15 august, Sfanta Marie Mare – Ziua Marinei
Nimic nu este mai frumos pe lumea asta decât o nava cu vele. Zic eu, unii dintre voi vor trebui să mă creadă pe cuvant. Graţie, eleganţă, curaj nebunesc, romantism – epoca de glorie a marilor veliere acoperă o perioadă semnificativă din istoria umanităţii şi le are pe toate.
Alegerea navei celebre, subiect al acestui articol, are legătură atât cu ceea ce aniversăm astăzi, cât şi cu renaşterea marinei noastre, în special a celei maritime, după recâştigarea independenţei. Pentru cei care nu au intuit deja care este subiectul acestui articol vă spun eu, acum: este vorba despre bricul „Mircea”. Şi cum actualul bric (în fapt navă barc) „Mircea” este binecunoscut tuturor, accesul la informaţii în ceea ce-l priveşte fiind facil şi generos, putând fi chiar vizitat de cei care doresc asta, astăzi vom povesti despre primul bric „Mircea”.
Dar, pentru început, cred că ar fi util să ne lămurim puţin în privinţa acestei noţiuni şi a tipului de navă pe care o denumeşte.
„Dicţionarul enciclopedic de marină” publicat în 2006 sub egida Editurii Societăţii Scriitorilor Militari de un colectiv compus din: Comandor (r) Anton Bejan (coordonator), Contraamiral (r) Raymond Stănescu, comandor (r) Neculai Pădurariu, dr. Carmen Atanasiu, comandor (r) Ovidiu Victor Ionescu, comandor (r) Paul Ionescu, cu care vă recomand să vă obişnuiţi pentru că va fi deseori citat, ne dă o definiţie a bricului care sună cam aşa: „navă cu două catarge şi cu vele pătrate, folosită pentru transport şi luptă. Deplasament până la 250 de tone. Un bric de luptă la sfârşitul epocii navelor cu vele avea maximum 18 tunuri. În trecut a fost utilizat şi termenul brick sau brig.”
Bricurile erau construite din lemn şi aveau două catarge: cel mic, din prova (partea din faţă a navei) purta denumirea de arborele trinchet iar cel mare, dinspre pupa (partea din spate a navei), purta denumirea de arborele mare. În prova navei mai există un arbore mai scurt, orientat orizontal şi care purta denumirea de bompres. Velele pătrate ale bricului erau înfăşurate pe vergi, care sunt bare de lemn montate orizontal pe cei doi arbori cu dispozitive speciale de prindere (troţe) care le dădeau libertatea de mișcare necesară efectuării manevrelor.
Totalitatea arborilor unei nave poartă denumirea de arboradă. Arborii sunt fixaţi de navă cu ajutorul sarturilor (parâme care asigură catargele în tribord – partea din dreapta a unei nave privind dinspre pupa spre prova şi în babord – partea din stânga) şi straiuri (parâme care asigură catargele înspre prova şi înspre pupa), si care poartă denumirea de manevre fixe.
Manevrarea velelor presupune însă multă mişcare pentru realizarea căreia sunt folosite o serie de parâme specifice (şcote, fungi) care poartă denumirea de manevre curente.
Bricul Mircea
Evident, nu în ultimul rând trebuie să vorbim şi despre pânze (velele), mijlocul de propulsie al unui velier în general. Astfel, la bricuri, în prova navei întâlnim un velastrai, focul şi focul săgeţii, vele triunghiulare prinse de straiurile dintre trinchet şi bompres. Pe trinchet se află velele pătrate (de fapt trapezoidale), care în general poartă următoarele denumiri, de la baza catargului către vârful său: vela trinchet (uneori denumită şi trinchetin), gabierul trinchet, zburătorul trinchet şi, uneori o rândunică trinchet. Pe arborele mare întâlnim de asemenea vele pătrate, ce poartă aceleaşi denumiri ca în cazul arborelui trinchet: vela mare, gabier, zburător şi, uneori rândunica. Pe arborele mare, în spatele velelor pătrate se află încă o velă, randa sau brigantina instalată pe un ghiu şi un pic iar între arborele mare şi trinchet mai pot fi instalate vele triunghiulare pe straiuri.
Totalitatea arborilor, manevrelor fixe şi curente şi a velelor unei nave formează ceea ce în limbaj marinăresc se numeşte greement.
Bricurile erau folosite îndeosebi pentru transportul mărfurilor însă nu erau foarte eficiente pentru că necesitau un echipaj relativ numeros, spre deosebire de goeletă de exemplu, care, deşi era mai mică, datorită greementului specific de goeletă, necesita un echipaj mai mic care să manevreze nava.
Lămurită noţiunea de bric fiind, să revenim la oile noastre!
„Mircea” a fost prima navă-şcoală cu vele a Marinei Române, de tipul bric, navă asemănătoare celei descrise mai sus. Nava a fost construită de unii dintre cei mai buni constructori de nave ai momentului din Anglia, șantierele britanice „Thames Iron Works” din Londra, în 1882.
Bricul Mircea in constructie
Trebuie spus că, după finalizarea Războiului de Independenţă Marina Militară a României a cunoscut o dezvoltare semnificativă mai ales în contextul proaspătului litoral la Marea Neagră, dobândit o dată cu independenţa ţării. Până la începutul Primului Război Mondial, Marina Militară Română a avut trei programe majore de înzestrare cu mijloace de navigaţie: în 1883 – 1885; în 1886 – 1888 şi în 1906 – 1908. Al patrulea, prevăzut pentru anii 1912 – 1913, a fost finalizat într-o oarecare măsură de abia după sfârşitul Primului Război Mondial. Şi atunci, ca şi acum (îmi pare rău, nu m-am putut abţine), mijloacele de navigaţie puse la dispoziţia Marinei Militare Române nu au fost niciodată întru-totul pe măsura sarcinilor şi misiunilor pe care aceasta trebuia să le îndeplinească.
Prin urmare, la 7 Februarie 1879 este promulgată o lege prin care se alocă Ministerului de Război un credit extraordinar în sumă de 276.386 lei pentru repararea vapoarelor, şlepurilor şi extinderea arsenalului flotilei. Pentru reparaţia navelor utilizate de guvernul rus pe parcursul războiului, România va primi drept despăgubiri suma de 165.065 lei pe care comandamentul flotilei o va utiliza pentru mărirea atelierului de reparaţii şi dotarea lui cu maşini moderne. Acest atelier va efectua majoritatea reparaţiilor la navele flotilei, atât de greu încercate pe parcursul războiului de independenţă. Din toată flotila, singura navă care este trimisă la Budapesta pentru efectuarea reparaţiilor este „Ştefan cel Mare” care necesita schimbarea căldărilor.
În 1879 efectivele marinei militare sunt mărite de trei ori, ajungând la doi locotenenţi-colonei, cinci căpitani, şase locotenenţi, 12 sublocotenenţi şi 600 de sergenţi, caporali şi soldaţi. Comandant al flotilei era Nicolae Dumitrescu Maican, locotenent-colonel, reședința acesteia fiind mutată după Războiul de Independenţă de la Calafat la Galaţi, un oraş mult mai bine poziţionat pentru asigurarea legăturii cu Dobrogea.
În 1880 este comandată şantierului naval din Triest „Stabilimento Tecnico Triestino” executarea unei canoniere, ce se va numi „Griviţa”, în amintirea bătăliilor purtate în timpul Războiului de Independenţă. Noua navă avea o lungime de 30 de metri, o lăţime de 5,15 metri, pescajul de 1,8 metri, un deplasament de 110 tone şi o viteză de 9 noduri, costând bugetul tinerei marine suma de 100.000 de lei. Iniţial, canoniera a fost înarmată cu două tunuri de 90 mm de provenienţă Krupp, înlocuite mai târziu (1888) cu două tunuri Nordenfelt cu tragere rapidă, calibrul 57 de mm, două tunuri revolvere de 37 mm şi două mitraliere de 11,43 mm, cu câte 10 ţevi fiecare. Primul comandant al navei a fost căpitanul Drăghicescu Mihail şi a făcut primul voiaj de instrucţie cu echipajul în Marea Neagră la 25 August 1880, fiind mai apoi, în Noiembrie 1880, bazată la Sulina pentru efectuarea misiunilor de poliţie, ca mai apoi să primească în pază şi portul Constanţa.
Însă mica flotilă de care dispunea Marina Militară Română era depăşită de sarcinile alocate şi, chiar dacă personalul se mărise de circa trei ori, navele lipseau. La insistenţele comandantului Marinei, Nicolae Dumitrescu Maican, a fost trimisă în Anglia o comisie pentru a alege mai multe tipuri de nave potrivite înzestrării flotilei. Printr-o notă din 22 August 1882, Ministrul de Război aprobă încheierea unui contract pentru construcţii de nave cu şantierul naval „Thames Iron Works”. Prin urmare, în cursul anului 1882, comisia comandă sus-numitului şantier un bric cu vele şi maşini pentru şcoala şi instrucţia gabierilor şi a timonierilor, un torpilor pentru instalarea barajelor de torpile, două torpiloare mai mici, trei şalupe canoniere şi cinci şalupe pentru poliţia de pe Dunăre. Cu ocazia programului de înarmare din 1882 – 1883 s-a mai comandat şi un puitor de mine.
