Monitoarele clasa Bratianu au facut obiectul celui de-al treilea program de dezvoltare a Marinei Militare Romane de dupa Razboiul de Independenta, program derulat intre 1906-1908 si menit sa doteze Divizia de Dunare cu 4 monitoare si 8 vedete torpiloare fluviale moderne.
Monitoarele au fost construite, pe sectiuni, la santierul STT (Stabilimento Tecnico Triestino) San Marco (langa Trieste, pe atunci in Austro-Ungaria), transportate in Romania si montate la Galati. Au fost lansate la apa in 1907 (trei) si 1908 (ultimul).
Navele au primit numele a patru premieri: Ion C.Bratianu, Alexandru Lahovari, Lascar Catargiu si Mihail Kogalniceanu.
Dezvoltarea lor a fost inspirata de clasa de monitoare austriece Temes (2 nave: Temes si Bodrog) dar proiectul final a fost o nava mai mare, mai puternic blindata si mai bine inarmata fata de sursa de inspiratie. De fapt, clasa Bratianu a ramas cea mai puternica clasa de monitoare de pe fluviu, chiar si dupa ce austriecii au lansat modele mai noi, in 1915 si 1916.
Caracteristici tehnice:
– deplasament: 680 to standard, 750 to full;
– dimensiuni: 63.5 x 10.5 x 1.6 m;
– 2 boilere Yarrow, 2 masini verticale cu tripla expansiune, 1800 CP, 2 elici;
– rezerva de carbune: 60 to;
– viteza maxima 13 noduri;
– raza de actiune: 500 mile marine, la 9.7noduri;
– blindaj: centura 70mm, turele: 40-75mm, punte: 20-70mm, comanda:70-75mm;
– echipaj: 110
Observatie: unele site-uri dau o raza de actiune de 1500 mile marine, lucru imposibil, tinand cont ca monitoarele clasei Temes, mai mici, aveau o raza de actiune de 500 mile marine cu aceeasi rezerva de 60 to carbune.
In configuratia initiala, armamentul monitoarelor a cuprins:
- 3 tunuri Skoda (licenta Krupp) cal.120mm/L35, model 1904.
Tunurile aveau o elevatie de la – 6 la +23 grade, o cadenta de tragere de 5-6 lovituri/minut si o bataie maxima de 10.000m. Foloseau lovituri fixe cu masa totala de 34kg. Proiectilele, cu masa de 23.75kg, erau de tip AP(L3.2), HE(L3.6) si srapnel(L2.9), cu viteza initiala de 650m/s. Tunurile erau instalate pe puntea principala, in turele simple, ovale, tipul folosit si de clasa Temes, cu masa completa de 17.63 to, amplasate triunghiular pentru a permite tragerea cu cel putin 2 tunuri in orice directie. Blindajul turelelor era de 75mm frontal, 50mm lateral si 40mm in spate.
- 2 obuziere Skoda cal.120mm/L10.
Obuzierele aveau o cadenta de tragere de 8-12 lovituri/minut si o bataie maxima de 6.200m. Foloseau proiectile HE si srapnel, cu masa de 20kg si viteza initiala de 300m/s. Obuzierele erau instalate pe puntea superioara, unul la prova si unul la pupa, beneficiind de scut de protectie care le permitea tragerea la elevatii mari (70 grade?). Obuzierul, cu tot cu scut, cantarea 2600 kg.
- 4 tunuri Skoda cal.47mm/L44.
Tunurile erau produse sub licenta dupa tunul francez Hotchkiss 47 mm SFK L/44 S model 1897. Tunurile erau cu tragere rapida, cu cadenta de 20-25 lovituri/minut, si bataie de 6.000m (la elevatia de +20.7 grade). Foloseau lovituri fixe, cu masa de 2.6kg. Proiectilele erau de tip HE, cu masa de 1.5kg si viteza initiala de 710 m/s. Tunurile erau amplasate pe puntea superioara, cate 2 in fiecare bord, montate pe pivot si avand scut de protectie. Montajul complet cantarea 790 kg si permitea elevatii intre -5 si +25 grade (-10 la +20 grade, conf. altei surse).
- 2 mitraliere cal.6.5mm.
Aici sursele difera. Wikipedia vorbeste despre mitraliere Maxim cal.6.5mm, produse in Romania in numar mic si utilizate doar pe monitoare in primul razboi mondial. Conform altei surse, in iunie/iulie 1907 Romania a comandat firmei germane DWM un numar de 16 mitraliere M1907 (licenta Maxim), cal.6.5mm. Navypedia vorbeste despre mitraliera Hotchkiss cal. 6.5mm/115 model 1900, o arma care-si dovedise eficacitatea in razboiul ruso-japonez . Un alt candidat ar fi putut fi mitraliera Schwarzlose cal.6.5mm model 1907.
Nu voi intra in detalii tehnice despre ele, nestiind care varianta este cea reala.
Mitralierele erau amplasate pe platforme, deasupra puntii superioare, in fata si in spatele cosului navei.
Clasa Bratianu, in configuratia initiala
Configuratia armamentului a suferit modificari repetate de-a lungul indelungatei cariere a navelor.
Prima campanie la care au participat monitoarele a fost al doilea Razboi Balcanic, 1913, campanie in care au facut de toate, de la paza podului de la Cernavoda la transportul desantului de marinari peste Dunare, pentru capturarea porturilor bulgare, protectia podurilor de pontoane, escorta transporturilor pe Dunare, siguranta trupelor debarcate.
Inainte de intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial, monitoarele au debarcat obuzierul cal. 120mm/10 de la pupa, cele 4 obuziere formand bateria Regina Maria, in capul de pod Turtucaia.
Pe toata durata ostilitatilor monitoarele au efectuat un serviciu activ si eroic, inregistrand avarii si pierderi de vieti dar indeplinindu-si misiunile de fiecare data.
Actiunile lor au inceput cu batalia de la Turtucaia unde au sustinut flancul vestic al capului de pod, impiedicand inamicul sa avanseze, au ajutat la evacuarea trupelor care incercau sa se retraga, au tras asupra trupelor bulgare care incercau sa taie retragerea dinspre Turtucaia spre Silistra. Dupa pierderea capului de pod, monitoarele au sprijinit cu foc flancul drept al trupelor romane care luptau in Dobrogea, au efectuat numeroase incursiuni in spatele liniilor germane, au atacat caile de comunicatii adverse, au debarcat grupe de marinari pentru capturarea de prizonieri si culegerea de informatii, au sprijinit contraofensivele din Dobrogea, debarcand marinari si ocupand Harsova.
In paralel cu operatiunile desfasurate pe Dunare, monitoarele au suferit, cu sprijinul Misiunii Franceze, modificari ale suprastructurii, cu taierea cosului si catargelor si demontarea centralei de tir, in vederea reducerii vizibilitatii. S-a trecut la testarea proiectilelor franceze de 120mm si la schimbarea tabelelor de tragere, s-au instalat la nave sisteme de dirijare a tirului indirect, echipamente radiogoniometrice si de observare aeriana.
La doua dintre tunurile cal.47mm/ L44 (cele dinspre pupa) pivotul de sprijin a fost inlocuit cu un afet tip HA/LA, pentru trageri antiaeriene. Una dintre mitralierele cal.6.5mm a fost instalata pe puntea superioara, spre pupa, in timp ce pe cealalta nu am reusit s-o localizez inca.
Imagini cu tunurile Skoda cal.47mm/ L44, pe afet HA/LA
Concomitent, s-a trecut la schimbarea conceptiei de utilizare a monitoarelor, de la lupta directa intre nave blindate la sprijinirea cu tiruri de artilerie a operatiunilor trupelor de uscat. Masura era justificata si de faptul ca monitoarele austriece au evitat permanent contactul direct cu monitoarele noastre, mai putine dar mai puternice, preferand sa atace trupele de uscat, porturile si navele comerciale.
Dupa pierderea Dobrogei si retragerea spre Moldova, monitoarele si-au stabilit baza de operatii pe bratul Chilia, alaturi de intregul parc naval evacuat (cca 500 nave). Actiunile monitoarelor au continuat cu aceeasi vigoare: escortarea navelor intre Galati si Ismail, bombardarea pozitiilor bulgare de la Isaccea si Tulcea, incursiuni pentru culegere de informatii si capturare de prizonieri. Pe toata durata bataliilor de la Marasti si Marasesti, monitoarele au bombardat pozitiile, bateriile, cazarmile si transporturile bulgare din zona Tulcea, bombardamentele continuand si pe durata toamnei 1917.
Monitor clasa Bratianu, cu suprastructura redusa, 1916/1917
In cursul anului 1917 monitoarele au suferit noi modificari, fiind marite ambrazurile turelelor tunurilor cal.120mm/L35, pentru cresterea elevatiei maxime. Rezultatul a fost cresterea razei maxime de lovire de la 10.000m la 11.500m. In paralel, s-au efectuat trageri experimentale cu proiectile cal.120mm cu coafe aerodinamice, rezultand cresterea razei maxime de lovire la 13.000m.
Declansarea revolutiei bolsevice, in noiembrie 1917, a ingreunat situatia monitoarelor, acestea nemaiputand sa se bazeze pe cooperarea flotei ruse care fraterniza cu bulgarii ba, mai mult, fiind nevoite sa ia masuri pentru impiedicarea revoltelor bolsevice in bazele de operare si la bordul navelor.
Situatia s-a agravat la inceputul anului 1918 cand rusii instalati in porturile Reni, Ismail, Chilia, Jibrieni si Valcov au primit ca intariri marinari bolsevizati din Flota Marii Baltice si de la Sevastopol si au incercat sa foloseasca porturile dunarene ca baza pentru declansarea revolutiei bolsevice in Basarabia.
Monitoarele au fost implicate activ in operatiunile de curatare a porturilor mentionate. Daca la Reni, Ismail si Chilia au fost suficiente somatiile si demonstratiile de forta, pentru Valcov s-au dat lupte violente, intre 9 si 16 februarie 1918, cu bombardamente de artilerie, atacuri de infanterie si incercari de fortare a bratului Chilia, cu distrugeri in Periprava si Valcov. Pe 16 februarie, Valcovul s-a predat, navele rusesti retragandu-se la Odessa.
Iesirea Rusiei din razboi si semnarea Pacii de la Bucuresti, la 7 mai 1918, a insemnat reducerea efectivelor marinei militare la 2520 oameni, flota de operatiuni fiind pastrata dar cu efective de pace, doar pentru intretinerea si siguranta navelor.
La reintrarea Romaniei in razboi, la 6 noiembrie 1918, marina nu a putut mobiliza initial decat monitoarele Catargiu si Kogalniceanu, alaturi de 4 vedete de siguranta, din lipsa de personal.
Acestea s-au implicat in actiuni de preluare si paza a porturilor si de control si capturare a navelor austriece si germane. Ulterior, a fost mobilizat si monitorul Bratianu, Lahovari intrand in santier pentru reparatii.
