După ce germanii de la Diehl și-au lăudat sistemul anti-aerian IRIS T, declarând că procentul de ținte doborâte este de 100%, acum a venit rândul norvegienilor să ne informeze despre succesul sistemului lor antiaerian.
Adevărat că între IRIS T și NASAMS sunt diferențe. În primul rând IRIS T este un sistem 100% european, de la radar la rachetele folosite, în timp ce NASAMS este un sistem dezvoltat de norvegienii de la Kongsberg dar care folosește ca rachete principale unele americane – AMRAAM și Sidewinder. În al doilea rând, IRIS T este un sistem care îsi lansează rachetele vertical, NASAMS o face oblic, iar acest lucru ar putea conta.
Revenind la norvegieni, colonelul Per Steinar Trøițe, într-un interviu acordat cotidianului “Aftenposten”, a declarat că sistemele NASAMS care au ajuns în Ucraina au avut un succes uimitor, bazat pe o rată de doborare a țintelor aeriene de 94%.
Aflăm că peste 900 de ținte aeriene au fost distruse de NASAMS, toate fiind rachete de croazieră (+60%) sau drone, nefiind raportată până acum doborârea vreunui avion sau elicopter. Faptul că ucrainenii nu au folosit NASAMS împotriva aparatelor de zbor poate avea ca motivație și faptul că ei au primit în primul rând rachete AMRAAM versiuni mai vechi care au o rază de acțiune redusă, iar rușii nu s-au aventurat cu aviația prea adânc în spațiul aerian ucrainean.
Pe de altă parte, este probabil ca Kievul să fi folosit NASAMS preponderent pentru apărarea orașelor și obiectivelor industriale/militare din interior exact împotriva rachetelor de croazieră și a dronelor.
Astfel că procentul de 94%, deși foarte impresionant, nu spune atât de multe, pentru că respectivele aparate de zbor nu sunt cine știe ce înalt manevriere, nu folosesc momeli radar sau IR, nu pot duce război electronic împotriva radarelor sau a rachetelor care le vizează.
În Ucraina, NASAMS a intrat în lupta relativ repede, primul sistem fiind activ încă din noiembrie 2022. Până acum NASAMS-ul a fost donat de către Norvegia, Canada, Statele Unite și Lituania.
Cu toate acestea, 900 de rachete lansate (AMRAAM și AIM-9) reprezintă o cantitate foarte mare pentru orice țară, mai ales dacă le cumperi cu banii jos în loc să le primești gratis și cel mai probabil că nicio țară europeană nu ar putea susține un astfel de consum de rachete, chiar dacă pentru drone și rachete de croazieră poți să lansezi și rachete mai vechi. Doar că stocurile de rachete vechi se epuizează repede în cazul unui conflict de intensitate mare, astfel încât deși atât IRIS T cât și NASAMS și-au dovedit eficienta (mai ales împotriva țintelor slab manevriere), costurile asociate unui consum atât de mare de rachete fac ca sistemele AA bazate pe rachete să nu fie chiar viitorul.
Este nevoie de astfel de sisteme dar în mod obligatoriu trebuie să pui lângă ele și altceva: artilerie, arme cu energie dirijată, sisteme de război electronic.
GeorgeGMT
Pentru eficientizare și scăderea costurilor, s-ar putea crea o rețea internă ( adică pe propriul teritoriu) de baloane ( cu heliu) captive, dotate în nacelă cu sistem radar, ir și chiar echipament de luptă radioelectronică ( sursa de energie, ar putea fi amplasată la sol, cu legătură de cablu electric și fibră optică, de cca 2-3 km ), rețea de de baloane de supraveghere, care de la înălțimea de lucru de 1-3 km, ar putea scana destul de bine orizontul, atât aerian cât și pe cel de la sol și ar putea lucra în tandem cu baterii de rachete sol-aer, arme cu energie dirijată, artilerie aa fixă sau mobilă, etc. Aceste baloane tehnologizate, ar fi mult mai sigure, mai protejate contra loviturilor inamice, decât radarele fixe, de la sol, ar avea o rază de supraveghere mai mare și ar fi mult mai adaptabile, mai versatile. Și totul ar fi și mult mai ieftin ( față de aviația de supraveghere de ex)
S-ar putea încerca inițial pe un proiect-pilot și concluziile nu ar întârzia.