Eroul articolului de faţă a fost adus în România la 12 August 1882 şi a primit numele „Mircea” după ce fusese în prealabil botezat în Anglia de către Ion Ghica, ambasadorul ţării noastre la Londra, fostul Bei de Samos, despre care am mai vorbit într-unul din episoadele anterioare. Într-o scrisoare către Amiralul Urseanu, beiul, om obişnuit cu marea, scria: „Cumetre dragă, am urmărit cu harta şi cu gândul falnicul pavilion al lui Mircea. Facă Cerul ca fericita călătorie a lui Mircea pe marea cea periculoasă să fie de bun augur şi să deschidă României o eră de acţiune asupra mărilor. Urez tinerilor Argonauţi de sub conducerea voastră un viitor glorios.”
Nava avea o lungime de 36 de metri, lăţimea de 7,62 metri şi pescajul de 3 metri, corpul navei fiind construit din lemn, coastele fiind de fier. Propulsia se putea realiza atât cu ajutorul maşinii de 160 CP cât şi cu ajutorul celor 14 vele ce însumau o suprafaţă totală de circa 490 – 500 mp, nava fiind capabilă să dezvolte o viteză de circa 8 noduri doar cu maşina, viteza maximă fiind undeva pe la 15 noduri, în condiţiile unui vânt favorabil. Deplasamentul navei era de 350 de tone, echipajul ce putea fi ambarcat fiind compus din 8 ofiţeri, 6 maiştri, 2 piloţi, precum şi 100 de marinari şi elevi ai Şcolii de Marină. Primul comandant al navei a fost Nicolae Dumitrescu Maican.
Detalii tehnice inedite privind etapa de construcţie a lui „Mircea” pot fi găsite în link-ul menţionat la finalul acestui articol, concluzia fiind însă că, la acea dată, englezii au pus la bătaie cele mai bune tehnologii de fabricaţie avute la dispoziţie, modalitatea de construcţie a bricului fiind foarte similară modalităţii de construcţie a celebrului cliper „Cutty Sark”.
„Mircea” a fost embrionul de la care a pornit flota Marinei Române. Unul din cele mai cunoscute episoade din istoria navei îl constituie furtuna din 1888, când practic nava a fost considerată pierdută. Raportul comandantului de atunci al navei, căpitanul Eustaţiu Sebastian a fost publicat în Monitorul Oastei, în 1888. Îl reproduc şi eu integral:
„Domnule Comandant,
Conform ordinului Dumneavoastră pentru pregătirea echipajului în scopul campaniei ce trebuia să se întreprindă în curând, am luat dispoziţiuni a eşi în mare pentru a rămâne 3 – 4 zile; – drumul ce-mi trăsesem să-l urmez era: de la Sulina să mă cobor spre Sud aşa ca să recunosc farul Sft. Gheorghe, apoi să înclin drumul spre Sud-vest pentru recunoaşterea Constanţei şi apoi să pun capul pe Insula Şerpilor, să o dublez şi să mă întorc la Sulina.
În acest scop la 18 Mai, 6 ore dimineaţa, am părăsit Sulina cu un uşor vânt favorabil de Sud-Est, am recunoscut Sft. Gheorghe la 7.30 seara şi spre ziuă la 8 ore mă aflam în dreptul Constanţei, unde executând volta în vânt am luat drumul la larg din cauza vântului, ce nu era tocmai favorabil, ţinând vântul aproape, murele la babord, aceasta pentru a mă îndepărta îndeajuns la larg, astfel ca la cealaltă bordee să pot câştiga în vânt. La orele 3.50 p.m. virat de bord şi cu vânt ce trecuse la N. – N.V. abia am putut la 6,20 să mă aflu în dreptul capului Midia unde am executat din nou volta şi cu vântul ce trecuse la N ¼ NV luai drumul N48o. E aşa ca să trec în destul de larg de Sft. Gheorghe şi să pot recunoaşte mai târziu Insula Şerpilor.
Pe la 1 noaptea începe a se întuneca şi vântul se întăreşte puţin: spre finele quartului vântul refuză de ¼ trecând la Nord şi se întăreşte simţitor. Imediat luai drumul spre Est pentru a mă depărta cât se poate de mult de coastă la larg în prevederea unui vânt tare de Nord (barometrul începuse a scădea destul de repede). Pentru a mă întoarce şi a lua drumul la Constanţa sau Caliacra spre a mă adăposti, nici nu era de încercat şi nu ar fi fost prudent deloc, deoarece timpul era foarte întunecos şi ploaia începuse, că nu se mai putea vedea la o milă distanţă şi în cazul de a nu nimeri sigur la Constanţa sau Caliacra, aşi fi fost expus a cădea la coastă inevitabil. Prin urmare singura deciziune de luat şi cea mai prudentă a fost acea de a pune capul la larg şi a primi timpul rău cât s-ar putea mai la Est depărtare de coastă, pentru a avea loc de derivat îndeajuns spre Sud, unde eram sigur de a nu întâlni pământ decât la o foarte mare distanţă.
Tocmai după cum prevăzusem, vântul se întăreşte din ce în ce şi marea se formează luînd proporţiuni mari. Luai din timp precauţiunile pentru vremea rea ce ne-a găsit la capă sub trinchetin, vela-strai şi artimon. În noaptea de Sâmbătă spre Duminică, pe la orele 8 seara vântul suflă tempestuos cu rafale violente, mare enormă, greenurile se succedau fără întrerupere, ploaie torenţială cu picături enorme; era imposibil a se mai lucra în arboradă, dacă ar mai fi fost necesitate. Pentru a putea ţine în vânt, fac presiune la maşină cu ajutorul căreia şi cu velele de capă puturăm ţine aşa ca să nu cădem travers. Tangajuri enorme combinate cu ruliuri de 30o – 35o.
La ora 9 bastonul focului se rupe de la a doua capelatură; la 10h bastonul se rupe pentru a doua oară de la I-a capelatură, de unde slăbirea arborelui gabierului mic, care nu întârzie şi el la 10h şi 5 m a se rupe şi prin căderea sa a se rupe şi arboretul mic ce era scoborât şi legat în lungul arborelui gabier. Îndată luai măsuri pentru consolidarea lui şi a vergei sale, ca să nu cadă pe punte.
Din cauza greenurilor şi a ploaiei torenţiale continue, imposibil a avea observaţiune pentru determinarea punctului. Derivă de 2 mile pe oră spre Sud. Din această cauză chiar dacă ar fi fost posibil n-am fi putut lua vântul din pupa şi fugi cu el. Această manevră o păstram ca cea mai de pe urmă, în cazul când n-am fi putut ţine la capă din cauza mărei ce ar fi ameninţat să îmbarce sau pentru a fugi de coastă. Trecerea de la capă la vântul dinapoi era periculoasă din cauza trecerii cu vântul travers, când de sigur îmbarcând sub vânt, am fi angajat. În schimb vasul s-a comportat admirabil de bine, n-am fi crezut să poată rezista unei asemenea tempeste şi mărei enorme ce exista.
Duminică ziua părea a se îndrepta (barometrul se urcase de la 760 la 765). Spre seara revine din nou la aceiaşi furie ca şi în noaptea precedentă şi la orele 11 noaptea atinge maximul său de forţă (barometrul sare brusc de la 764 la 761). Vântul tempestuos, ploaie torenţială şi marea devenise demontată; vasul, cu ajutorul maşinei şi a velelor de capă abia mai poate ţine în vânt, marea îmbarcă prin amândouă bordurile şi pe la prova, ruliurile şi tangajurile erau enorme şi foarte brusce, vasul fatiga foarte mult. Toate pompele bordului lucrau pentru scoaterea apei din cală şi compartimentele din prova unde era 50 de cm de apă; în celelalte compartimente se pompa cu maşina.
Luni despre ziuă, odată cu creşterea barometrului, vântul începe a mai slăbi; se luminează pentru un moment, aşa ca să ne mulţumim cu o observaţie luată cu o eroare grosieră, cum am putut constata mai târziu când am făcut observaţii în condiţiuni bune; punctul căpătat cu acea observaţiune ne plasa pe meridianul 27o şi paralelul 42o30’.
Cum avem absolut trebuinţă de proviziuni şi cum marea şi vântul mai căzuse, m-am decis a fugi cu vântul din pupa spre Constantinopol; orice altă direcţie mi-ar fi fost imposibilă de luat, căci aşi fi avut vântul şi marea travers sau din prova, contra cărora n-am fi putut rezista.
Aici este locul să fac cunoscut că ofiţerii cei noi şi echipajul a avut ocaziunea de a se instrui în adevăratul sens şi a profitat cât n-ar fi profitat, executând întreaga companie cu timpuri obişnuite. Aceasta a fost pentru ei o adevărată şcoală.
Ofiţerii au corespuns aşteptărilor mele, s-au purtat admirabil, făcându-şi mai mult decât datoria până la cel din urmă moment, cu toată fatiga şi ploaia ce nu înceta a cădea torenţial.
Echipajul, atât oameni cât şi elevii, exceptând pe cei slabi şi care nu puteau suporta marea, au fost admirabili, mai ales parte din ei pe care-mi rezervez a-i semnala la timp pentru a fi recompensaţi, riscându-şi în unele lucrări viaţa lor chiar.
După terminarea reparaţiunilor rog aprobaţi a se continua partea a 2-a a Campaniei. Partea I-a fiind destinată pentru formarea oamenilor a fost cu de prisos făcută în timpul celor 5 zile de voiaj.
Cu ofiţerii ce-i am şi oamenii astfel cum s-au format pot face chiar turul lumii; dacă însă după întoarcere va mai rămâne timp pot vizita şi porturile din Marea Neagră ce trebuia să vedem.