La sfarsitul anului 1918, Flotila de Dunare se afla la Chilia, pregatindu-se pentru actiunile ce se preconizau pe Nistru, in primavara urmatoare. Monitorul Kogalniceanu a fost amenajat pentru iesire pe mare, prin montarea unui parapet si sparge val la prova, modificarea rastelelor de munitie, etansarea deschiderilor din punte si completarea cu echipament pentru navigatia pe mare, adus de la crucisatorul Elisabeta.
Anul 1919 a fost destinat instructiei intensive, marsurilor si vizitelor in porturile de pe Dunare.
Imediat dupa primul Razboi Mondial, la toate monitoarele obuzierul cal.120mm/L10 din prova a fost inlocuit cu un tun antiaerian cal.75mm/L36.
Tunul era varianta antiaeriana a tunului francez cal.75mm/L36 St.Chamond model 1897. Cu un echipaj instruit, tunul putea trage 30 lovituri/minut, pentru o scurta perioada de timp, sau 15 lovituri/minut cu un echipaj mediu. Folosea munitie fixa, cu proiectil HE (5.4kg) sau srapnel (7.2kg), cu viteza initiala de 529m/s. Bataia maxima eficace era de 8.500m cu HE si 6.500m cu srapnel. Nu am gasit date despre masa, elevatia maxima si plafonul maxim pentru varianta antiaeriana.
Foarte probabil, tot atunci au fost readuse cosurile la dimensiunile originale si au fost demontate 2 tunuri Skoda cal.47mm/L44, cele dinspre prova, cu pivot clasic.
Clasa Bratianu – primii ani dupa WWI: apare tunul cal.75mm, dispar 2 tunuri cal.47mm
In 1924, in timpul rebeliunii de la Tatarbunar, monitoarele, aflate la Mahmudia pentru exercitii, s-au deplasat la Valcov, impreuna cu toata Divizia de Dunare, si au acordat sprijin trupelor de uscat si jandarmeriei, capturand rebeli, arme, munitii si mine, in zona Valcov – Periprava – Jibrieni.
In perioada 1937-1938, monitoarele au trecut prin operatiuni ample de modernizare si schimbare a armamentului:
Tunurile Skoda cal.120mm/L35 au fost inlocuite cu tunuri cal.120mm/L50 Skoda-Bofors Mk4, mult mai puternice, de tipul celor de pe distrugatoarele Regele Ferdinand si Regina Maria. Tunurile aveau o cadenta maxima de 10 lovituri/minut si o bataie maxima de 19.000m (elevatie +30 grade). Foloseau lovitura fixa cu proiectile AP si HE de 24kg si viteza initiala de 900m/s.
Tunul antiaerian cal 75mm a fost inlocuit cu un tun antiaerian german cal 3.7cm /83 SK C/30. Tunul avea incarcare manuala si realiza o cadenta de 30-40 lovituri/minut. Folosea lovitura fixa cu masa de 2.1kg. Proiectilele erau de tip AP-T si HE-T, cu masa de 0.742kg si viteza initiala de 1000m/s. Raza maxima de lovire era de 8500m iar plafonul maxim de cca 6.000m. Tunul era instalat intr-o turela simpla, deschisa, cu masa totala de 2 to. Elevatia era: -10 la +80 grade, cu actionare manuala.
Mitralierele cal 6.5mm au fost inlocuite cu o mitraliera jumelata Hotchkiss cal.13.2mm/L76 model 1929, amplasata pe o platforma instalata in fata turelei cal.120mm/L50 de la pupa. Mitraliera folosea incarcatoare cu 30 lovituri. Cadenta ciclica era de 450 lovituri/minut iar cea practica de 200-250 lovituri/minut (ptr. fiecare teava). Tragea proiectile cu masa de 51 grame, cu 790-800m/s, cu o bataie maxima de 7.200m si un plafon maxim de 4.200m.
A fost modificat din nou cosul si au fost modernizate sistemele de comunicatii si de dirijare a tirului.
Pana in prezent, nu am gasit informatii care sa indice daca s-a trecut de la propulsia pe carbune la cea pe pacura.
Armamentul debarcat a fost utilizat pentru artileria de coasta:
-4 tunuri cal.120mm/L35 au format o baterie la Sulina.
-2 tunuri cal.120mm/L35, 4 obuziere cal.120mm/L10 si 2 tunuri cal.47mm/L44 au fost amplasate in zona Orsova-defileul Dunarii.
Clasa Bratianu, dupa modernizarile din 1937-1938
Pierderea Basarabiei, in urma pactului Hitler-Stalin, a dus la implicarea monitoarelor in operatiunile de evacuare a trupelor, echipamentelor si civililor prin porturile basarabene.
La 27 iunie 1940, navele au primit ordin sa preia paza si ordinea in porturile basarabene, cu Lahovary la Valcov, Kogalniceanu la Chilia Noua, Catargiu la Ismail si Ardeal la Reni.
La Valcov, Chilia si Ismail echipajele au asigurat si politia in orase, in unele cazuri fiind nevoite sa riposteze cu foc la atacurile sovietice. Actiunea s-a incheiat pe 30 iunie, navele retragandu-se, cu transporturile protejate, in porturile romanesti.
La 22 iunie 1941, monitoarele se aflau la Tulcea si Galati, repartizate astfel: Catargiu si Kogalniceanu formau Gruparea Tactica Tulcea, impreuna cu 4 vedete, in timp ce Lahovari si Bratianu formau Gruparea Navala Galati, impreuna cu monitoarele Ardealul si Bucovina si 2 vedete.
Monitoarele au fost implicate in dueluri de artilerie cu monitoarele si artileria de uscat sovietica si au bombardat trupe, baterii, cazarmi si depozite sovietice la Reni si Ismail.
Dupa retragerea navelor sovietice de pe Dunare, cate 2 monitoare, prin rotatie, au format Detasamentul Tactic Valcov, supraveghind accesul din Marea Neagra pe bratul Chilia, actiune care a durat pana la 23 august 1944.
Intre sfarsitul anului 1941 si 1943, monitoarele au debarcat ultimele 2 tunuri Skoda cal.47mm/L44 si au montat inca 2 tunuri germane cal 3.7cm/83 SK C/30 precum si 2 tunuri cal 20mm/65 C/38 Rheinmetall.
Intrat in serviciu in 1940, tunul cal.20mm/65 C/38 Rheinmetall avea o cadenta ciclica de 480 lovituri/minut si una practica de 220 lovituri/minut. Tragea proiectile HEI (134g, 835m/s) si API (148g, 800m/s), folosind incarcatoare cu 40 de lovituri. Bataia maxima era de 4.900m iar plafonul maxim de 3.700m. Tunurile erau instalate pe pivot care permitea o elevatie de la -11 la +85 grade, masa totala a ansamblului fiind de 416kg.
La 23 august 1944, monitoarele erau implicate in operatiunile de evacuare a trupelor Armatei a III-a din Basarabia, Kogalniceanu si Bratianu escortand convoaiele intre Ismail si Tulcea iar Catargiu si Lahovari supraveghind zona Jibrieni-Oceacov. Monitorul Lahovari a fost avariat, retragandu-se la Galati, fiind inlocuit de Bratianu, iar Kogalniceanu s-a deplasat la Chilia pentru a sprijini capul de pod de acolo.
La 24 august, navele, care primisera ordin sa inceteze focul impotriva sovieticilor, au fost bombardate de aviatia sovietica, Kogalniceanu si Catargiu fiind scufundate in sectorul Chilia – Valcov, iar Bratianu retragandu-se la Tulcea.
La 27 august, in urma unui ultimatum, Bratianu, o vedeta, 3 pontoane si un remorcher, au fost predate sovieticilor.
In paralel cu situatia confuza din Delta, monitoarele au inceput operatiunile de capturare a navelor germane care se retrageau pe Dunare, capturand sute de nave care au fost preluate de sovietici.
La 31 august, toate monitoarele aflate in misiune in zona Zimnicea-Calarasi au primit ordin sa se deplaseze la Braila, apoi la Reni unde echipajele au fost debarcate iar navele au fost preluate de sovietici.
Acestea au fost mutate la Ismail si rebotezate, Bratianu devenind Azov iar Lahovary Mariupol.
La 20 noiembrie 1944 navele capturate au fost readuse la Galati, Lahovary si Ardeal pentru reparatii iar Bratianu si Basarabia pentru a continua operatiunile pe Dunare, cu echipaje sovietice.
Ultimele doua s-au distins in luptele din noiembrie 1944, din sectorul Ilhok-Gura Dravei, precum si la eliberarea de catre iugoslavi a oraselor Osijek si Vukovar, o luna mai traziu. Ulterior navele au operat pana la Budapesta. O sursa ruseasca spune ca au participat si la ofensiva pentru eliberarea Vienei, inceputa in aprilie 1945, dar nu am gasit mai multe date.
Dupa razboi, monitoarele capturate au ramas in dotarea sovieticilor, fiind returnate la sfarsitul lui iunie 1951. La sosirea in tara, Bratianu si Lahovari erau dotate cu armament antiaerian sovietic.
Mariupol, ex Lahovari
Bratianu era echipat cu 5 tunuri cal 37mm/67, doua tunuri cal.20mm/70 si 4 mitraliere cal. 12.7mm/79.
Lahovari era echipat cu 5 tunuri cal 37mm/67 si 4 tunuri cal.20mm/70.
Tunul antiaerian cal.37mm/67 70-K, era versiunea navala a tunului automat terestru 61-K. Tunul 61-K fusese dezvoltat din tunul automat K-49 cal.45mm, dezvoltat, la randul sau, din tunul Bofors cal.25mm/L64 Model 1932, importat din Suedia in 1935.
Intrat in serviciu in 1940, tunul 70-K a fost principalul tun automat al flotei sovietice, cu peste 1600 piese produse pana la sfarsitul razboiului. Tunul era alimentat cu clipuri cu 5 lovituri si avea o cadenta practica de 150 lovituri/minut, beneficiind de racire cu aer. Folosea proiectile HE-FRAG-T (L4.7) cu masa de 0.732kg si AP-T (L4.5) cu masa de 0.758kg. Viteza initiala: 880m/s, bataia maxima: 8.400m, plafon maxim: 5.000m. Tunul era amplasat pe o platforma deschisa, cu masa de 1350kg, cu actionare manuala. Elevatia era de -10 la +85 grade, viteza de elevatie de 15 grade/sec si viteza de rotatie de 19.6grade/sec.
Tunul antiaerian cal.20mm/70 este faimosul tun Oerlikon 20mm/70, produs de americani in cantitati imense si livrat si sovieticilor ca sprijin militar. Tunul folosea un incarcator spiralat cu 60 lovituri si atingea o cadenta ciclica de 450 lovituri/minut si una practica intre 250-320 lovituri/minut. Folosea proiectile HE-I, HE-T, AP-T, cu mase intre 117 si 123 grame, trase cu 835m/s. Raza maxima de lovire: 4.400m, plafon maxim: 3.048m, raza eficace de lovire fiind de cca 1000-1200m. In varianta instalata pe monitoarele noastre, tunul era amplasat pe un pivot, cu elevatie de -5 la +87 grade, cu scut, actionare manuala si masa totala de 769kg.