Și cât timp ar supraviețui aceste baloane cu radar , senzori IR ? In fața rușilor .
Nu mai tot copiați idei proaste aplicate în tarile golfului unde pierderea unui balon cu radar nu valorează doi bani că sunt putrezi de bogați.
Basca au un relief foarte ușor. Desert.
@ARP
Și baloanele alea, ca și radarele fixe de la sol, ar fi niște ținte fixe, fără nici o posibilitate de manevră. Cam cât de greu crezi că ar fi să fie date jos cu o rachetă?
Părerea mea, hâc…
Zici de asa ceva ? : https://www.defensenews.com/global/europe/2024/05/22/poland-spends-1-billion-on-us-made-surveillance-aerostats/
Este posibil ca noi să merge către IRIS-T (am văzut că l-am testat pe IAR 99 SM, în plus în actuala evoluție politică este mai indicat să avem alternative cu producție locală).
Nu a fost niciun test pe IAR. A fost doar de poza.
Sistemul se integreaza pe IAR 99 SM.
Posibil, aici e o poza cu IRIS si nacela IAR 99 TD https://sighiartau.ro/wp-content/uploads/2020/08/foto_42-scaled.jpg
Un mic amanunt – NASAMS are deja integrata racheta IRIS-T alatruri de AIM 9X pentru raza scurta de actiune.
La mobilitatea sistemului IRIS-T este mai mobil fiindca sitemul de lansare este din start integrat pe camion.
Daca vrem sa fie relevant pentur viitor trebuie integrata si racheta MICA/ MICA NG ca altfel te poti trezi ca dintr-o data nu mai ai rachete de la USA ca nu pot produce sau fiindca au alte socoteli.
In acest context IRIS-T cu variantele SLS si SLM pare o optiune mai solida.
Si sa nu mai spun ca IRIS-T este deja integrata si pe F 16 MLU.
https://www.kongsberg.com/kda/what-we-do/defence-and-security/integrated-air-and-missile-defence/nasams-air-defence-system/nasams-multi-missile-launcher/
Toate dronele folosesc coordonate gps si pot fi pacalite sa detoneze in aer. Varianta cu baloane care pot perturba puternic semnalul GPS e mai eficienta decat sa consumi munitie inteligenta.Posibil ca aceste drone sa fie imune la interferente pentru ca in ultima faza a zborului, dronele iraniene se bazeaza pe un sistem inertial de navigatie.Bruierea lor e mai eficienta la intrare in tara decat deasupra orasului de aparat.
Nu si cand folosesc bobila de fibra optica de multi km lungime sau software mai destept (gen ‘AI’) ce le da niste autonomie (ambele existente acum pe front).
typo: *bobina de fibra optica
Salut, se mai stie ceva de achizitia Shorad Vshorad la noi??? Au amanat guvernantii, abia se misca…
Tot la IRIS-T ma gândeam ca ar castiga licitatia la noi, totusi si costul unei rachete e 450.000 euro, iar unui sistem Nasams dublu, numai vorbim de sistemul Spyder.
Iar in condițiile actuale, cu dezactivarea sistemelor razboi electronic pe f16 ucrainiene, himars care nu mai poate folosi gps-ul, credeti ca MAPN ar trebui sa se indrepte spre alte avioane, decat F35, cu toate ca Rafale este foarte scump.
https://m.digi24.ro/stiri/externe/ue/cum-ar-putea-trump-sa-imobilizeze-sistemele-de-arme-importate-de-europa-din-sua-avioanele-f-35-printre-cele-mai-vulnerabile-3151541
De unde ai scos-o ca sistemele de razboi electronic de pe F 16 ukrainiene au fost dezactivate?!
la fel de unde ai preturile pe racheta sau pe sistem ca eu nu am reusit sa le vad asa la liber.