Afară de avariile semnalate, maşina are trebuinţă a fi vizitată, corpul de asemenea călăfătuit, dublajul înlocuit. Bucătăria dislocată puţin de pe punte va trebui de asemenea întărită. Cred că în două săptămâni să fiu gata a lua marea.
Ministru nostru plenipotenţiar mi-a promis şi mi-a dat deja concursul pentru o repede şi bună reparaţie.
Comandantul bricului „Mircea”,
Căpitan (ss) Eustaţiu.”
A fost o bătălie epică cu marea, fapt apreciat şi de însuşi sultanul Imperiului Otoman, Abdul-Hamid, care, impresionat fiind de isprava tânărului nostru bric a ordonat repararea acestuia în şantierele imperiale, pe cheltuiala marinei otomane. Prin urmare, la 20 Iulie 1888 nava era reparată şi şi-a continuat campania de instruire pe un itinerar ce cuprindea Pireu, Navarin, Messina, Neapole, Roma, Livorno, Spezzia, Geneva, Toulon, Barcelona, Palma, Alger, la Goulette, Malta, Caneea, Constantinopol, Constanţa.
În primii ani de activitate, la bordul lui „Mircea” s-au elaborat manuale şi regulamente, s-a conturat şi s-a precizat limbajul marinăresc, termenilor vechi de origine latină, veneţiană, greacă şi turcă adăugându-se termeni noi.
Bircul Mircea la Genova in 1892
În 1892, împreună cu „Elisabeta”, alături de alte nave militare ale forţelor navale din întreaga lume, a luat parte la serbările columbiene legate de 400 de ani de la descoperirea Americii, serbări ce au avut loc la Genova.
În 1895, „Mircea” participă la serbările legate de inaugurarea canalului Kiel unde aşezarea navelor pentru trecerea în revistă se face în ordinea drumului parcurs şi ocupă, împreună cu „Elisabeta”, al doilea loc, după marina japoneză.
În perioada 1896 – 1899, împreună cu alte nave ale flotei, bricul realizează ridicări topografice ale litoralului românesc pe baza cărora s-a elaborat în ţara noastră prima hartă marină a Mării Negre care a fost premiată cu medalia de aur în cadrul concursului internaţional de la Paris. Trebuie menţionat că harta respectivă a folosit marinei până în 1952 când a fost înlocuită de hărţi noi realizate de Direcţia hidrografică a marinei.
1893
Importanţa bricului pentru dezvoltarea marinei noastre este covârşitoare, instruirea şi pregătirea cadrelor de comandă şi a echipajelor după Războiul de Independenţă fiind una din problemele majore ale tinerei noastre marine. Ştim cu toţii cum se spune: teoria ca teoria, dar practica ne omoară!
Modalitatea de recrutare a marinarilor, instruirea lor, nevoia unui corp ofiţeresc experimentat au determinat statul român să aloce fonduri substanţiale în vederea formării resursei umane a flotei, fără de care nici o navă n-ar prinde viaţă. Aş mai adăuga că, formarea unui marinar este mult mai dificilă decât, spre exemplu, formarea unui infanterist.
1912
Ei bine, „Mircea” a avut o contribuţie foarte importantă la îndeplinirea acestui deziderat prin cele peste 24 de campanii efectuate în Marea Neagră, Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic. Prima campanie a fost efectuată în 1883 cu 38 de marinari şi 33 de elevi ai şcolii de marină, vizitând porturile din Marea Neagră. Campania din 1887 a fost prelungită până în Marea Egee şi Mediterană, iar despre cea din 1888 am povestit mai sus.
În campania din 1891, atât marinarii cât şi elevii de la bordul bricului au vizitat cuirasatele turceşti şi yachtul sultanului la Constantinopol, arsenalul de la Salamina din Grecia, torpiloarele şi staţiunea de reglare a torpilelor ale marinei turceşti.
De-a lungul existenţei sale, pe bric s-au instruit nu mai puţin de 50 de promoţii care au format primele cadre de marinari români pentru că, la noi, spre deosebire de celelalte ţări cu tradiţie marinărească, marina comercială a luat naştere din cea militară. Bricul a fost folosit constant şi pentru promovarea pavilionului tricolor în porturile europene, lucru explicabil dacă avem în vederea tinereţea României la acel moment.
Echipajele marinei aveau şi alte forme de instruire cum erau întrecerile sportive şi nautice, concursuri între unităţile navale, regatele iar marinarii care se evidenţiau în cadrul acestor forme de pregătire erau recompensaţi cu bani. Încă din 1878, în marină se decerna o recompensă în bani, sub numele de „premiul Pantazi”, numele fiind dat în memoria sergentului Grigore Pantazi care a murit la datorie în Corabia, în războiul de independenţă.
În 1898 au fost organizate mai multe concursuri, inclusiv concursuri între bărci şi se pare că barca lui „Mircea” era imbatabilă în cadrul acestui tip de întreceri, fie că se desfăşurau la Constanţa, Galaţi sau Genova ori Kiel.
Bricul a creat de-a lungul celor aproape 50 de ani de istorie şi serviciu în slujba ţării nenumărate prietenii, amintiri de neuitat şi legende despre care a vorbit şi Eugen P. Botez, de altfel elev şi el la bordul bricului:
„Nu pot uita nici pe bătrânii piloţi, adevăraţi lupi de mare, vechii corăbieri italieni şi greci, care ne învăţau pe atunci manevra pânzelor, matelotajul, arta nodurilor de frânghie.
Barbo Spiro Zarzaroni din Hios, care se hrănea cu roşcove şi în loc de ceaţă zicea ţaţa groasă. Dalmaţianul Micheli, condamnat pentru bigamie, se cununase cu o româncă în ţară fără să divorţeze de nevasta lăsată la Triest. Trei fraţi Antonio Rota, calabrezi, marinari desăvârşiţi, admiraţi pentru arta cu care scoteau contrabandele de la vapoarele de marfă. Burtosul Marcheti, care m-a învăţat să fumez cu pipa, căreia el îi zicea lula. Panaite Leca grav, încruntat, fost căpitan de trihandin. Dionisie Vasilatos, un grec mărunţel şi crăcănat, cu mustăţi de rac, fuma tumbechi cu narghileaua. Simpaticul barba Ghiorghios, care în calmul nopţilor de vară ne strângea în jurul catargului, sub bolta înstelată ca să ne povestească isprăvile piraţilor şi contrabandiştilor de haşiş din Arhipeleag, unde îşi făcuse copilăria. Constantinescu-Mastela, vechiul şef de echipaj, oltean rămas celebru, ungea fundul bărcii cu săpun şi lua totdeauna premiul întâi la cursele de bărci, în ţară şi în străinătate.”
Apropos de cele de mai sus, în 1928 foştii marinari şi elevi de la bordul bricului au sărbătorit împreună 40 de ani de la furtuna din 1888 şi au executat împreună o ieşire în larg în amintirea evenimentului. Mulţi amirali, unii chiar retraşi au participat la acel eveniment, lucru explicabil, dat fiind că majoritatea marinarilor români treceau pe puntea lui „Mircea” la începutul carierei lor.
Nava a fost scoasă din serviciul activ în 1931, deşi nu avea un înlocuitor, actualul bric „Mircea” fiind construit în Germania de abia în 1938. Staţionată la Galaţi după scoaterea din serviciul activ, în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, în Aprilie 1944 avea să fie lovită în plin de o bombă rusească în cadrul unui bombardament aviatic, fiind distrusă în incendiul ce a urmat.
Între pânzarele moldoveneşti ale lui Ştefan cel Mare şi „Mariţa”, goeleta despre care am vorbit într-unul din episoadele anterioare, a fost o perioadă nefastă pentru navigaţia românească. După Unirea Principatelor marina românească a crescut treptat, marina fluvială înaintea celei maritime, lucru normal şi explicabil într-o anumită măsură, însă, eu cel puţin, consider că s-a ajuns la un echilibru între cele două marine, fluvială şi maritimă, în anii de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu a acordat şi el multă atenţie marinei, în special celei comerciale, lucru care, fără a folosi cuvinte dure, a fost făcut realmente praf şi pulbere imediat după „Revoluţia” din 1989.
Deseori se repetă pe aici că noi nu avem nevoie de marină, că este inutilă, că noi n-avem ce face cu ea, că va fi oricum „rezolvată” de rachetele ruseşti în primele momente ale unui eventual conflict ş.a.m.d. Nimic mai greşit! Domnilor, marina nu a fost inutilă nici în timpul Războiului de Independenţă, nici în primii ani de după Războiul de Independenţă când numărai pe degetele de la o mână navele maritime ale ţării, nici în Primul Război Mondial, de-al Doilea nici nu mai vorbesc, aşa cum, în ciuda aparenţelor, nu este nici acum!
Doresc să reamintesc tuturor că, cele mai mari puteri care au stăpânit lumea asta vreodată au fost în esenţă puteri maritime!
Acestea fiind spuse, urez Marinei şi tuturor marinarilor: La Mulţi Ani!