Mitraliera antiaeriana cal. 12.7mm/79 este la fel de faimoasa mitraliera 12.7mm Degtjarev DShK M38.
Intrata in serviciul marinei sovietice in 1938, a fost livrata in peste 4000 exemplare in timpul razboiului, fiind instalata pe aproape tot ce plutea. Mitraliera era racita cu aer si folosea benzi cu 50 cartuse, in incarcatoare tip cutie. Cadenta ciclica era de 600 lovituri/minut iar cea practica de 125 lovituri/minut. Folosea gloante AP si AP-I, cu masa de 52 grame si viteza initiala de 830-850m/s. Raza maxima era de 5.400m iar plafonul maxim de 2.500m, plafonul eficace fiind de 500-800m. Pe navele noastre, era instalata pe pivot cu masa totala de 195kg si elevatie de -34 la +85grade, cu actionare manuala.
Schema de inarmare pentru Azov, ex.Bratianu
La sosirea in tara, Lahovari a fost rebotezat M201 iar Bratianu M202, navele ramanand in serviciu pana in 1959-1960 cand au fost taiate.
Kogalniceanu si Catargiu au fost ranfluate si reparate in 1953, fiind folosite ca nave de antrenament, cu denumirile M203 si M204, pana in 1957 cand au fost trecute in conservare, ulterior taiate intre 1959-1962.
Asa s-a incheiat, la cererea „fratilor” sovietici, epopeea de peste 50 de ani in serviciul marinei, pentru patru nave eroice.
Traditia lor a fost preluata, dupa revolutie, de monitoarele Kogalniceanu (F-45, lansat in 1993), Bratianu (F-46, lansat in 1995) si Catargiu (F-47, lansat in 1998), toate trei aflate in serviciul activ.
Urmasii
Deocamdata, despre un urmas al monitorului Lahovari nu se aude nimic.
P.S. Pe monitorul Kogalniceanu au luptat nasul de botez al tatalui meu, impreuna cu fiul sau. Pe 24 august 1944 nava (care inlaturase plasele de camuflaj si arborase pavilionul alb) efectua transbordari de trupe de la Chilia Noua la Chilia Veche. Cei doi se aflau pe punte, probabil la piesele antiaeriene, cand nava a fost atacata de 6 avioane. Conform ordinelor primite, nu au ripostat iar avioanele i-au bombardat nestanjenite. Unul dintre avioane le-a aruncat o bomba (de fapt, o carcasa de tabla de care se afla prins un ciorchine de grenade) direct pe cosul monitorului. Cand au vazut ca se duce pe cos, au sarit amandoi in apa. Au traversat Dunarea spre Chilia Veche in timp ce restul echipajului s-a indreptat spre Chilia Noua, mai aproape, fiind mitraliati continuu de avioanele sovietice.
L.E. „Monitorul Catargiu, în urma celor două atacuri aeriene executate asupra sa la 24 august 1944, a înregistrat pierderi în echipaj şi avarii. La ordinul comandantului, nava a fost pusa cu prova pe mal. Fotografia realizată în anul 1949, pe timpul când s-a efectuat o recunoaştere la epavă, arată coşul care avea găuri de la proiectilele care au fost trase asupra navei. În fotografie, se vede turela de la pupa deasupra apei precum şi o turelă aflată în bordul babord răsturnată. Pe baza acelei fotografii se poate aprecia că nava nu a fost scufundată în totalitatea ei, de fapt fiind eşuată.
La 14 septembrie 1951, monitorul a fost ranfulat. Iniţial a fost dus în Şantierul Naval de la Brăila, unde armamentul a fost demontat şi conservat. Ulterior, nava a fost dusă pentru reparaţii capitale în Şantierul Naval de la Olteniţa.
P.S. Monitorul Kogălniceanu nu a fost ranfulat în anul 1953. În toamna anului 1955 au început operaţiunile de ranfulare a navei care se afla scufundată la circa 16 m în Dunăre, pe Braţul Chilia, în apele teritoriale sovietice.”
Multumesc @patrascu gabriel
Cristian Ganciu
Cel mai probabil mitralierele sunt maxim model 1908 ( modelul 1907 DWM comercial) import
Am lasat-o in dezbatere pentru ca nu am gasit date clare.
Aici am gasit date foarte interesante:
http://www.smallarmsoftheworld.com/display.article.cfm?idarticles=485
Se pare ca in iunie-iulie 1907 Romania a comandat la DWM un numar de 16 mitraliere M1907. Numarul coincide cu necesarul de dotare pentru 4 monitoare (cate 2 mitraliere) si 8 vedete fluviale (cate 1 mitraliera).
Totusi, mitralierele au fost comandate cu afet cu roti ceea ce indica intentie de utilizare terestra si nu navala dar mai stii.
De fapt primi beneficiari ai mitraliere bună model 1908 6,5 mm au fost unitățile de Roșiori. Modelul comercial 1907 este inspirat de maximul britanic ușor 1906. Ușor de recunoscut după radiotorul canelat.
Multumesc pentru articol, foarte documentat.
Excelent articolul!
Monitoarele au fost, sunt si vor fi necesare Romaniei. Actualele monitoare Kogalniceanu si Brutar ar trebui modernizate din punct de vedere al armamentului. Stiu ca se vorbea de o modernizare a radarelor, motoarelor…. oare ce s-a mai intamplat? Navele sunt destul de noi (relativ) si cred ca vor mai fi in serviciu multi ani. Utilitatea lor a fost intarita si de reactia unui general americam la Saber Guardian 2017 (la fortarea bratului Borcea) cand a spus ca nu stia ca Romania are astfel de nave excelente.
Generalii americani au un simt al umorului…
Americanii au folosit si ei monitoare in Vietnam… Citeste putin aici: https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-autohton-nr-3iulie-2017
da, dar ale lor sunt mai degraba niste improvizatii si nu niste nave dedicate. Nevoile urgente din Vietnam au dus la adaptarea barjelor existente pentru debarcari.
De acord, dar demonstreaza viabilitatea conceptului in medii fluviale/delte.
ale noastre, actualele, ar putea fi modernizate mai serios, cu un efort financiar nu foarte mare. Dincolo de senzori, SCF, automatizari, datalink, UAS si ceva mici schimbari la armament, ar trebui probabil ranforsata protectia, adaugand ceva contra cumulativelor si apoi contra bombletilor. Si poate nu ar strica ceva protectie activa, ca daca merita pe un tanc, pe ditamai hardughia blindata chiar e necesara.
Cat despre cele vechi, monitoarele au fost arme absolut necesare. Si utilitatea le-a fost demonstrata cu varf si indesat.
Sunt admirativ fatà de descurcàrosenia sirienilor, cum se adapteazà la conditiile de ràzboi.
Au dezvoltat un fel de blindaj compozit aditional, cu un efect càutat de „Non Explosive Reactive Armor”. Poate este o cale de blindaj suplimentar pentru monitoare.
http://www.tanks-encyclopedia.com/wp-content/uploads/2017/04/Eastern-Ghouta-October-2016-2.jpg
https://i.imgur.com/sBYnj2w.jpg
https://i.imgur.com/VzisFi3.jpg
pare anti-cumulative, ceva derivat din clasicele „zabrele”…
israelitii mai aveau idei similare:
http://russian-tanks.com/img/a_3_53.jpg
un Super M113:
https://aw.my.com/en/forum/showthread.php?21600-Beast-M113/page6
Eu zic ca monitoarele inca mai au ceva de zis si acum si in viitor. La noi cel putin.
Greu de spus despre blindaj, sunt date secrete. In rest de acord.
Anul trecut se anuntase ca Santierul din Braila castigase licitatia pt reparatiile capitale pt aceste monitoare .
„Licitaţiile pornite anul trecut pentru modernizarea Tetalurilor, dragoarelor maritime, vedetelor blindate de Dunăre şi monitoarelor sunt într-o ceaţă extrem de densă. Despre licitaţia pentru modernizarea dragoarelor maritime şi a corvetelor ştim că s-au anulat (Mulţumesc, Radu!) doar pentru a fi, cel mai probabil, reluate pe repede înainte dar cu un preţ mai mare, cum este cel puţin cazul modernizării dragoarelor unde preţul a crescut de la un maxim de 30,252,100.85 lei, fără TVA, la un maxim de 40,336,134.15 lei, fără TVA. Suspecţii de serviciu sunt aceeaşi, SN Constanţa şi SN Midia, care au cele mai mari şanse de a câştiga licitaţia.
Majorarea este semnificativă şi sper să se reflecte în calitatea îmbunătăţirilor aduse navelor, mai ales că mai avem nevoie de ele cel puţin 8 – 9 ani. Vorba ceea, speranţa moare ultima…”
Mai poti citi aici: https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-ianuarie-2018-despre-hg-uri-licitatii-preturi-s-a
https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval
https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-autohton-nr-3iulie-2017
Si cred ca a scris Eroul pe subiectul licitatiei monitoarelor si vedetelor blindate.
Foarte faine monitoarele astea!
am participat in 2016 la evenimentul organizat de ziua Marinei, la Braila.
(eu sunt din Braila)
a fost o simulare de desant pe malul drept (insula Mare a Brailei) unde atacul s-a desfasurat cu 2 vedete purt de artilerie + 2 vedete fluviale + 1 monitor.
Monitorul a stat in permanenta mai retras, la circa 1 km in spatele vedetelor si a asigurat focul cu tunurile de 100mm.
experienta a fost una extraordinara. Navele au o putere de foc excelenta. (si am inteles ca nu au folosit tunurile de 30 mm, nu au munitie de manevra pentru 30 mm) s-au folosit doar mitralierele 14,5mm si tunurile 100mm.
oricum presiunea aerului declansata de un tun de 100mm era extraordinara. (pentru noi cei care nu am facut armata)
Foarte fain articol, Eroule! 🙂 Cred ca ti-a fost greu sa treci prin toata istoria, sunt atat de multe de spus…
Daca-mi permiti, cateva completari:
1) Schimbarea conceptiei de lupta ne-a prins ca de obicei cu chilotii in vine (iarna nu-i ca vara, nu-i asa?), cu putina munitie si cu mai multe proiectile de ruptura/perforante? decat munitia (HE?) folosita in sprijinul trupelor de uscat.
2) Din cate stiu eu, a fost un program de modernizare inainte de WWII, in 1937, cand au fost trecute la pacura si li s-a instalat noul armament principal si secundar, in special AA.
3) Camuflajul cu plase si vegetatie a fost cea mai eficienta masura de protectie AA in WWII, cele doua scufundate de aviatia sovietica „prietena” fiind prinse necamuflate.
4) In poza „monitor clasa Bratianu cu suprastructura redusa 1916/1917” se distinge foarte clar, in prova, plasa de protectie impotriva minelor pe care ambele parti beligerante le aruncau cu sarg in Dunare.
5) In poza „Clasa Bratianu – primii ani dupa WWI” cel mai probabil vorbim de monitorul Catargiu, se observa initialele Ct pe turela tunului de 120 mm din tribord. Schema a fost folosita pe larg la toate navele flotei.
Nu cred ca va mai exista un al patrulea monitor…
Un subiect vast pe care ar fi trebuit sa-l tratezi in mai multe parti, parerea mea… 🙂
Bravo!