@Ciprian
Sistemele de război electronic de pe F-16 ucrainene NU au fost dezactivate.
Nu mai primesc up-date-uri la frecvențele de bruiat, ceea ce e cu totul altă treabă.
Părerea mea, hâc…
Toti se invart in jurul cozii…….. nu vine unul sa stie si sa spuna… Ba baieti actualizarea la sistemele de razboi se face: o data la o luna. la o saptamana sau cand descopera ucrainienii ca rusii au schimbata frecventele si acum bruiajul lor a devenit ineficient…
https://www.aviatiamagazin.com/headline/exista-un-buton-de-oprire-pentru-avioanele-f-35/?fbclid=IwY2xjawI9Bo9leHRuA2FlbQIxMQABHUEiAy–gGw5Ynrzw1X-6C7iRThnvPM-s0voCFQ5bXzn4xrbU2yilY2b9Q_aem_zVifkcY2ef03TZgpm55bpw
https://www.google.com/amp/s/www.rumaniamilitary.ro/cat-costa-rachetele/amp
https://m.defenseromania.ro/sua-cresc-presiunea-pe-ucraina-sistemele-de-razboi-electronic-de-pe-f-16-urile-ucrainene-nu-vor-mai-primi-actualizarile-neceare_632781.html
https://newsweek.ro/international/trump-a-oprit-sprijinul-electronic-pe-avioanele-f-16-ale-ucrainei-kievul-a-scos-la-atac-mirage-2000
IRIS-T AAM (air to air missile) sau AIM-2000, are dimensiunile identice cu IRIS-T SLS (surface launch short) lungime 2936 mm; diametru 127 mm greutate 87.4 kg, motorul rachetei este acelasi dezvoltat de Nammo, insa exista diferente de software
IRIS-T SLM (surface launch medium) lungime 2936 mm diametru 152 mm greutate 110 kg, motorul rachetei fiind diferit de cel al variantelor AIM-2000 si IRIST-SLS
In evaluarea costurilor e preferabil de tinut cont de TCO (total cost of ownership): rahcetele IRIS-T sunt livrate in containere ce permit ca pe intreaga durata de viata a rachetei, sa nu fie necesara mentenanta
Romania are deja rachete AMRAAM si Sidewinder in stoc sau comandate, deci NASAMS ar fi solutia evidenta, ai stoc comun, mai ales ca e integrat si cu Iris T, Mistral, RBS70, etc. E sistemul universal.
In alta ordine de idei, la cantitatea de rachete plouata de rusi peste Ucraina e clar ca am da faliment daca am importa rachete. E nevoie sa producem in tara.
ce spui este valabil pt RoAF intr-o oarecare masura (am mai spus pe aici, ca poate ar fi fost OK sa fie separate SHORAD/VSHORA pentru RoAF (NASAMS) si fortele terestre (IRIS-T), insa realistic, nu vei lua de pe pilonul unui avion o Sidewinder sau AMRAAM si in cinci minute o vei trage de pe NASAMS. Nu am vzut nicaieri scirs ca vre-un tip de rachete ar fi plug & play schimband platforme AA cu SAM (racheta sa sa recunoasca platforma de pe care este operata tragerea), asa incat daca o baza aeriana ar fi atacata (mai ales la saturatie) nu te va avantaja ca ai rachete pregatite pentru lupta aeriana, si invers
Nimeni nu se gandeste la sistemul sud coreean Cheolmae? Deja au baietii KM-SAM Block 2 au trecut si la fabricarea sistemului L-SAM care e practic un THAAD sud-coreean. https://ac.namu.la/20220417sac2/7ceae89941fea12e797637653185678216e18b1d1267dfbcbe54f1f8188eba45.png?expires=1741707620&key=WvwqGiwq-WxywrY7G_ytkQ
https://pbs.twimg.com/media/F9RscRDbgAALhhu?format=jpg&name=4096×4096
nu ca e iesit din schema la noi