Nicolae
Bibliografie:
„Dicţionarul enciclopedic de marină”, Editura Societăţii Scriitorilor Militari, 2006, Comandor (r) Anton Bejan (coordonator), Contraamiral (r) Raymond Stănescu, comandor (r) Neculai Pădurariu, dr. Carmen Atanasiu, comandor (r) Ovidiu Victor Ionescu, comandor (r) Paul Ionescu
„Contribuţii la istoria marinei Române”, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1979, Nicolae Bîrdeanu, Dan Nicolaescu
„Viaţa României pe Mare şi pe Dunăre”, Tipografia de Artă şi Editură Leopold Geller, Liga Navală Română, 1935
„Corăbii străbune”, Editura Sport-Turism, 1983, Cristian Crăciunoiu
evrika ,am gasit !!!stiam caam participat si noi dar nu gaseam imagini.
apare si mircea al nostru.juma’ de ora am chinuit you tube-ul??
si linkul…?
http://youtu.be/a161DbS691A
Asta-i Mircea II, dar faina filmare. Participarea a fost cu ocazia bicentenarului american, intr-o perioada de „incalzire” a relatiilor noastre cu Occidentul.
Un articol interesant, chiar daca are unele inadvertente: http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/nava-coal-mircea-t-r-m-american
mie mi-a ramas intiparit de cand am citit/auzit despre el..eveniment prea putin mediatizat.
ce nave au spaniolii,nemtii,chilienii,americanii..?
da,cauta imprumuturi nerambursabile sau cu dobanda preferentiala fara sa schiteze un minim gest de reforma in drepturile omului ,libertatea presei si crimele din chisori imptriva disidentilor…atat cereau americanii.las deoparte economia energofaga,slab calitativa ,necompetiti,supra dimensionata si nivelul de trai in cadere libera.ce mai tura-vura ,un geniu autentic.
A fost scrisa si o carte de Radu Theodoru, ,,Noi, Mircea si Atlanticu’!” despre acest eveniment.
Da. Radu Theodoru chiar a fost la bordul lui „Mircea” pe durata călătoriei pînă în Satele Unite (s-a întors de la New York cu avionul). E o carte care merită citită.
Daca nu ma insel,actualula Mircea este cunoscuta drept „bric cu artimon”.Artimonul fiind ultimul catarg….
Bine, el e velier nu bric dar s-a pastrat denumirea traditionala,
Veloere (adicva cvu vele) sunt toate alea cu panze.
Actualul Mircea este o nava barc cu 3 catarge (alea marei aveau si 4 ba cativa colosi chiar si 5 : Preußen , Potosi, France 1 si 2 si altele. „Eroine” ale Capului Horn .. „caphorniere” ultima mare epopee a velelor. )
Si mai sunt 2 barcuri mai maei construite tot in nemtia – ambele in servicul marinei ruse
Dar azi cel mai celebreu este Amerigo Vespucci – nava scoala italiana .. o nava mai „tradotionala” adica inspirata din navele de linie ale sec XIX . 3 punti
Eroule,este barc (trei catarge).Bricul are doua.
Actualul Mircea este o nava barc cu trei catarge si, asa cum spune si Ghita, navele barc pot avea si 4 sau chiar 5 catarge.
Una din denumirile navei barc cu trei catarge mai este si bric cu artimon, dupa cum ai spus si tu, cel de-al treilea catarg, artimonul (sau bate-pupa) purtand doar vele aurice, randa. La navele barc, indiferent daca are 3, 4 sau 5 catarge, ultimul poarta intotdeauna doar velatura aurica (rande).
Clasificarea velierelor se face in functie de greement, astfel avem sloop, goeleta, bric, nava barc, brigantina, ketch, yawl s.a.m.d.
…nici o zi de sarbatoare fara trimiterea la trecutul glorios al carmaciului.
singurul beneficiu popular al flotei comerciale a fost „nici o masa fara peste”.
ea a fost gandita sa aduca valuta in conturile partidului-stat nu sa aduca beneficii romanului de rand…mai mult decat contrabanda cu electrocasnice,imbracaminte si prezervative via marinari.
@Psycho. Nu-i deloc asa! Comentariul este macar pueril, sa nu zic altfel. Cele +300 de nave – pe langa ca aduceau foarte multi bani in tara – mai garantau si libertatea comertului (aveam navele noastre nu depindeam de altii), asigurau zeci de mii de locuri de munca, dadeau de lucru tuturor santierelor navale romanesti (constructie+intretinere), plus ca generau si ditamai industria pe orizontala, industrie care asigura constructia acelor nave.
Ce-are a face pestele cu flota noastra comerciala?! Si ce era rau in pescuitul oceanic? Astazi importam peste oceanic, pe atunci exportam…
Dpdv strategic, aveam flota noastra, sub pavilion romanesxc, in caz de ceva puteam s-o trecem sub controlul statului, astazi in caz de razboi n-avem nici o nava si suntem cu totul dependenti de navele altora.
eu zic ca o flota comerciala de asemenea dimensiuni strict economic vorbind trebuie sa-ti aduca un aport financiar serios in economie si in nivelul de trai.raman la parerea ca nu a fost folosita cum trebuie ,nu am spus ca nu ne trebuie flota comerciala.
Nu stiu daca trebuia redusa/restructurata, ce stiu este ca Grecia traieste fix din doua ramuri economice: turismul si transportul naval.
Daca grecii pot, puteam si noi sa ne mentinem o flota masiva.
ce a fost dupa ’90 e alta discutie dar mai atent studiata ne duce tot la perioada de dinainte ,cel putin la factorul uman.
Si unele din navele noastre au ajuns navele lor!
Ai dreptate draga. Numa prostii zicem. Ce daca azi nu mai facem nici chiloti? Sa fim fericti! Nu mai facem nici tancuri, nici pulberi nici …
Slava domnului ca ma scapat si de platformele de foraj petyroliere.. care azi foreaza in late amri si umplu alte buzunare!!
amintitirile ne cucerereste..faceam de toate si nimic concret sau bun.
nici macar o dictatura de lumea a treia lumea care sa suga si din dreapta sau stanga nu au putut sa faca ,au ales izolatinismul si propasirea omului nou prin infometarea omului de rand pentru a-si pregati scaunul pentru ei si descendentii lor…neo coministii de azi.
tot ce a facut acest organ odios numit pcr a fost sorit esecului si culmea pedeapsa divina,tot descendentii lui l-au ars pe rugul cita
ismului de cumetrie.
din ’48 pana in ’90 si-au dat masura valorii lor iar in doi ani au cazut in domino de buni si competenti ce erau…asta a fost priceperea marilor minti economice din est impreuna cu a statului matca cccp.eu nu le cat prohodul,le scuip pe mormant.inainte de fabrici si uzine mamut nevoie de oameni sanatosi la minte si trup,slava Domnului ca de cativa ani am inceput sa recuperam.
Da la crestinsim nu esti alergic ?! Sau la Carol I rex Romanie nu esti alergic ?!
Pen’ca ”
1) promii care au zis de „omul nou” au fost crestinii. Titi ceilati care au facut „gargara” cu „imu nou” au copiat din greu din diversii sfinti parinti ai bisericii … sau macar au „parafrazat”
2) Navrom era continuatorul Serviciului Maritim Roman (SMR) care era febeletea lu Carol I rex . Cand pe la 1900 nu mai stiu ce neferioct a vrut sa vanda cursele Constanat Hambirg si Constanta London .. maria sa Carol I s-a sucarit foarte .. liniile le obtinuse el personal cu mare greutate. Sa zic asa mai bine il scuipai intre felinare decat sa lasi o nava SMR arestata intr-un port (primul risca sa il ia ca un act particular insa arestarea unei nave „A LUI” risca sa fie o ofensa publica!) Peste 100 de ani ani de efort romanesc, conmtiniata sub N giverne si 2 regimuri a fots anulat in cativa ani!
Am inceput in 1830 cu Maritza si am terminat cu praduirea flotei !
3) „infometarea omului de rand” – apai l=-ai infometat si alatii emil si traian insa nu se paun ca nu au infiometat pe toti (in anii 80 mai multi trageau atza de coada decat in anii 97-2000 sau 2010- azi .) Azxi unii isi fac viloae si palatele .
4) delorul cu neocomuinostii. Ai ceva de zis de tov Basescu ? (ministru si la 14 dec 1989!) Si scuze imprsia mea este ca dupa 89 a fosty o incaierare intre cei care au preluat comtrolul si aia care erau „fosti” de a lui Pauker si Dej plus UASCRISTI (Cristoiu, Nistorescu, Munteanu, Mungiu samd) care isi vedeau viitorul spulberat si ceva isni din epca ceausista vopsiti din „dizidenti” … Guri multe posturi putine!!
4) infometarea de atunci avea scuza platii datoriilor. AZI ? !
5)izolationism. Relativ draga relativ. Daca nu ai citi atat din Tismaneanu si HRP aio medita la cestoa ca cum [puteam fi ziolati cand importam petrol si monereu de fier si exportam uzine .. Ca ma baiete prostia lu Tampitzniku a fots sa continue sa stnaga cureaua ca cadn deja stransese 2 mld la tescherea! Si care izolationism can am platit 10 mld si dobanzi ma? Poa vrei sa zici austeritate extrema si „aruncarea crizei pe spatele clasei muncitoare”!
6) Daca vrei sa scuipi te rpg scuipa si pe aia care au fost promopbati de „comunism” : Paller, Nistorescu, Baseascfu, Tsmaneanu, HRP unu mai golan decat altu toti proovati ptr originea lor tzoparlaneasca!!! Din p meu de vedere toti aia care au fpst promobati [pit fi trmiis din npu la sapa .. si Dinescu, si Baeasscu, si Steleian Tanase si … la o adica si tu!