P.S. In articolul asta: https://rnhs.info/torpiloarele-romaniei-zmeul-sborul-naluca/ se pot vedea poze cu modalitatea de inscriptionare a denumirii (Sb = Sborul) si se scrie succint despre ce a presupus programul de inarmare din 1937 – in special tunuri AA – Rheinmetall 37 mm si Oerlikon 20 mm.
Despre programul de modernizare din 1937-1938 am vorbit in articol cand am descris schimbarile de armament.
Din pacate, nu am gasit date despre trecerea de la carbuni la pacura.
Instalarea tunurilor cal.20mm s-a facut mai tarziu, dupa caderea Odesei.
Din ce am gasit pe net, tunurile erau Rheinmetall 2cm/65 C38 si nu Oerlikon 20mm/70.
Am vazut inscriptia de pe turela dar am zis sa-l prezint ca clasa.
Despre trecerea la carbuni am citit pe undeva, dar nu pe net. Sper sa nu fac vreo confuzie. O sa verific.
deci nu a fost nici o confruntare cu monitoarele austriece? Gasisem ici-colo aluzii ca ar fi existat asa ceva.
Daca nu te superi treci mult prea repede peste actiunile de lupta din 1917 mai ales, cand au dat adevarate batalii impotriva rusilor mai ales.
Foarte buna armura de deasupra care a incasat de multe ori lovituri de la artileriile bulgare si germane fara consecinte grave.
Cele mai bune armamente ale fortelor nostre armate dintotdeauna, as vrea ca cine s-a ocupat de inzestrare sa se ocupe si acum
Despre actiunile de lupta din primul razboi mondial s-au scris destule lucrari.
Cea mai buna pe care am putut pune mana a fost: Marina Militara Romana in Primul Razboi Mondial, scrisa de Cristian Craciunoiu si inca un autor.
Am preferat sa ma axez pe partea tehnica, sa dau date despre armament (in special cel vechi) si despre modificarile suferite pe parcurs.
In privinta armurii orizontale, au incasat lovituri pana la cal.105, fara penetrare.
In raidurile din zona Rasova, Bratianu (cred) a incasat in proiectil de 150mm care i-a gaurit puntea si i-a dat gaura de apa la prova.
Gaura a fost astupata de echipele de interventii iar nava si-a continuat drumul cu prova afundata.
De curiozitate la o cautare ce flote fluviale mai au si alte state am gasit citatul asta hilar pe wikipedia…
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Navies_of_landlocked_countries
Hungary – has one of the heaviest and most qualified warship battalion in East-Central Europe; only Hungary operates river-based military forces of the surrounding NATO-members with the exception of Romania. The Home Defence Pyrotechnician and Warship Battalion of the Hungarian Defence Forces based in Újpest Port, on the River Danube, Budapest. In the 2000s, the army bought new minesweepers, restored or retired the old ones. On national holidays warships come along the River Danube in Budapest…
Just for gags… :-))
Pai ei nu au decat dragoare de mine (4 daca nu ma insel) in conditiile in care Romania era pe locul 2 in Europa ca dimensiuni ale marinei fluviale (posibil sa mai fie).
Ucraina mai are niste barci rapide: http://www.navalanalyses.com/2017/11/gurza-m-class-armored-artillery-boats.html
Si sunt gandite pentru noi, as zice eu…
Si nu arata rau deloc + ca au ceva armament pe ele….
Asa cum gandeau si planuri de razboi cu romania si polonia… cu planuri sf in care cade nato de pe harta si ocupa dobrogea in caz de conflict cu romania… sau brigazi montane speciale pentru o lupta cu armata romana in carpati… fast forward in 2014 dovada ca lipsa de realism e aproape la fel de letala ca omuletii verzi.
Asemenea nave nu prea au succes in fata armamentului modern. Vorbim de Dunare, nu are o latime mare, sunt mijloace de detectie de la inaltime (sateliti, avioane, elicoptere si drone) iar rachetele dezvoltate in ultimii 20 de ani nu erau cunoscute pe vremea Cvil War, WWI, WWII.
*Era acum cativa ani, posibil sa mai fie inca.
Monitoarele sunt istorie. Blindatele amfibii nu. Tovarasii aflati la comanda nu au imaginatie. Oamenii fac diferenta, nu tehnica. Nimeni nu a invatat nimic din razboaiele anilor ulteriori WWII. Armate si gherile mult inferioare tehnologic au tinut piept unor armate net superior dotate. Si inca o fac. Cum reusesc?
In general ma feresc de afirmatii categorice, mai ales daca nu stapanesc domeniul la perfectie.
Dpmdv monitoarele si vedetele blindate sunt inca foarte utile. Ai putea argumenta afirmatia?
Cat despre blindate amfibii, nu vreau sa pornesc aici o polemica, dar am unele dubii asupra necesitatii vazute la modul absolut de a avea blindate amfibii…
Cat despre ultima afirmatie, as pune problema pragmatic: aia net superiori chiar si-au pus mintea cu gherilele alea? Nu cred…
Parca de vreo 2000 de ani cautam solutii pentru a ne apara frontierele si nu a mai fi nevoiti sa luptam razboaie de gherila, probabil ma insel…
„Dpmdv monitoarele si vedetele blindate sunt inca foarte utile. Ai putea argumenta afirmatia?” – foarte simplu, mobilitatea trupelor de uscat este foarte mare iar puterea de foc este pe masura. O asemenea nava nu mai are sanse in conditiile razboiului modern. Nu mai vorbim de avioane, rachete.
” aia net superiori chiar si-au pus mintea cu gherilele alea? Nu cred…” – pai pe unde ai fost in ultimii vreo 70 de ani? Aia e problema, aia net superiori se lupta dar nu pe un camp de lupta, gherilele sunt si nu-s, azi la pranz iti zambesc prietenos, seara ti-o trag si dimineata iti ofera o cafea. Inamicul nu e aici si tu esti acolo, tu esti intr-un loc si inamicul peste tot.
TAB-ul ofera mobilitate si putere de foc (ultima mai mica decat a monitoarelor poate). Insa mobilitatea in medii diferite, diversitatea armamentului si echipajul precum si costul fac o mare diferenta in favoarea TAB-ului. Sa nu uitam ca Dunarea nu este navigabila pe intreaga sa latime iar un vehicul care are si roti pe langa capacitatea de a pluti are un avantaj.
mobilitatea pe apa a transportoarelor amfibii este mica, pt ca viteza lor pe apa este foarte mica, de cativa km pe ora. Poate fi suficient sa traversezi un curs de apa, dar insuficient pt a patrula, pt a circula pe distante mai lungi. Chiar daca ar putea sa o faca, viteza mica si caracteristicile hidrodinamice proaste il faf victima sigura.
In plus nu poti pune pe un trasportor ce poti pune (din lipa de spatiu) pe o nava.
In plus Dunarea nu e accesibila peste tot dinspre uscat, exista maluri abrupte, multi copacii, mlastini, brate moarte, etc. Un transportor nu poate intra si iesi din apa pe oriunde, deici mobilitatea este mult mai mica.
Ce ar trebui facut este sa le dotam cu aparare AA serioasa, senzori noi, drone si rachete AT. Mai ales cum sunt sanse bune sa avem granita cu rusii in delta in viitorul nu prea indepartat
Si eu ce am spus? Din cate citim pe aici, de pe maluri se poate asigura protectia grea. Suntem in defensiva. Hai sa-i lasam pe decidenti sa decida. Vor face cea mai neinspirata alegere. Va fi pe baza „tu stii cine sunt eu?”
ai zis ca sunt inutile. Toata lumea, inclusiv comandantii NATO spun ca sunt foarte utile. Pe logica ta ar trebui desfintate marinele fluviale. Americanii au invatat pe pielea lor in Vietnam ca sunt foarte utile. Iar la noi in ww1 dar si 2 au fost extrem de utile
CAND a fost VIETNAM? Mda…
ca tot vrei sa fii inovativ, vezi ca la MApN nici transportoarele amfibii nu mai sunt la moda 🙂
Dunarea are cativa km latime. Orice trece pe acolo este tinta daca nu este rapida. Monitoarele alea au fost dar le-a trecut vremea. De pe mal, apararea si ofensiva sunt mult mai eficace. Nu au devenit istorie degeaba…
La bac la Galați, in funcție de anotimp Dunărea are in jur de 1200-1500 metri, nu câțiva km
Malurile Dunării, vegetatia, bălțile, mlaștinile in unele locuri fac foarte dificila deplasarea cu tehnica sau trupe
Mai facil e pe apa.. Trupa chiar de sta pe mal trebuie reapeovizionata
Cine le-a gandit nu a stat numai pe google maps a mai mers si pe Dunăre la modul real
Sunt zone inundabile iar cand se intampla, in zona respectiva are o latime mai mare. A pomenit cineva de o zona anume?
Habar nu ai cum este cu Dunarea.
Tu cred ca ai trecut doar la Cernavoda peste pod. Dunarea e mult mai salbatica, sunt foarte foarte multe zone care nu sunt accesibile de pe mal cu masini de orice fel. Sunt foarte multe locuri care sunt accesibile doar de pe apa, iar un monitor se poate ascunde in foarte multe locuri.
Tu chiar crezi ca ca se poate patrula pe fluviu doar cu amfibii? Curentul Dunarii este foarte puternic, o amfibie ar face contra curentului doar 2-3 noduri probabil. Nu au fost facute pt asa ceva, ele pot doar sa traverseze un rau, moment in care sunt lente si vulnerabile
Daca vine unu, sa zicem #Eu, si compara TABul cu monitorul ce sens mai are sa-i explicati ca poate greseste? Asta nu-i greseala ci pura idiotentie, lipsa oricarei intelegeri a unor notiuni militare de scoala generala…
Sa-l lasam sa-i polueze pe altii.
????????????
deci să ne așteptăm la nave fluviale cu numele de n.văcăroiu,p.roman,r.vasile,a.nastase-,v.ciorbea,vv.ponta,cpa.tariceanu,e.boc,vv.dancila,tudose,grindeanu??
Doar ca nave – tinta 😉
Ca bine zici; dar mai bine le construiesc cu o gaura-n carena, nu merita sa fie risipita munitia pe ele.
Scriu de pe telefon si ecranul e spart asa ca succint
Cat e Dunărea, dupa mine va fi nevoie de monitoare.. Într-o forma sau alta
Un apc e foarte limitat la zone unde poate opera, eu am dubii si cu delta vis a vis de proiectul tbt, etc, unde pentru trupele specifice as cumpăra vehicule dedicate pe perna de aer in loc de apc
Majoritatea „plajelor” Dunării sunt maloase nu nisipoase, in afara locurilor de trecere frecventate, malul(„moldovenism”) având si un metru
Eu ma indoiesc de capacitatea de trecere in zonele respective, sa nu mai vorbim de mobilitate
Monitoarele au pescaj de un metru, acced perfect in zonele respective, nu e de mirare ca au „baza” la Brăila…tot cursul inferior cu insula, delta, etc fiind asa
Pot duce trupe.. Protejate cu saci de nisip, de la lunetiști la din ăștia mai grei cu spike sau ca94(orice tip de portabila din astea..cu ca94 erau clipuri pe internet), sau cu mitraliere crescând potențialul lor
Vulnerabilitatea lor ar fi la elicoptere, dar dacă nu controlam spațiul aerian in zona lor am fi in „deep shit” cum spun englezoii și nu ar conta
Eu nu cred că sunt trecute ci ar avea si viitor, evoluate desigur
Pai a scris cineva ca se patruleaza cu TAB-ul?
