta se lăudau în primul rand. Și automatizarea asta e cumva limitata, dacă nu poate sa bage 3 lovituri în 10 secunde. Poate sunt eu mai cârcotaș, dar la cate piese în.miscare și mecanisme care trebuie da funcționeze perfect oricând și în orice condiții are jucăria asta, tre sa umbli cu mecanicii după tine. Oare poate sa tragă încărcat doar de servanti? Nu prea vad cum ar putea cineva sa intre în cutiuța aia.
Daca vrei sa traga si cu servanti, iei turela T6/52 a sistemului Bhim, doar ca ajunge pe la 19 tone.
MRSI merge numai cand tragi la o anumita distanta, cam 25 de km. Tinta e mai departe sau mai aproape – la revedere MRSI.
Tragi un obuz de test ca sa vezi cum bate vantu la altitudine – la revedere elementu surpriza
La naiba, chiar daca tragi patru obuze simultan sau la intervale de 5 secunde… care e diferenta? ca doar aia nu-s Usain Bolt sa alerge 100 m in 10 secunde
Corect cu privire la distanta.
MRSI-ul e util mai ales cand tragi asupra unei formatiuni auto/mecanizate care chiar are posibilitatea sa se disperseze dupa prima lovitura. De aia e bine sa le dai gramada.
In privinta trupetilor, poate nu au timp sa fuga dar au timp sa se adaposteasca daca sunt intr-o pozitie fixa, amenajata genistic.