7) Farbrici si uzione amnut. Apai ma baiete tu crezi ca mercesdesurile se fac intr0un atleroi mestesugaresc ma? IN FABRICI MANUT BA! Si VW la fel!!
8) ref mes 15 august 2016 at 19:05
ca care „imprumuturi nerambursabile sau cu dobanda preferentiala ” ma ? Am platit de ne-am C@@@t pe noi (pardon ne-am c@@@t mai putin ca deh mancam mai putin!)
Si sa maimstii ceva – economia aia energofaga era in parametrii din 1970!! Insa NC la fel ca si tine nu intelgea ca vremurile se chima.. si tehnologia. Asa cum tu nu poti sa procepi ca dupa Razboiul Kipurilui a incput Ciza Energetica care a facat ca in anii 75-77 s aincepapa retehnologzarea .. nici NC nu a priceput ca de acu tenhologiile trebuiau schimabte „ce naioba ca in 1970 erau noi noute la nivel mondial!~!”
Oricum inceop sa ma banuiala ca tu esti un nostalgoc al anilor 50-55 si a „exceselor” din epoca. la fel ca Bolodea si altii
PS Su cand scrii din ’48 pana in ’90 si-au dat masura valorii lor te referi cum,va si la CNE si hidrocentrale?
matale traiesti in minciuna si negare.si te rog din toata inima lasa atacurile ieftine la persoana.accept orice inscrisuri lasi matale pe aici dar nu inghit aproporile si aluziile la persoana proprie si personala,asa cum si eu nu-mi permit sa va cataloghez in vreun fel…inca.
nu v-ati saturat sa tot gasiti circumstante atenuante unor odiosi sinistri care au facut rahatul praf pe banii romanilor din ’48 incoace?! orice scuza le gasiti este un scuipat pe obrazul mortilor din munti,penitenciare,spitale si orfelinate.
m-am saturat de osanalele cu perdea pe care le inchinati pe aici si pentru numele Domnului,depsiti momentul cu infierarea intelectualilor….asta e mentalitate de ani 50 gloriosi stalinisti nu a mea stimate domn si coleg.o vorba din batrani spune ca ala satul nu o sa-l creada niciodata pe ala flamand…foarte multi satuli de pe vreamea aia scriu pe aici si ne servesc lectii .
nai cu cine cu astia
1)”depsiti momentul cu infierarea intelectualilor” Ca care intelectuali ? Da veam cativa insi cu adevarat intelctuali si o inflatie de „ontelctuali” care numa prostii zic . Aia cu ghilimele. Eu am ceva cu astia din urma (de ex nspe gazetarsi si9 alti veleitari fara opera e „intelectuali” fiindca se dau politic la Razvan Theodorescu. Untamplatior de la theodorescu amj afkat catewsceva ,., are carti nu chioar cine stie ce de bine scrise insa bine documentate cu „aparat” bibbliografic. „Inltectuali” de se iau de el au doar articole si catve citate care se potyrivesc ca numca in perete. Sau cazul altuia – Edgar Papu.. Contesta de niste oigmei fara opera ptr ca altii i-ua preluat o idee si au umfalat-o cu pompa… Da cica nicie P_apu nu era intectual)
2) Experienta de viata si informatiile imi permit s asustin ca buna parte din „intelctualii” aia de ii iubesc io sunt de fpat nostalgici ai „obsedantului deceniu” cand ei sau familiile lor traia , soanzurau si se ingrasau peste poate sugand de la vaca comunista. Apoi cand au fost idepartati din ficntii au „descoperit” drepturile omului (in spciala ala de a fi porc,, minicnos si ipocrit) si ca ei este „persecutati” ca nu mai aveau posturi mari si vile in Primaverii …
Si la nesimtirea astora pun botu si multime de junirori care crwez ca sa se arata destepti si mai ales „intectuali” Cu ghilimele!!!!
3) Regimul a fots odios samd etc. Asta insa nu scuza TAMPENIA crasa care a urmat. Fiindca fapatul ca ti-a displacit un regim politic asta nu inseamna ca autimat totul era rau. Si inrigatiile si flota si … Ai habar cca in anii 60-70 am investit (noi ca tara ca efortul nu a fots al lor ci al nostru ! ) echivalentul a miliarde de $$$$$ ca sa afcem sisteme de irigatii? Ar fi bune azi poe seceta asta ? Da da nu mai sunt … De ce le-am distrus ? Ca erau „comuniste” DE PROSTI! Si nu le facuse „cominismu” ci le facuseram noi din painea noastra!
A da si daca titu a fots prost atunci ce sa zic de HRP si Bolodea si Stelian Tanase produse tipice al „comunismului”?
4) Mai incet cu „cuipat pe obrazul mortilor din munti,penitenciare,spitale si orfelinate”. Ca in puscarii intyrau cam multi delapodatori – aveam 2 in cartoer care juma din timp il petrceau in puscarie exact ptr delapodare. Or fi fpts si astia eroi antocomunisti? Da betivanii care la volan ucideau oameni ? Da Ramaru ala de cucidea femei? Da cutiatri si violatorii ?
Apropos ia de vezi minune … Jiji Kent si SOV. In „comunism” recidivisti dupa 90 „elita”. Pai despre ce discutam?!
Eu as zice despre PROSTIE cu staif .. adica am dat drumu din lant netrebnicilor so acum cica nu am voiem s azic ceva de rau despre pruscriasii din anii 70-80?
Ins atrebe sa ma inchin in fata unora care in anii 50 apaludau „excelsele” adica repsiunea dementa si terorista? Si sa pun la o lalta un Sora sau Patapoevici sr cu Coposu, colonelul Teplea sau lt cmd ing aviator Cara Ion bagati la „norma” .
Scuze nu sunt destul de „intelectual” ca sa echivalez statu prin Comitete cu ala la canal! (Ca lui Octavina Paller i se echivalase!!)
A da. as vrea sa vaz si eu pe ala care dupa ce zice „comunismu a fots criminal si ilegitim” zice si cas diplpma sa de studii nu este buna (mai ales aia de filzofeala!) si ca se stege cu ea la fund!
Ca daca flota nu a fots buna ptr ca era „comunista”, ca daca irigatiile nu erua bune, daca fabricile nu erua bune samd (care de fpat erau neutre dv politic) de ce ar fi buina o diploma de filozofie obtinuta in anii 70-80 ?!
@psycho Afirmatia este asta: „Regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu a acordat şi el multă atenţie marinei, în special celei comerciale,”
Nu stiu cum vezi tu aici o trimitere la „trecutul glorios”, afirmatia este cat se poate de clara: Ceausescu a acordat multa atentie flotei maritime comerciale. Atat! Lucru adevarat.
Urmarea afirmatiei de mai sus este si asta clara: astia au facut totul praf dupa „Revolutie”, lucru absolut evident.
Nu inteleg ce legatura au aceste doua afirmatii cu ceea ce ai dezvoltat tu, eu nu am facut alte comentarii si nici nu m-au interesat motivatiile pentru care comunistii au dezvoltat o flota atat de cuprinzatoare. Tu insa, ai adus imediat o conotatie negativa asupra faptului cu pricina desi nu era cazul.
Daca chiar esti interesat, citeste cateva lucruri aici: http://www.lnr.ro/site/articol/z%C4%83_fliit%E2%80%A6opinii_despre_flota/299
multumesc,am sa-l parcurg cu atentie?
…hihihi,incepe bine cu „abilitatile” economice ale partidului.
nu te aprinde gratuit,am eu un pitic cand observ anumite cuvinte.
@ psycho Zi-ne si noua cati ani ai ca sa stim cum sa-ti interpretam starile de spirit si sa nu cadem in patima de a crede ca nick-ul tau e reprezentativ pentru persoana ta!
cu ce ti-am gresit si tie?
sunt alergic la comunism,neocumunism si pedeserism.
fara nici o aluzie@nicolae..chiar mi-a placut articolul.
…multi il iubim pe taika ilici… Si pesedeii…
Nu ma aprind, cu atat mai mult gratuit 🙂 , stai linistit! Dar trebuie sa intelegi ca noi, aici, n-avem cum sa-ti cunoastem piticii… 🙂
Prin urmare, afirmatiile sunt luate asa cum apar. Despre flota maritima comerciala comunista se pot spune multe, despre ce s-a intamplat cu ea dupa 1989 iarasi, se pot spune multe, dar nu asta e subiectul articolului de fata.
Suberb articol ! Multumesc Nicolae, mi-ai înseninat ziua !
Suberb articol !
pana invatam…ne trebuie dastea..
https://www.youtube.com/watch?v=R0OxMclcmPI
si https://www.youtube.com/watch?v=MlPLfKXa2XU
La multi ani Marinei romane!
La multi ani celor ce au numele Maria si Marin sau derivate din acestea!
Super fain articolul. În sfârșit am înțeles și eu ce și cum cu pânzele, arborii, prova, pupa ș.a.m.d. În plus, istoria bricului Mircea și a marinei, comerciale sau militare românești, ne arată ce am fost și ce am fi putut să fim.
Deseori se repetă pe aici că noi nu avem nevoie de marină, că este inutilă, că noi n-avem ce face cu ea
Da da…sigur…ăștia care emană porcării din astea defetiste ar trebui spânzurați de catargele bricului Mircea, ca niște pirați ordinari.
Azi am fost pe faleza, cu vreo ora inainte sa inceapa festivitatile.
Erau ancorate, „peste drum” doua vedete dragoare (ei le zic de patrulare) si un remorcher.