Si monitoarele sunt ptr patrulare??
Sunt vedetele alea mai mici cu mitraliere de 14,5 ptr asta
Am locuit in galati mult timp cunosc dunarea in zona, siretul , lunca siretului , bratesul si zona in general
In varii situatii simple , enuntate mai sus ,in alte comentarii ..cu unii pe mal sa iei pozitia , cu unii pe mal sa aperi pozitia
Prin excludere …daca nu ai monitoare? Cu ce iei pozitia ..ok ,taburi , elicoptere …si barci ..ca un pod in zona aia nu faci din pontoane
E …cum spun ardelenii , faina situatia , numai cand te gandesti ..ptr ca toate adunate sunt foarte vulnerabile
Apoi sa „tii malul” in fata unui agresor..agresor ce nu are ca noi tab77 „semi amfibii” ..sau cand decid ele sa nu o ia la fund..deci are mijloace amfibii diverse de la alea ale parasutistilor pe senile , la mai altele..si tu nu ai mijloacele de a te misca in zone lagunare ca ei( iti sugerez , daca nu ai vazut deja , clipuri cu masinariile rusesti in mlastini)
Cam in mai toate situatiile cum le-ai aseza …o sa cam ajungi la concluzia ca mai bine cu monitoare …chiar de sunt vulnerabile
Ghalhatzene, voi aveti logica voastra dar Dunarea nu inseamna Galatiul si nici alte asemenea. Nu o mai lungiti aiurea cu monitoarele alea. Treaba se face mult mai simplu cu trupe de uscat si cu ambarcatiuni utrausoare.
Am mai spus , nu sunt de pareri batute in cuie ..legat de chestii ce nu sunt „batute in cuie” , comentatorii de pe aici mai dezbatem , atata timp cat argumentele is lucide ..o mai lalaim cu pareri
Eu sunt un pasionat al tehnicii in primul rand , tacticile ..etc imi plac ..dar tehnica mai mult
Nu tin 100 la suta la o parere , legat de monitoare …e si o anumita nostalgie ..cum a fost si cu iar 93 ..99 si alte proiecte romanesti , proiecte reusite , cu limitarile lor date de neputinta bazei industriale de a asigura repere de top in toate categoriile
Deci cand vorbesc despre ele ..sunt subiectiv si o recunosc , ptr ca e posibil ca odata scoase la pensie sa nu mai existe inlocuitori
Macar sa le dea oraselor de la fluviu…sa ia locul „libertatii la galati” , ce era un simbol al orasului …simbol vandut de oameni ptr care totul merge
Simboluri ce tin de traditia si istoria noastra ..cred ca ar fi un loc de atractie
Niko, nu inteleg de ce-ti bati capul cu un om (eu/je, unul si acelasi) care se contrazice in propriile afirmatii, ba ca Dunarea are cativa km latime, ba ca nu-i mai are s.a.m.d.
Incheie autoritar ca treaba se face cu trupe de uscat si ambarcatiuni usoare…
Nu cred ca a vazut o albie de rau altfel decat trecand pe un pod si nu cred ca a dat prin Delta, poate un popas la mila 23. De Dunare in ansamblul ei nu mai zic… ma rog, nu vreau sa jignesc pe nimeni.
Monitoarele si vedetele blindate sunt unitati mobile cu mare putere de foc concepute in baza experientei noastre cu Dunarea si Delta.
Da, ar trebui modernizate, dar stim cu totii cam care sunt fondurile.
Singura chestie pe care a spus-o si cu care sunt de acord este ca n-ar strica niste nave pe perna de aer.
In rest, nu m-a convins cu argumente deci case closed cum zic francezii… 🙂
?
„… care se contrazice in propriile afirmatii, ba ca Dunarea are cativa km latime, ba ca nu-i mai are s.a.m.d.”
Pai nene, chiar crezi ca m-am „contrazis”? Despre latimea de cativa km a Dunarii, scriam d.p.d.v. al vehicului blindat amfibiu care va face legatura intre punctele de pe uscat – in cazul asta apartinand Deltei si vorbind de un vehicul cu roti poti sa spui ca zonele navigabile precum si cele inundate si mlastinoase apartin Dunarii (asa cum din punctul de vedere al unei nave, se poate spune ca zonele ne-navigabile apartin uscatului), cam ca in modul in care fiecare considera altceva cand priveste un pahar umplut pe jumatate, juma’te plin sau juma’te gol.
Despre navigabilitatea Dunarii, aici (unul dintre exemple):
http://evz.ro/pe-dunare-au-aparut-grupuri-de-insule-din-cauza-secetei.html
Este clar ca „dusmanii” de acum sunt rusii, ne vom bate cu ei probabil in zona dobrogeana a Deltei, ca bulgarii ne sunt aliati acum. Presupunand ca nu-si vor aminti de originile slave daca rusul pleaca la plimbare.
Cert este ca o nava care se misca cu viteza de 32km/h, cu tonajul acela care ii micsoreaza manevrabilitatea, spatiul restrans de manevra si posibilitatea de a fi lovita atat de pe tarm cat si de pe apa si din aer, are prea putin timp sa riposteze. Este o tinta sigura. Azi exista senzori si arme care nu erau atunci. Un militar inamic infiltrat in zona ar putea in cel mai rau caz sa o ia in vizorul unui laser si mai apoi o racheta trasa de aiurea sa termine treaba. Bineinteles, daca inamicul va considera ca merita.
E OK daca sunt, sa le foloseasca, sa le conserve. Dar in momentul asta banii trebuie bine dramuiti. Pe arme versatile.
In:
https://www.defensenews.com/2017/07/21/romania-does-multidomain-battle-on-danube/
un general de-al unchiului, se arata extrem de surprins:
“When you see Romanian Navy river ships, Danube flotilla, out there providing direct support and gun fire or SHORAD for the crossing site, I thought, ‘Wow, what a bright idea. Why didn’t I think of that?’” he said. “Because it never occurred to me that they’d have large enough craft like that that can move up and down the Danube river because that’s never been my thing to worry about. But now, big rivers in Europe, that is obviously a part of the environment.”
Generalul a avut o „revelatie”. Dupa o indelungata cariera. Eu voi pune asta pe seama faptului ca a iesit la finele anului trecut, la pensie.
O lupta reala, nu joaca de-a lupta, ar arata cu siguranta altfel. Asta au simtit-o toate armatele lumii pe propria piele.
Si ca tot s-a pomenit de monitoare, Turtucaia, aici amintirile unui om de litere ce a trait evenimentele. De remarcat opiniile referitoare la dotare, pregatire, doctrina de lupta:
http://www.istorie-pe-scurt.ro/batalia-de-la-turtucaia-george-toparceanu-despre-cea-mai-mare-infangere-din-primul-razboi-mondial/
erata: „… in zona dobrogeana a Deltei…” = „in zona dobrogeana a Dunarii…”
Da’ vad ca te-a “marcat” chestia asta… 🙂
Nu inteleg cum de poti vorbi cu atata autoritate despre lucruri care, mie asa mi se pare, iti sunt complet necunoscute. Nu ca as fi eu vreun expert.
Las la o parte chestiunea latimii Dunarii…
1) din linkul de pe defense news, pe care l-ai postat, ai luat doar ce ti-a convenit ignorand unul din punctele esentiale: multidomain battle. Eu zic sa-l mai citesti inca o data, cu atentie si cu mintea mai deschisa;
2) la monitoare si vedetele blindate iti scapa doua aspecte esentiale: raza de giratie de aprox. 50 m si lansatoarele de proiectile reactive cu raza de, daca nu ma inseala memoria, 40 km.
3) legat de proiectile reactive, americanii au facut recent un experiment cu Himars care trage de pe puntea unei nave amfibii;
4) uita-te in video din linkul pe care l-ai postat (cel de pe defense) si vezi cam care este profilul unui monitor. Vedeta blindata are chiar un profil mai redus. Apoi cauta imagini cu metode de camuflare a monitoarelor din WW2. Acum exista si plase de camuflaj multispectrale and shit.
Nu poti sa reinventezi roata in conditiile in care tu nu cred ca ai “calcat” vreodata prin canalele din Delta sau pe cele doua brate ale Dunarii, n-ai fost in viata ta cu un monitor si, probabil, o ultima presupunere, n-ai facut armata la marina.
Cu totii gresim, cu totii avem opinii.
Opinia mea e diferita de a ta. Te-am ascultat, incearca sa faci acelasi lucru…
Nici vorba, „nicolae” referitor la „mancat”. Cat despre diferenta dintre „odata” si „o data” ramane pe alta data… „Profilul unui monitor” – fereasca Sfantul sa te afli acolo, ca nu despre radar este vorba…. Nu am „calcat” pe ape…. ai dreptate, nu-s Iisus. Te-am ascultat/citit. Doar ca plasele pomenite acopera domeniul pe care l-ai invatat/auzit. Nu te pui cu spectrele! Ca despre unele habar n-ai… ca d-aia sunt „spectre”! Ne pierdem vremea amandoi cu argumente considerate puerile de catre celalalt. Sa ramana asa. Mai bine sa credem ca fiecare se inseala… ca atunci cand vor exista certitudini, opinia unuia dintre noi se va fi confirmat deja. Sa auzim numai de bine! Si acum si peste cati ani ne-o tine „mosorelul”.
De ce sa lasi pe altadata ce poti face azi 🙂 , despre diferenta dintre odata si o data aici: https://www.avocatnet.ro/articol_24764/Odat%C4%83-sau-o-dat%C4%83.html
Despre utilizarea ghilimelelor: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ghilimele
Despre plase de camuflaj multispectrale: https://www.rumaniamilitary.ro/plasa-de-camuflaj-multispectral-pentru-pt-91-pendekar
„“Profilul unui monitor” – fereasca Sfantul sa te afli acolo, ca nu despre radar este vorba….” – despre ce este vorba, fara ironie, sunt curios. Ti-am spus ca nu-s vreun expert, nu eram ironic, chiar nu sunt.
Sanatate!
Despre faptul ca nu am fost pe un monitor in mars (subliniez), ai dreptate. Restul sunt presupuneri false.
Plasele alea „multispectrale” nu sunt nici pe departe multispectrale. Isi fac treaba pentru protejarea impotriva unor detectoare pe care le detin armate mai…
Daca te astepti sa te bati cu rusii, fii sigur ca aia au deja tehnologia sa depaseasca camunflajul de care pomenesti, plasele „multispectrale” ( a propos, nici nu-s chiar high-tech, ma si mir de ce „geniile” noastre nu o pot realiza: este vorba de straturi suprapuse de prelata de camunflaj, plasa metalica tesuta, material dispersant in vizibil si izolator termic, material reflectorizant IR spre carcasa vehiculului si iar un izolator termic in contact cu vehiculul – asigura ceva protectie, mai buna decat nimic dar ineficienta pentru detectoarele moderne; ca daca lucrurile stateau altfel, ai fi vazut mai multe vehicule cu plapuma pe ele).
Cat despre manevrabilitatea unei nave cu lungimea de aprox 50m, cu masa proprie si a incarcaturii, in conditiile de navigabilitate ale Dunarii observabile aici:
http://evz.ro/pe-dunare-au-aparut-grupuri-de-insule-din-cauza-secetei.html
si in Delta, aici:
http://radioconstanta.ro/2015/08/12/delta-dunarii-aproape-izolata-doar-cateva-canale-vor-fi-navigabile/
nemaivorbind de latimea canalelor Deltei (cate au latimi ce permit manevre unei nave de 50m cu pescajul unui monitor?), perioadele cand Dunarea ingheata, poate decidentii vor ajunge la concluzia ca aceste nave sunt dar mai bine se investeste in altceva, poate… TAB si ambarcatiuni usoare.
Si rusii au detectoarele supreme in Delta. Sunt omniprezente. Consumatoare de Vodka. Lipovenii. Cu cine crezi ca vor coopera astia „in caz ca…”? Rusii vor veni cu combustibilul necesar, vor rupe din rezerva nationala o cantitate indestulatoare de vodka. Atat cat sa motiveze „senzorul” dar sa nu-i „distruga” capacitatea de detectie (adicatelea, sa-l imbete).
Crede-ma ca am participat si eu la simulari. Nu intru in detalii dar motto-ul „dati-i inainte, multi vad, putini pricep” este piesa centrala a unui asemenea circ.
Ca o consolare, nu numai la noi.
Daca n-ai avut vreme, mai uita-te aici la amintirile unui om de litere ce a trait evenimentele de la Turtucaia.
Opiniile sale referitoare la dotare, pregatire si doctrina de lupta sunt inca valabile:
http://www.istorie-pe-scurt.ro/batalia-de-la-turtucaia-george-toparceanu-despre-cea-mai-mare-infangere-din-primul-razboi-mondial/
Ma opresc aici. Ar mai fi de spus ceva despre mijloacele de detectie care te-au facut curios. Pastrez secretul pentru mine. Sau poti sa crezi ca-s impostor si merg la cacialma. Chiar merg la cacialma. Ce-mi place pocker-ul.
Ca ai nostri isi bat joc de Dunare stiu si eu. Cotele Dunarii au crescut si au scazut in functie de anotimp dintotdeauna. Pentru cand ingheata Dunarea exista spargatoare de gheata. Era unul care nu mai mergea. Poate-l vor repara.
Mergi la ce vrei! 🙂 Pentru curiozitatea mea personala, pot sa aflu si singur.
Man, afla si singur… Pasitor si navigator de Dunare si Delta… ce esti! Se duce spargatorul in Delta? Ai vazut namila aia?
Ironiile nu-si au rostul, am zis ca nu-s vreun expert… dar violenta, fie ea si verbala, stii tu continuarea 😉
Cand ingheata Dunarea (n-am zis Delta in ansamblul ei, ai putea sa citesti mai atent) exista (la trecut, ca nu stiu ce s-a mai intamplat) asta: http://adevarul.ro/locale/galati/video-cosmarul-modernizarii-singurului-spargator-gheata-dunare-exista-risc-major-catastrofa-1_59db4c815ab6550cb8f5c7a3/index.html
Daca ai argumente cu placere, daca incepi cu ironii, mai bine te opresti aici.
Spargator de gheata in Delta? Omule care TE-AI MISCAT PE MONITOR?… Curiozitatea nu-i suficienta!
Vad ca ti-ai pierdut rabdarea si citesti printre randuri…
Dupa cum spuneam, violenta, fie ea si verbala, este refugiul incompetentilor.
Delta Dunarii cuprinde si bratul Sulina, iar de la Braila la Sulina avem Dunarea maritima. Se navigheaza si pe Chilia si pe Sf. Gheorghe.
Nava Perseus este/era folosita pentru spargerea ghetii pe Dunare.
Si cu asta am incheiat.
Monitoarele se folosesc si pe post de spargator de gheata
V-ati dat adunarea. Stiti sau poate ca nu, ca nu-i cum scrieti! Si din nefericire stiu si altii, Vorbim vorbe.
Bai Je sau EU ca naibii sunteti doi in unu sau unu pe doi las-o in papusoi ca macane. La cate cunostiinte ai se vede ca experienta cu Dunarea doar din ziare. In primul rand habar nu ai care este rolul flotei fluviale. Doi la mana habar nu ai de felul cum se folosesc in operatiuni astfel de nave pentru ca iaca pozna se folosesc un pic diferit fata de navele maritime ori cunostiintele tale se rezuma la boscheti cu Kornetul pe umar plecati la vanatoare de monitoare. Asteapta si tu pana te-o pune careva amiralul flotei de TAB-uri fluviale care vor inlocui VB-urile si monitoarele si ne dai atunci lectii demostrative despre cum si cu ce se duc actiuni de lupta pe fluviul Dunarea.
Doar ca se poate interveni punctual. Restul se face dupa mal. Intre timp au aparut ambarcatiuni usoare, cu 4-6 oameni la bord. Si cum scria cineva mai sus, nave pe perna de aer care sunt schiar all-terain. Amenintarile s-au schimbat.
din articol:
„La 23 august 1944, monitoarele erau implicate in operatiunile de evacuare a trupelor Armatei a III-a din Basarabia, Kogalniceanu si Bratianu escortand convoaiele intre Ismail si Tulcea iar Catargiu si Lahovari supraveghind zona Jibrieni-Oceacov. Monitorul Lahovari a fost avariat, retragandu-se la Galati, fiind inlocuit de Bratianu, iar Kogalniceanu s-a deplasat la Chilia pentru a sprijini capul de pod de acolo.
La 24 august, navele, care primisera ordin sa inceteze focul impotriva sovieticilor, au fost bombardate de aviatia sovietica, Kogalniceanu si Catargiu fiind scufundate in sectorul Chilia – Valcov, iar Bratianu retragandu-se la Tulcea.”
Trebuia mentionat in ce conditii au fost faptuite „avariile” – comunicatiile si suspiciunea planand in cele vremuri.
Lumineaza-ne tu in ce conditii au fost „faptuite” avariile. Dar sursa sigura nu baliverne auzite de la varu’ lu’ nepotu’ lu’ cuscru’.
Ok ca vad ca esti foarte transant
Am spus mai sus cam ce si situatii
O barca semirigida , gonflabila etc , se misca mai repejor …dar te rog sa imi spui si mie cu cat???
Barci semirigide pe mare calma se fuc la 60-100 km
Pe dunare la 60-70
Acum explica-mi si mie cum trag aia din barcile alea cand se misca rapid???
Acum spune cata munitie pot duce inauntrul lor
Acum ca tot m-ai facut ghalatzene …si da sunt galatean, sa imi spui si mie cu ce se misca populatia in anumite perioade ale anului intre galati -pisica -tulcea
Dupa , ca tot o tii cu delta …ce mama centrelor administrative sunt in delta …sau de ce ar ocupa rusii delta intr-un conflict de amploare , cand nu are mare valoare ca si cale de comunicatie rapida si ai alte cai mai la indemana
Si sa imi spui si de ce ar fi utile intr-o ipotetica disputa cu ucraina etc
Monitoarele sunt nave de suport , nu sunt facute sa lupte impotriva altor nave similare , decat foarte ..foarte izolat , sa spunem un scenariu cu ucraina
Ca nave de suport au rolul de a lucra impreuna cu unitatile terestre din zona …sa ajunga un monitor in situatia de a se apara de avioane sau elicoptere inamice ..inseamna mari probleme …ca dunarea nu e prin crimeea ci in inima teritoriului
Ca nave de suport pot sprijini ambarcatiunile mai mici , mentionate etc …o grupa de 10 barci din astea surprinse in largul dunarii ce sunt ptr elicoptere???exercitiu de tir cu 7,62 fara posibilitatea de riposta a celor din barci
Pe un monitor de bine de rau ai doua tunuri binate de 30 , doua instalatii cvadruple de 14,5 si operatori cu ca 94, eventual soldatii de pe punte cu armamentul din dotare
Ar fi utile pe perna de aer ptr ca poti folosi mai eficient toata lunca dunarii ..dar in conditiile in care fac cum fac inzestrarea ..proiecte noi nu cred sa apara si nu cred sa fie prioritare monitoarele sau o evolutie a lor
E la capitolul la care pasionatii ne dam cu parerea , nu cred sa se apuce nimeni in serios
Aveti unii o atitudine de …
Daca tot ai stat pe punte la unul in stationare …poate imi spui si mie cum il poti vedea lipit de o barja , pe siret langa podul spre braila..poate executa foc de artilerie de acolo si poate lua la ochi elicoptere in mod pasiv , fara a intra in campul vizual direct al acestora
Si le-am vazut pe acolo
Si da nu ai pus opinca pe vreun mal inundat
e fapt se poate intampla:
https://www.longwarjournal.org/archives/2015/07/islamic-state-strikes-strikes-egyptian-naval-vessel-off-sinai-coast.php
iar o mica incarcatura exploziva dusa la locul faptei cu o jucarie telecomandata, poate scoate din functiune elicele – end of game.