Vedetele au fost lansate la apa in 1976 (prima) si in 1979 (a doua). Remorcherul a fost lansat la apa in 1959. Prezentarea o facea un nene de pe nava de protocol.
Am plecat acasa…….
@Eroule,
La Braila? da-mi e-mailul sa-ti trimit poze de la Braila.
Eu am participat la demonstratiile de lupta.
Au participat:
– 2 vedete Purtatoare de artilerie (Posada, Smardan) – pe partea cu Insula Mare
– 2 Vedete fluviale (148 si 151) – pe partea cu Insula Mare (I.M.Br)
– 1 Monitor Purtator de artilerie (Bratianu) – In amonte pe partea cu I.M.Br)
– 1 Remorcher (310) Ancorat in Portul Braila
– 1 Cazarma Plutitoare Dambovita (tixita de ofiteri, oficiali, politicieni locali) – Ancorata in Portul Braila
la una din demonstratii au fost folosite…. 4 SUBMARINE FLUVIALE (le-am numit eu. sincer nu stiu ce sunt… pot fi niste torpile sau un sistem de propulsie la nivelul apei condus de un scafandru)
Nu, la Tulcea. eroulbula@yahoo.com
Chestiile alea se cheama”dragi” si sunt folosite de navele dragoarele de mina.Sunt remorcate de nava si agata cablurile minei,dragile au in lateral niste „cutite” care taie cablul.Iesite la suprafata,minele sunt distruse cu armamentul de punte.
@seba,
Si eu care credeam ca avem… ceva tehnica noua…
Dar e ceva ciudat… ma uit pe poze si lipseste nava care le trage. Adica au trecut niste nave inaintea lor… dar la o distanta destul de mare… de vreo 400-500m intre nava si ultimile 2 asazise dragi.
observ pe o poza… am facut ZOOM ca sa vad ce este… ca este un cilindru (sau un tub) rosu!
Sunt ceva de genul http://www.romanialibera.ro/special/reportaje/stapanii-minelor-de-la-146-90549
Se mai pot observa si aici la pupa navelor
http://romaniaforum.info/board3-marina-romana-romanian-navy/board409-marina-militara-romana-dupa-1945-romanian-navy-after-1945/board672-romanian-navy-after-1945-black-sea-fleet/332-13-16-m-40-class-coastal-minesweepers/
Minele de contact, cu sau fara antene, se folosesc in principal la mare. La fluviu se folosesc in special mine de fund magnetoacustice, mine cu detonare de la mal ori mine plutitoare derivante.
Vedetele dragoare au doar dragi magnetoacustice. Draga DEMS( electromagnetica cu solenoid) este remorcata la cateva sute de metri in urma navei dragoare si are un solenoid alimentat de la bordul vedetei care produce un camp magnetic ( ce poate fi modulat) asemanator unei nave. DA-1 este o draga acustica, tot un flotor ce are un dispozitiv ce produce zogmot asemanator cu un motor, alimentat tot electric de pe nava dragoare.
Dragile mecanice existau in dotarea dragoarelor de rada si de baza si exista inca in doatarea actualelor dragoare maritime.
DE ce nu apar comentariile mele?
Iar sunt pus la Disciplina? :)) dar nu am facut nimic :))
Si ce daca n-ai facut nimic? Poate o sa faci pe viitor….. 🙂 )))))
sauron vegheaza si previne?
E .. se pare ca mai avem 2 bechituri de vis … de care nu prea ne pasa :
https://www.evz.ro/surpriza-romania-are-o-nava-de-razboi-unica-in-lume-marile-puteri-ale-lumii-habar-n-au-de-ea-i-foto-in-articol.html
lungime maximă: 55,30 m;
lățime: 7, 00 m;
lățime maximă (cu zbaturi): 14,7 m;
înălțime: 17 m cu catarg;
pescaj: 1, 40 m;
deplasament: 540 t;
viteza: 15 km/în aval și 10 km în amonte;
capacitate de încărcare: 67 t;
echipaj: 8 persoane;
număr de persoane aduse la bord în afara echipajului: 56;
capacitate cazare prova: 2 cabine cu 3 locuri; 2 cabine cu 4 locuri; 2 cabine cu 2 locuri;
punte: 2 garsoniere cu 1 loc;
cabine echipaj: 5 cabine cu 2 locuri în pupa;16 locuri pentru m. t.; 4 locuri la careu.
Propulsie: mașina principală cu abur cu dublă expansiune 550 CP,
Instalație de guvernare – manual mecanică.
A servit si ca nava miliatra auxiliara (adica a fots inarmata)
Am mai avea si un pasager cam la fel de vechi …
Daca nu am fi chiar ata de preocuopati sa bocim ca comunismu ,ca lisoa de norc , ca otodoxismu si ma ceti mai putin din Palton poa ma face ce fac si altii – dinati restaurare pe urma bani! Ca cu pasageru am avut oczia sa merg prin 85-86 …. cum sa zic SE MERITA! Crez ca dunt destuio prinEuropa care ar da usor 100 de euroi doar sa poa cobora in sala masinilor si sa puna mana pe ciudateniil;e alea „cu oscilatie” plus inca 100 sa se pozeze .. (mcecanicu sef zicea ca avusese un pasager neamt care dinatau a privit prin spirai, apoi a cazut in fund si cadn a terminat de sucghita a obtinut provilegiul de a cobora in sala masinilor .. si cica se [prtat ca in biserica „stiti eu ma citit ca r fi existat asa ceva da sa vezi?!” numa nu a pupat masinile ca pe sf moaste!)
Ghita,daca te referi la nava „Republica” si-au batut joc de ea.Pana acum ceva timp a fost restaurant plutitor (detinut de niste „jmecheri” )si nava a fost transformata intr-un kitsch plutitor….lemnul puntii inlocuit cu un fel de parchet de plastic (imitatie lemn),aerisiri false pe puntea a II-a facute din niste chestii ce imita alama……
O rusine sa ne batem joc de istoria noastra…..apropos,daca nu stiati vorbim de cea mai veche nava cu zbaturi din lume! http://www.stp-tulcea.ro/nava-republica
Apropos…umbla vorba prin targ ca fostul primar (marca PSD) dorea sa vanda nava unui muzeu al tehnicii din Austria.Aia doreau sa expuna doar caldarile navei (motorul cu aburi)…ne putem imagina ce ar fi facut cu restul!
Am gresit,Tudor Vladimirescu este nava cu zbaturi cea mai veche din lume.Republica,mult timp a fost in inventarul Marinei Militare,de aceea a fost considerata cea mai veche nava militara din lume.Acum se gaseste in administrarea Primariei Tulcea.
@ Nicolae Felicitari , frumos articol si interesant. O sa aduc si eu niste lamuriri pentru nefrancofoni ,cu voia ta ca vad ca nea Mircea a trecut cu vederea 🙂
”vasul fatiga foarte mult” – fatique- oboseala ,solicitare.
Vasul a fost reparat pe socoteala statului turc ca o recompensa a faptului ca a fost cam singurul dintre vasele care au scapat din aceea furtuna si care navigau pe Marea Neagra.
@ Ghita si Seba pe vasul Republica nu mai este nici o masina cu zbaturi. Am coborat eu acu vreo 2 ani in sala motoarelor si e goala .Au mai ramas doar niste elemente de fixare .Sala e destul de mare si mi-am facut o imagine despre cat si cum arata instalatia.
Deci probabil ca masina chiar a fost vanduta asa cum zice seba! Sau si mai grav ,a fost demontata pe ascuns si data la fier vechi!
Acum vreo’ patru ani stiu sigur ca erau motoarele la locul lor,mai mult era un site ce oferea un tur virtual al navei,inclusiv sala motoarelor …site-ul asta nu mai este activ!
Serios,ar trebui intrebat pe la primarie (nenorocitul are dosar penal,da’ a fost reales)….nava este in patrimoniul primariei!
Tanmpiti fara scapare. O bava din astea reconditionata face bani ,,,
Hm cu psageru as avea io o idee : restairat la mare lux, pasageri pitini.. insa bogati ! La 22 se deschide ruleta ,,, miza minima 200 euroi mixa maxima … cat ai in cont! Cazare, masa , beutira gartis. Voaoj de la Viena la Sulina (Sulina pauza! ) si retur. La Tuce lafterii coboara si urca unii noi cu bani..
Sa stii ca s-ar gasi! Si imi este frica ca Monacao samd ar zice „:daca doriti sa jucati pe miele astea au romanii un vapor din care cobori milioamr .. daca erai milialrdar!!”
Ca de obicei, daca vrei sa dispara ceva il muti la autoritatile locale! Faptul ca in Romania sunt realesi primari urmariti penal sau si mai rau, deja inchisi, imi arata ca ceva este foarte in neregula cu sistemul si societatea in care traim.
Toate natiunile cu traditie si-au restaurat multe din nave, cele care au supravietuit, acele nave, pe langa imaginea creata unui strain care te viziteaza mai facand si bani.
Asta cu cazinoul e chiar interesanta 🙂 Mi-a adus aminte de sumele semnificative platite de diversi pasionati ca sa vaneze pe domeniul de vanatoare al lui Tiriac.