Si mai ia de aici, referitor la puterea de penetrare:
All we know the modern warship designed not as durable as WW2 warship shells or MBT. Take a look at the level of ATGM piercing
AT-14 RHA 1000–1300 mm
AT-16 Wicher-M 1200 RHA mm
TOW2A 1000 mm RHA
AGM-114 >> 900 mm RHA
ERYX >900 mm RHA
HJ-8 > 800 mm RHA
HJ-9 1100 – 1200 mm RHA
HJ-12 1100 mm RHA
Spike-ER 1000 mm RHA
And remember always comes HEAT warhead with a blast, just 5-10 ATGM focus on one target it will have devastating greater than 1 quantity of explosives used to bomb the USS Cole
si aici la ceva damage, unei nave muult mai mari si mai rapide care nu tre’ sa faca slalom prin senalul navigabil – care nu are in multe locuri latimea necesara virarii unui monitor si nici a unei VB:
http://2.bp.blogspot.com/_d6PHRYgvm4c/TLR3ByvNCmI/AAAAAAAAD2E/iDitdOW3694/s1600/USS-Cole.jpg
Ok sa o „luam” pe parti
Prima -cineva sustine transant ca barcile de asalt (gonflabile, semirigide) sunt mai eficiente , utile decat un monitor, vedeta blindata ceea ce e fals
Sunt mai ieftine…si doar atat
Odata cu mutarea „mai in fata” …a se vedea in marea neagra a centrului de greutate a apararii , scade importanta lor si atat …e mai ieftin sa ai barci , vazut pe deasupra
A doua – blindajul unui monitor nici nu cred ca a fost prevazut din start sa reziste rachetelor ghidate portabile …nici de cand a fost facut , nici din ziua de azi..ci calibrelor mici, medii de artilerie( cred ca nu e gresit termenul ..ma refer la armamentul greu de infanterie ..mitraliere ,etc …sa nu se inteleaga tunuri peste 25-30 mm)
A treia-nu am sustinut niciodata ca in dotarea si forma actuala sunt infailibile , sunt discutii mai vechi pe site pe tema ,unde am sustinut necesitatea unui sistem activ de mascare macar , daca nu de protectie ..ceva in genul trophy , sau macar sailr de pe tr 85 m1 ..pe ele fiind probabil mai util decat pe un tanc si foarte efectiv un sistem din asta
Am sustinut necesitatea inlocuirii unor turele din varii motive
Unul ar fi centralizarea focului si o sa ma explic
De multe ori cand esti surprins e mai rapid sa ai un operator in cabina de comanda care sa dea focul rapid de pe o consola catre o turela telecomandata , decat sa scoti servantii pe punte sa se urce in turelele alea sa dea focul
Ok redundanta ar fi ca daca scoti din uz castelul( o sa numesc asa puntea aia de comanda)poti ramane partial „in lupta” cu celelalte instalatii
Totusi modele sunt de a asigura redundanta turelelor telecomandate
A doua ar fi ca viteza turelelor in forma actuala e total depasita si nu poti ataca varietate de tinte efectiv si minim ar fi fost macar niste servomecanisme sa asigure miscarea turelelor si sisteme de ochire decente…chestia e ca nu cred sa tuneze nimeni special ptr trei vedete, 2 monitoare vreun sistem din asta
Nu vei putea tine servantii non stop pe posturile de lupta ,iarna , vara ptr ca sunt deschise si obosesti inutil oamenii
2 containere ce sa contina consolele de comanda , detasabile nu ar fi greu de pus in spatele castelului in sistem plug-in , la fel inlocuirea unora din turele si instalarea unui sistem activ de mascare, protectie
Un sistem din asta te avertizeaza de esti iluminat laser, radar
Vedetele blindate au un profil mic dinspre mal , monitoarele il au mai mare
Aduse la zi ar putea combate si elicopterele mai eficient si infanteria
Cu o barca pneumatica nu se risca nimeni sa treaca apa numai si daca pe malul celalalt ai un tab ascuns cu turela la rasul apei sa poata trage …cu un monitor da , ca sa intelegem diferenta
Si actitudinea „acra” ar unora care au pretentii ca stiu mai multe de dinauntru e … ,de multe ori concluziile lor insulta logica ..ca sa nu spun ca nici nu aduc argumente
O singura chestie buna a zis
..”cu barcile faci treaba mai usor si mai ieftin” , nu ca faci mai multe sau mai bine
Cand f14 a fost inlocuit de viespe nu e ptr ca viespea era mai buna , sau rachetele ..etc …era mai ieftina si atat
Esti sigur ca ai inteles faza de mai sus? Cu Uss Cole? Aia s-a intamplat. Cu ditamai nava. Si nu era vorba despre mare tehnologie ci doar de:
a small fiberglass boat carrying C4 explosives and two suicide bombers approached the port side of the destroyer and exploded,[2] creating a 40-by-60-foot (12 by 18 m) gash in the ship
„de multe ori concluziile lor insulta logica ..ca sa nu spun ca nici nu aduc argumente” – au fost aduse argumente dar nu convin unora de pe aici.
Inteleg sentimentalismul unora care au avut inaintasi ce au indeplinit serviciul militar pe asemenea nave, poate ei insisi dar vremurile s-au schimbat. V-ati dori ca in eventualitatea unui conflict REAL sa va aflati pe o asemenea nava? Ca efectiv sa va aflati in bataia unui AK-47 daca mai apucati sa sariti in apa?
Nu mai invocati ca au fost incluse in „schema NATO”. Spuneti toata povestea – pentru combaterea contrabandei si a imigratiei.
Se mai spunea si:
Hodges said, “is you start getting closer and closer to the Danube river delta, and then you start affecting potential security and commercial impact on the Danube river, which is obviously vital for Romania and Bulgaria.”
la incidentul ala, de avea pe careva la un .50 cal sau un 20/30mm pe flancul ala, ii detona mult inainte sa ajunga langa.
Cat despre Dunare, este vital ca rusii sa nu se apropie de Nistru si poate nici de Odessa.
cam asa e, monitoarele echipate corect sunt platforme redutabile, care pot proiecta artilerie pe o raza de pana la 60-100km, de-ar avea proiectile Vulcano/ LAR, etc.
A doua ar fi ca noi o sa fim in aparare si o sa trebuiasca sa tinem locul …nu sa ne ascundem si sa fugim de frica de a nu fi loviti ..nu stiu daca iti imaginezi asa pe deasupra , ca dupa aia iar se inchina altii la statuia lui stefan
Exercitii in care luai elicopterul la modul pasiv. Si elicopterul era unul de taxi. Care mergea la treaba lui. Daca era unul militar (ceea ce nu cred dar daca s-a intamplat echipajul este vai mama lui) a facut exercitiul tot la modul pasiv. In mod sigur a bifat misiunea ca fiind indeplinita ca si monitorul pe care ai activat. Am participat la cateva asemenea misiuni de lupta. Unii au puctat si la un air show. Era o antiaeriana de uscat si unele de pe nave. Numai ca LanceR-ul avea alta treaba pe acolo, show-ul aerian, nicidecum manevre si contramasuri. Asta este. Multi vad, putini pricep.
@ tai pel
Dpmvd, discutia este despre utilitatea in viitor a unui astfel tip de nava. Mai este monitorul un sistem de lupta relevant pe campul de lupta al viitorului sau nu? This is the debate.
Ca ne convine sau nu, si tu si eu/je v-ati putut argumenta punctul de vedere.
Eu, de exemplu, sustin ca monitorul este inca o arma viabila in mediul fluvial din Romania.
Exemplele tale sunt foarte bune, adaug chiar si exemplul navei saudite care a patit-o ca USS Cole sau nava egipteana.
Nu exista sistem infailibil ci doar o permanenta cursa intre arma si armura. Cu toate astea n-au disparut inca nici tancurile, nici distrugatoarele americane. Dezvoltarea dronelor permite astfel de atacuri sinucigase dar, ca de obicei, acest gen de actiuni poate fi combatut prin tunuri rapide ghidate radar/optic si adaptarea regulilor de angajare sau a tacticilor de lupta.
Dupa cum ii spuneam si lui eu/je, nu am pretentia de a fi vreun expert si, spre deosebire de altii, ascult.
Amandoi pareti a sugera la unison ca blindajul monitoarelor sau al vedetelor blindate nu rezista nici macar la focul unui AK 47. N-aveti de unde sti asta, decat daca ati servit pe ele sau ati detinut acces la informatii clasificate. Ceea ce e nitel in neregula, astfel de date nefiind de obicei destinate publicului. Cunoscut fiind apetitul pentru secretomanie al marinarior militari… dar poti sa tragi si singur concluziile.
Eu, personal, consider ca acest nave sunt inca relevante, insa, in mod cert, necesita modernizari pentru a tine pasul cu evolutia armelor si a tacticilor. Despre ce modernizari ar trebui facute, ele sunt atat de evidente incat nici macar n-are rost sa le expun aici.
In final, “multi vad, putini pricep” nu este un argument in sine si denota o aroganta si o superioritate care nu-si au locul pe un blog de pasionati: https://www.rumaniamilitary.ro/index-php/categorii/contact
In armata ordinele se executa, nu se discuta. Daca pe timp de razboi as fi imbarcat, as prefera sa fiu imbarcat pe o vedeta blindata si nu pe un Tetal sau pe o Tarantula. De dragoare nu mai zic… Si nu e vreun patriotism de bodega, probabil m-as c__a pe mine de frica, dar n-as prea avea de ales, nu-i asa?
Eu cred ca vb cu aceeasi persoana tai pel/EU/je. Si nu cred ca este militar, iar daca ar fi ori este unul f slab ori unul caruia nu-i place ce face. Discutia se putea purta simplu fara aluzii fin plasate despre apartenenta la sistemul militar deci ar sti ce vorbeste.
Plecand de la referirile la vulnerabilitatile monitorului opinentul triplu uita sau nu stii ca in timpul operatiunilor deplasarea se face cu echipajul la posturile de lupta tocmai pentru a minimaliza riscurile unor surprize de pe maluri. Replica unui post cu mitraliera de 14,5 la o prima rafala cu AK ul ar fi un moment extrem de neplacut pentru posesorul AK ului. In ciuda filmuletului cu tragerile de la Peceneaga multi destepti pasionati de fenomenul militar dar care n-au luat parte macar la un exercitiu de tragere ar fi trebuit sa stie ca exercitiul era despre precizia tragerii si nu despre rapiditatea reactiei, iar o turela de tipul ala inca poate reactiona rapid la un atac cu arme usoare de pe mal. Dupa gandirea lui dupa atacul asupra USS Cole americanii trebuiau sa renunte la distrugatoare si sa le inlocuiasca cu barci de fibra de sticla. Riscuri exista peste tot pornind de la atacuri ale aviatiei si terminand cu lovituri de artilerie si rachete ghidate. Riscuri au fost si inainte.
Tot pomenea dumnealui de Turtucaia, vad ca nu stie ca altfel vorbea despre asta , in timpul operatiunilor de evacuare una din vedetele noastre a fost atat de intens mitraliata incat tot echipajul a fost ucis sau ranit cu exceptia unuia dintre ofiteri care a reusit sa scoata singur vedeta de sub focul inamic. Dupa filozofia dumnealui din cauza incidentului trebuia renuntat la flota fluviala din 1916. Rationamentul domnului cu 3 identitati este renuntarea la vectorul care poate intampina probleme in loc sa gaseasca solutii pentru rezolvarea ei (vezi mitraliera grea la cazul Cole). In cazul flotei fluviale solutia pusa si de tine si de Niko este un modernizarea /inlocuirea aparaturii de bord si armamentului care este intradevar ramas in urma.
„Si nu cred ca este militar, iar daca ar fi ori este unul f slab ori unul caruia nu-i place ce face.” – asta este ca la Meteo, acopera toate posibilitatile: „vantul va fi slab pana la moderat, cu intensificari locale care pot avea caracter de vijelie”.
„multi destepti pasionati de fenomenul militar dar care n-au luat parte macar la un exercitiu de tragere ar fi trebuit sa stie ca exercitiul era despre precizia tragerii si nu despre rapiditatea reactiei” – asta este buna, tocmai ai pomenit ca”Discutia se putea purta simplu fara aluzii fin plasate despre apartenenta la sistemul militar deci ar sti ce vorbeste.”
„Dupa gandirea lui dupa atacul asupra USS Cole americanii trebuiau sa renunte la distrugatoare si sa le inlocuiasca cu barci de fibra de sticla.” – nu amice, asta este gandirea ta.
” in timpul operatiunilor de evacuare una din vedetele noastre a fost atat de intens mitraliata incat tot echipajul a fost ucis sau ranit cu exceptia unuia dintre ofiteri care a reusit sa scoata singur vedeta de sub focul inamic” – despre asta este vorba to’arashu, despre vulnerabilitatea extrema A ECHIPAJULUI; nu fieratania trebuia sa scape, ci echipajul. Iar acum este muuuult mai vulnerabil.
Referitor la solutii la probleme cred ca-ti depasesti competentele. Sunt altii mai in masura sa o faca. Pe aici ne dam si noi cu parerea. Multi o iau in nume personal si ataca omul (facand explicit referire la persoana care nu are aceleasi opinii cu ale lor – a se vedea lucrurile in ordinea cauza-efect) nu ideile.
Asta cu depasirea competentelor este comica mai ales venind de la unul ca tine. Sau tu te consideri persoana competenta . Sau esti un parerolog care citind intens articole pe net a ajuns sa se creada un fel de Pierre Barjot . Dar cu inlocuirea monitoarelor cu TAB-uri cum este? Te-a sfatuit cineva competent? Dar interpretarea faptelor izolate drept adevar cu valoare generala doar ca sa dea bine parerea ta cum se numeste. Si ca tot vorbeai de atacuri la persoana, ce participant la discutii cu constiinta cristalina si competenta isi schimba nick-ul de trei ori in timpul aceleiasi discutii?
„Asta cu depasirea competentelor este comica mai ales venind de la unul ca tine” – eu am evidentiat problemele unei asemenea nave. TAB-ul are rolul lui. Si altele, Si ale armelor care nu existau pe vremea WWI si WWII. OAMENII conteaza, amaratii aia care isi vor fi irosit viata pentru ambitiile unor tampiti de politicieni sau burtosi din armata a caror doctrina de lupta este umflarea foaleleor si gradele – ale spir(i)tului si cele militare. Sunt sigur ca apartii acestei ultime categorii. Ca la Meteo, pot presupune ca in viata reala nu ai avut parte decat de dezamagiri si experienta ta militara a fost revelatia vietii. Daca ai cunostinta despre „Si ca tot vorbeai de atacuri la persoana, ce participant la discutii cu constiinta cristalina si competenta isi schimba nick-ul de trei ori in timpul aceleiasi discutii?” – poate insemna ca pe aici se da block daca orice… sau faci parte dintre administratori. Pacat.
In final, imi permit sa-ti recomand schimbarea nick-ului, anagramarea POATE semnifica Anal’shok – imi pare rau de experienta traumatizanta pe care ai trait-o (raman la nivel de presupunere… sper ca nu ti-ai luat-o in armata).
Cand am scris despre cauza-efect(consecinta) referitor la modul in care se reactioneaza la postari, semnalam un fapt serios.
S- a suparat 3/1 . A trecut de la monitoare la meteo si socuri administrate pe diferite cai. TAB ul are rolul lui in sfarsit te-ai prins numai ca nu cel de nava de lupta. Limbajul subtire si tonul superior nu au efect la mine dar daca tot insisti…. Simplul fapt ca sugerezi inlocuire flotei de Dunare cu TAB-uri si barcute de fibra in baza cazului singular al USS Cole si al unui articol plin de aiureli dintr-o publicatie constanteana spune multe despre experienta ta in domeniu fericita sau nu. Ca am sau a avut eu experiente fericite in armata sau nu n-ai cum sa stii nici macar facand anagrame cu diverse nick-uri. Sigur nu esti un gazetar de provincie de la o publicatie cu 15 cititori prea arogant ca sa-si vada limitele si prea prost ca sa inteleaga ce aberatii profereaza? Si daca vrei socuri iti pot recomanda un pshihiatru.
Bre da’ capsoman mai esti! Nu a pomenit nimeni de folosirea TAB pe post de nava de lupta ci doar ca poti supraveghea punctele de interes de pe mal iar daca este nevoie de o traversare, ai cu ce. Stai foarte prost cu logica – daca aia ai inteles tu din episodul USS Cole, e clar. Te-as face prost si eu dar s-a ocupat natura de asta. Dar nici nu te compatimesc. Totusi, schimba nick-ul ala nefericit. Intra si tu in randul lumii. Ai sa fii 2/1. :)))
Cred ca ai sa ne parasesti.
Am, asa, un feeling…. 😉
Nicio problema. Sunt destule site-uri de profil. Stii cum e cu spiritul de gashca…
De revazut totusi postarile si cine a facut uz de limbajul agresiv, in ce moment al postarilor (fapt pe care l-am sesizat mai sus „Cand am scris despre cauza-efect(consecinta) referitor la modul in care se reactioneaza la postari, semnalam un fapt serios.).
Daca se abuzeaza de dreptul de admin si se da block atunci cand parerea unui „parelolog” difera de cea a gashtii, nu e niciun regret.
Gagiul se inflameaza de parca i-am taiat eu fondurile la monitoare. Capsoman a fost un termen prea bland.
Du-te dom’ locotenent si nu uita sa te invarti.
@tai \je\eu,etc…
Anla’ shok a demonstrat de-a lungul anilor ca stie despre ce vorbeste. Tu, ca multi altii, ai venit cu niste pareri fanteziste pe care acum le faci „ale gastii”, si apoi ai trecut la glume rasuflate referitoare la nick-ul sau. Asta e nivelul, de unde nu-i nici Dumnezeu nu cere. Succesuri in intrecerea socialista!
Parerea mea, hic…
Capsoman? S- a ocupat natura? Nick nefericit?
Zic sa nu mai musti din tastatura ca-ti ramane plastic intre masele. A da si o anagrama in coltul gurii . Ce am inteles eu din cazul Cole nu ai inteles tu. In fapt subiectul iti este strain ca si nick -ul meu care te preocupa atat. Si da prefer sa raman 1/1 chiar daca iti ramane Space Shift in gat.
nici tu n-ai inteles inca: deocamdata ai nostri nu prea mai cumpara TAB-uri amfibii, ultimele fiind batalionul ala de Piranha IIIC, care cred ca asa va ramane, unic. Daca o mai avea noroc Agilis-ul sa se nasca poate, daca nu probabil si de la noul 4×4 amfibiu o sa cam trebuiasca sa-ti iei gandul.
Nici nu trebuie nene sa fie toate amfibii. Doar cele care sunt in zone sensibile, care necesita din cand in cand o traversare intre doua zone de uscat. Cu bulgarii presupunem ca suntem prieteni… pana la proba contrarie. Vad ca aici se vehiculeaza o posibila invazie rusa. Greu de crezut ca au intentia dar daca o vor face nu-ti vin aia cu barca sau nava fluviala pe Dunare. Cel mult o vor traversa pe unde se poate. Dupa ce vor face curat inainte (rachete, forte speciale). Nu cred ca va fi vorba despre asa ceva. Imi dau si eu cu parerea in calitate de parelolog. Mai atent as fi la musulmanii care ne colonizeaza. Si poate la E.T..
mda, plin de musulmani care ne colonizeaza… vreo 700 🙂
http://www.gandul.info/stiri/surpriza-ue-pentru-romania-cati-refugiati-au-fost-trimisi-tara-noastra-in-baza-cotelor-obligatorii-16687662
http://www.mediafax.ro/politic/situatia-refugiatilor-in-2017-clasamentul-tarilor-ue-care-au-primit-migranti-anul-trecut-pe-ce-loc-se-afla-romania-dupa-ce-a-acordat-azil-pentru-655-sirieni-raport-17140058
Sau 2400 cu aia in tranzit si in curs de triere…
http://evz.ro/numarul-imigrantilor-a-crescut.html
si Germania, tara de 82 de milioane delocuitori, e gata sa se prabuseasca pentru ca a primit sub 200.000 de refugiati/an timp de 3 ani 🙂
http://www.mediafax.ro/politic/situatia-refugiatilor-in-2017-clasamentul-tarilor-ue-care-au-primit-migranti-anul-trecut-pe-ce-loc-se-afla-romania-dupa-ce-a-acordat-azil-pentru-655-sirieni-raport-17140058
pericolul nu e ca rusii vin peste noi, ci ca ajung sa controleze malul celalalt pana la Nistru, Odesa si insula Serpilor, daca ucrainenii pierd controlul.
in Delta nu prea ai multe traversari intre doua zone de uscat… ai nevoie fie de un aeroglisor cu fund plat fie d eperna de aer daca vrei sa treci fara probleme.
Vreo 700?! Si de cati ar fi nevoie ca sa fie considerati un pericol? Daca ar fi sa judecam dupa numarul atentatorilor si al victimelor, nicio tara occidentala nu ar trebui sa se simta amenintata de terorism (exceptand turnurile unchiului) ca doar aia nu au atacat in hoarde si nici mii de victime n-au facut. Dar lucrurile nu stau chiar asa. Iar potentialii teroristi pot fi convertiti usor catre extremism.
https://www.stiripesurse.ro/oficial-onu-avertisment-teribil-comandantii-isis-se-infiltreaza-intre-refugiatii-care-vin-in-europa_1262013.html
lasa propaganda pro rusa!
Daca noi am primit 700 cand a fost varful valului din cauza razboiului, cam cati crezi ca primim in anii urmatori?
Cat despre terorism, cel din Europa exista mult inaintea islamismului, fiind alimentat d ebolsevici in primul rand si de separatism!
Iar teroristii de azi din Europa sunt majoritar cetatateni (nascuti sau naturalizati in UE) care au fos tin excursie pe dincolo si le-au venit idei. Ala de deunazi din Paris era cecen devenit cetatean francez, refugiat cu familia cand au intrat rusii peste ei. Poti sa le multumesti la rusi ca i-au radicalizat pe ceceni.
Printre refugiati idin Siria si Irak sunt si multi crestini, nu doar musulmani. La Calais isi facusera la un moment dat singuri biserica din placaje si cartoane, saracii, ca statul francez nu prea era interesat.
Aglomeratie mare nene zilele astea in spamul nostru, parca esti la Mamaia in week end, da noi oferim conditii bune de detentie la costuri zero, asa ca nu va sfiiti…
🙂 )))))
Monitorul Catargiu, în urma celor două atacuri aeriene executate asupra sa la 24 august 1944, a înregistrat pierderi în echipaj şi avarii. La ordinul comandantului, nava a fost pus cu prova pe mal. Fotografia realizată în anul 1949, pe timpul când s-a efectuat o recunoaştere la epavă, arată coşul care avea găuri de la proiectilele care au fost trase asupra navei. În fotografie, se vede turela de la pupa deasupra apei precum şi o turelă aflată în bordul babord răsturnată. Pe baza acelei fotografii se poate aprecia că nava nu a fost scufundată în totalitatea ei, de fapt fiind eşuată.
La 14 septembrie 1951, monitorul a fost ranfulat. Iniţial a fost dus în Şantierul Naval de la Brăila, unde armamentul a fost demontat şi conservat. Ulterior, nava a fost dusă pentru reparaţii capitale în Şantierul Naval de la Olteniţa.
P.S. Monitorul Kogălniceanu nu a fost ranfulat în anul 1953. În toamna anului 1955 au început operaţiunile de ranfulare a navei care se afla scufundată la circa 16 m în Dunăre, pe Braţul Chilia, în apele teritoriale sovietice.