* i-l muti
@Wandoo. Chiar am crezut cà se spune si în româneste „fatigat” (fatigabilitate existând în românà)
@ Mircea . Nu stiu , ca atare nu ma pronunt ! Parerea mea e ca in contextul descrierii s-a folosit un ”frantuzism” si e posibil ca apoi cuvantul sa fi fost adoptat doar ca termen tehnic referindu-se probabil la o stare a materiei (metale de prelucrat cel mai probabil)
Nu prea se egzusta fatigat
republica e aia mica de jos cu zbaturi nu cea din poza principala si nu au niciuna vreo treaba cu pmr-pcr.
aia mare e „etian leou grand” cum spunea un clasic in viata disparut,gogu ..prieten cu patraulea si trandafir.
ps.romanii construiau barci si inainte de comunistii lui dej si pauker.
http://www.rumaniamilitary.ro/politia-de-frontiera
Mai este o nava care trebuie transformata in nava muzeu: canoniera Eugen Stihi!
http://www.rumaniamilitary.ro/pledoarie-pentru-salvarea-a-94-de-ani-de-istorie-canoniera-eugen-stihi
Am vazut-o oarescum recent, macar a fost cat de cat reparata si grunduita, fata de anii trecuti cand realmente arata ca o epava. Din pacate, cel mai probabil nu au fonduri sa o restaureze complet… Oricum, mult mai bine decat altele….
@ Nicolae Auzi , dar canoniera e trecuta in patrimoniu sau e fix fara mama fara tata ,fier vechi? In cazul asta nu s-ar putea infiinta o asociatie de salvare si cumpararea apoi restaurareea ei? Cui apartine in fapt canoniera acum?
Intelegerea mea este ca nava este in inventarul SMFN. La data articolului din link situatia era asta:
„Intr-o informatie recent gasita, dar a carei veridicitate nu o pot confirma, se pare ca la insistenta Ligii Navale Romane nava a intrat in santier in perioada decembrie 2010 – februarie 2011 pentru reparatii la opera vie, reparatii de natura a o readuce in stare de plutire, iar potrivit Hotararii nr. 1 a Consiliului Militar al S.M.F.N. din 16 februarie 2011, in perioada 10 martie 2011 – 31 octombrie 2013, prin grija tuturor unitatilor navale, a Scolii de Aplicatie a Fortelor Navale si a structurilor logistice nava a fost transformata intr-o prima faza in poligon de instructie marinareasca si de vitalitate, urmand ca ulterior sa fie amenajata ca muzeu.”
Eu am vazut-o in portul militar Mangalia pe cand intram in marina de la Limanu si, la acel moment, i-am facut la repezeala cateva poze cu telefonul, poze pe care le poti gasi aici: http://www.rumaniamilitary.ro/martea-neagra-articolul-1
M-am enervat foarte tare cand am vazut-o in acelasi stadiu, dupa atatia ani… Mai tarziu, mi-am dat seama ca am gresit partial: fata de anii trecuti, de la inceputul deceniului, situatia este mult mai buna, nava parand acum grunduita. Cum necum, marinarii nostri fac tot posibilul sa fie bine, in limita fondurilor, probabil extrem de limitate.
Am vorbit si cu George (romilitary sprijina in mod evident initiativa 🙂 ), vom incerca sa facem ceva, dar cum timpul este intotdeauna o problema, inca n-am apucat sa fac nimic.
Vei mai auzi curand de subiect insa, pentru ca sunt destul de incapatanat de felul meu… 🙂 Iara, daca vei dori sa ni te alaturi in demersul nostru, vei fi binevenit (totul pe baza de voluntariat, evident 🙂 )
Bag seama ca spam filteru’ romilitary are o vointa a sa, proprie… 🙂
@ Nicolae O canoniera veche de 100 de ani e un simbol national si ar trebui tratat ca atare . Pacat de lipsa de viziune a conducatorilor nostri.
Particip cu placere la orice numa sa fiu anuntat.
Cum zicea si Ghita ,s-ar putea face niste chestii minunate atat ca turism cat si muzeistic cu ce avem noi dar din pacate nici Ghita nu e la ministerul turismului, nici eu la muzee si nici tu bag eu seama din tanguirile tale.
@ Seba pai in legatura cu Republica o sa-i soptesc eu unui lup tanar sa puna o intrebare acolo unde trebuie despre lipsa masinii , daca zici ca este de datoria primariei sa aiba grija de nava!
Ca fapt divers si in consonanta cu subiectul am vizitat (si va sfatuiesc s-o faceti si voi daca aveti ocazia) SS Great Britain a inginerului Brunel. http://www.ssgreatbritain.org/
Nava e spectaculoasa, asezata in doc uscat dar inconjurata la linia de plutire de plexiglas peste care este in permanenta o pelicula de apa creind senzatia ca nava e pe apa. Se viziteaza integral, in interior sunt filmulete de prezentare, manechine in cabine, macelar,bucatar , interactiv , mese intinse ,totul e butaforic dar exceptional de interesant, ca sa nu mai vorbesc de imensitatea motoarelor .
Intrarea e accesibila cred ca am dat vreo 15 lire .
Nava are un potential fantastic de atragere a turistilor mai ales a celor pasionati.
Ca atare cred ca si Republica, Stihi si probabil multe alte comori care ruginesc aiurea ar avea cel putin acelasi succes .
Ca sa nu mai vorbim ca Great Brit a fost ranfluata si adusa tocmai de prin Atlanticul de Sud intr-o stare mai mult decat deplorabila(adica doar carcasa) ,pe cand ale noastre inca plutesc si necesita doar o restaurare facuta cu atentie.
Poate ca incepem sa ne dam seama ca daca vrem sa schimbam ceva trebuie s-o facem noi insine .De la ai de ne conduc nici o speranta!
Scuze da ce avem noi nu se compara cu Great Britain!
Great Britain a insemnat inceputul unei noi ere
Si italieni au dus un submarin la muzeul stiintei de la Milano. L-au transportat pe autostrada cu o platforma speciala.
Detalii despre situatia lui Stihi puteti afla de la cdor (r)Bulboaca Eugen cel care a pus bazele sectiei Mangalia a muzeului Marinei. El este cel care a militat pentru un muzeu plutitor in portul turistic Mangalia format din Stihi dar si alte nave. Este vicepresedinte al ligii navale filiala Mangalia. Poate fi contactat acolo.
Telefon /fax: 0341566928- program marti si joi 09.00-11.00, http://www.lnr-mangalia.ro,
liganavalamangalia@yahoo.com
Informatii se pot obtine si de la cei care o au administrare – Scoala de aplicatie a fortelor navale : telefon 0241-7513580241 fax 751341 e-mail safn@navy.ro
S-a notat, multumesc pentru ajutor!
Tot în sirul navelor istorice si celebre pierdute de România „emanatilor” a fost iahtul regal Nahlin-Luceafàrul-Ràsàritul-Libertatea-Nahlin. Propulsie cu turbinà, acum 80 de ani.
Copil fiind, ce îl mai admiram la Galati, unde petreceam vacanta la bunici. Ce ciudà îmi e cà hoti nepedepsiti l-au smuls din patrimoniul national !
Macar nu e casata. Poate in vreun viitor, cand unul cu bani multi si minte pe masura o exista, poate il cumpara inapoi. Important e sa mai fie nava. Pana atuncea, sa ne asiguram ca nu sunt la putere unii care ar vinde-o din nou…..ca fier vechi.
@Nicolae.FELICITARI! Un documentar superb. Bun cart inainte!
@Nicolae . Felicitari pentru articol !
Craciunoiu a murit in redactia revistei Modelism in casa scanteii.
Acolo era Si Ilie Mihaescu redactorul sef a mai mult de 27 de ani la revista Tehnium. A facut Au Au si a cazut in birou, mort. Infarct.
Fiica lui era cu prietenul sau la revolutia din 89 pe la universitate. El a fost impuscat in inima ea tinandu-l de mana. Fata a luat-o razna, era cam dusa cu capu.
Craciunoiu a fost cel mai mare pasionat pe care l-am avut in materie de Navomodelism si nave. Un om deosebit.
Cristian
what??
A fost intr-adevar un om deosebit prin contributia pe care si-a adus-o la popularizarea marinei.
Multe carti, revistele Tehnium si Modelism, intr-adevar, o munca impresionanta!
Domnilor, va multumesc tuturor pentru aprecieri! 🙂
Revista Modelism :
http://www.latrecut.ro/2006/05/modelism/
Cine vrea sa rasfoiasca revista:
http://blog.copcea.ro/2011/10/11/revista-modelism/
@cristi. Domnule, nici nu va inchipuiti ce bucurie mi-ati produs. Revista copilariei mele…Am recunoscut cateva numere, le-am detinut candva. Licean fiind, stateam la coada sa cumpar Modelism -ba chiar m-am pus bine cu vanzatoarea de la chioscul de ziare, ii lasam 3-5 lei si imi oprea revista. Strangeam bani pentru urmatorul numar. Am o rugaminte, as putea in viitoare articole sa folosesc date si informatii din revista, bineanteles, cu mentionarea sursei, a numarului acesteia, a autorului si a anului de aparitie. Sunt articole si informatii superbe in articole scrise de profesionisti. Inedite chiar! M-ar ajuta enorm in munca de documentare. Regret enorm ca mentorul revistei a trecut in nefiinta, D-zeu sa-l odihneasca! Regret enorm disparitia revistei, am indragit-o inca de la aparitie.
@Nicolae. Scuze de off-topic, dar ca pasionat probabil c-o sa intelegi demersul.
Nu-i bai WW! Vezi ca exista surse pe net si cu revista Tehnium.
Cel mai bine sa va adresati celui care detine site-ul. Are E-mail acolo, sunt sigur ca o sa fie de acord deoarece stiu despre cine este vorba.
Eu inca mai vorbesc cu redactorul de la Tehnium. Ne stim de ani buni, am publicat si niste articole cu dansul.
O seara buna,
Cristian
Multumesc pentru linkuri!
Desi am vreo 15 numere pastrate in conditii destul de bune ( pe cele din intervalul ’88-’94) ma bucur ca au aparut si salvate in format pdf. 🙂
O zi frumoasa va urez!
la tv a aratat mai bine organizata si mai frumoasa manifestatia asta de ziua marinei.si bine ca marasesti a fost nava comandant,momentan e singura nava de razboi maritima …cuplul regal e o recuzita frumoasa si prea scumpa.
Pai ar fi interesant sa vedem cat ne-a costat si Marasestiul, alt produs al megalomaniei comuniste de care vorbeam mai sus si pe care de altfel pari sa o urasti… 🙂
Fara a fi partizanul cuiva, parerea mea proprie si personala este ca respectivul cuplu regal este cateva clase peste Marasesti, doar ca, programul a fost gestionat foarte prost si, probabil ca doar situatia din Crimeea a mobilizat decidentii in inarmarea cuplului regal. Care sa vedem cum o iesi, ca anuntul sperat n-a venit…
Eu as transforma Marasesti in nava ELINT. Si m-as duce tiptil la evrei sa ii intreb daca il cunosc pe unul „Sa’ar”….
Daca e mai bun sau nu decat Type 22….sincer nu stiu. S-a vazut, in proiectarea sa, ca ai nostrii constructori de nave nu aveau atata experienta in nave militare maritime (centru de greutate ridicat). Insa, nici Type 22 nu e cine stie ce barem. Chiar si in serviciul britanic, ele s-au dovedit a avea probleme structurale si posibilitati de upgrade reduse. Au fost debili aia de le-au cumparat, in conditiile in care puteam avea clasa Oliver Hazard Perry (pe care vad ca lumea le transforma in masini de lupta impresionante), dar nu mai are rost acu sa ne mai suparam (poate sa….puscariem 🙂 ), treb sa ne gandim de unde scoatem bani sa le inlocuim sau modernizam (asta cu modernizatul e greu si tehnologic, nu doar financiar).
faci confuzie si chiar nu ai inteles unde bat cu discutia.
ramane cum am stabilit?
au dat cu baliza aia pana la urma ca se tot laudau pe la stiri?
plictiseala maxima ..nimic nou ca si tehnik… or fi ras si rusii de noi uitandu-se pe monitoare sau periscop …Nimik Nou … doar vopsea proaspata, in rest anii 70-80… ce dezamagire… in fine > pt omul de rand si copii frumos… bafta oricum
pai ce tehnica noua vroiai ca se stie(inclusiv rusul ) ca nu au achizitionat nimic ,singura noutate ar fi baliza aia antisubmarin….rusii nici macar nu semai chinuie sa ne urmareasca ,consuma prea multa resursa pe spatele nostru?
zero vointa, zero dotare, zero rezultate….
lasa ca avem scut si duster military… DoamneAjuta…
Hai bre, ca mai avem vointa. Restul trebuie sa vina de la noi. Ce naiba, daca totul e negru, ia o galeata de var si apuca-te de vopsit.
Ar fi interesant (poate in vreun viitor articol) de prezentat doctrina flotelor riverane Marii Negre, si cum ar putea fi contracarate. Macar de prezentat care e cea a Flotei Romane (daca exista….).
Asta cu lovitul cu rachetele din parte cealalta a marii e o prostie. Nu poti obtine o solutie de foc buna de la asemenea distante. Problema o constituie avioanele. Iar pe timp de pace, flota e un simbol vizibil. Inseamna suveranitate.
Despre flota comerciala, nush ce sa zic….daca reusim sa realizam coridorul catre Asia Centrala, ar prinde bine niste nave comerciale. Pavilionul romanesc e pavilion NATO. Doar ca…..nu sunt sigur daca avem conditii comerciale la fel de bune pentru armatori ca si Grecia. Armatorii isi inregistreaza navele sub pavilion grecesc din motive comerciale (taxe reduse; rate la asiguratori bune). Trebuie sa putem oferii asemenea conditii si noi. Cat despre flota vanduta….ei bine, e dusa. Asta nu inseamna ca nu se poate face alta. Poate nu va fi de 200 de nave, dar macar ar fi. Si i-ar imboldi pe cei cu achizitiile sa faca ceva pentru protectia coridorului. Poate, poate…..
La multi ani Marinei!
”Asta cu lovitul cu rachetele din parte cealalta a marii e o prostie”….. > gresit … mergi pe ideea asta si esti pierdut…
exista metode de ghidare > submarine, avioane, drone, sateliti…unda de ghidare, harta memorata, cadere balistica si glide cu identificare …etc…
E vorbeam de rachete lansate de pe platforme terestre. Din Crimea. Submarinul e periculos oriunde ar fi (pentru ca nu stii unde e). Daca nu intentionezi decat sa il foloseti ca si spotter, atunci nu il utilizezi la maxim.
Avionele sunt o problema . Am spus. Dar, ma refer la cele care pot lansa cv. Din nou, daca le folosesti ca si spotere, nu le folosesti la maxim. Si le expui.
Dornele zboara lent.Trebuie sa zboare jos daca folosesc detectie opto-electronica. Daca folosesc radar sunt usor detectabile. Le dobori (daca ai cu ce), si apoi inamicul trebuie sa trimita una noua. Care face un timp pe drum. Si flota se misca.
Satelitii nu ofera imagini in timp real. Sunt vurnerabili, usor de bruiat, nu sunt available constant, iar daca gasesc cv, informatia e trimisa la un centru, procesata, iar datele sunt apoi trimise la cei de la baterii. Un loop lung, timp in care flota se poate deplasa.
Harta memorata acum 10 minute de focosul unei ASM e o harta invechita.
Caderea balistica (adica ASBM) necesita radare over-the-horizon cu unda lunga si/sau sateliti. Ambele sunt problematice de unele singure. Trebuie o platforma sa trimita de la fata locului (bine, in termeni mari de la fata locului) informatie in timp real.
Iar majoritatea ASM-urilor rusesti au raza relativ scurta. Viteza f mare are si dezavantaje.
„nu sunt available constant,” Tu ce limab vorbesti? Pigin?
Disponibili in mod constant. Nush cum sa editez, ca si mie imi sar in ochi…
la nivelul tehnologic militar actual din trei doua lovesc sigur…asa ca …..!!!!!
Asa ca ai grija sa nu aibe o solutie de lansare. Adica ce spun mai sus 😛
Si in caz extrem, orice nava moderna ar trebui sa aibe CIWS stratificat.
Flota comerciala iti trebuie atunci cand ai ce sa exporti la nivel mondial! Ete ca cum necum Ceausescu saracu (comunist bre psycho) avea ce sa exporte (armament, confectii,masini-unelte, utilaj de foraj,tractoare,etc,etc,etc). Asta ca sa intelegi si tu cum e cu economia si cu flota. Economia aia energofaga (nu asa se zicea dupa 89? ,ca nu e buna ca consuma curent mult cica si ca hai s-o taiem)
Acu flota nu mai e ca n-ai ce sa exporti din mall! Acu au altii flota !
Flota greceascà asigura si asigurà transporturi pentru terte pàrti. Ce ar fi împiedicat si pe români sà facà la fel ?
@ Mircea Pai…grecii? si altii de-o sama?
Unii nu inteleg ca o flota e asimilabila unui parc de transport. Unii au tiruri, altii vapoare sau amandoua! Si transporti marfuri pentru cine are nevoie .
Si implicit sa faci concurenta!
Cu tiru pe uscat si cu vaporu pe apa…poate o intelege si psycho ca vapoare multe inseamna capabilitati strategice de transport !
Problema e ca parcul de transport nu il folosesti pentru capacitati strategice de transport. In vasta majoritate a timpului, il folosesti ca sa faci bani. Cu cat faci mai multi cu atat mai bine. Si ca sa faci bani, oamenii care detin sau construiesc acele tiruri/vapoare/baloane etc, trebuie sa aiba un motiv sa vina la tine, si nu la altii.
Pe timp de razboi, e altceva, da.Le poti rechizitiona sa le folosesti la ce ai nevoie. Problema atunci e geografia noastra….speciala. Pana atunci, faci cu ele ce iti dicteaza piata.
Flota vine atunci cand armatorii (PRIVATI! PARTICULARI!) vor sa miste ceva de la tine catre alte piete si gasesc ca au conditii bune de inregistrare la tine. Nu vine daca conditiile sunt mai bune la altii. Isi inregistreaza nava sub pavilion grecesc, si misca de la tine din port. Iar tu nu vezi nici un sfant din taxa de inregistrare. Armatorii sunt bussinessmeni, si fug dupa bani. Treb sa-i convingi ca fac mai multi bani cu steagul tau pe catarg.
Armatorii companii de stat sunt ca toate companiile de stat: vurnerabile la influente politice coruptie si ineficienta.
Ceausescu putea sa exporte la fel de bine cu trenul A vrut el nave. Nu stiu daca era bine sau nu, dar daca tot erau construite navele (pe sudoare noastra) macar de erau folosite. Macar in regim charter sau cv, nush, dar macar puteau fi folosite cumva cu cap dupa revolutie.Au fost date sau taiate pe degeaba. Deci sunt de acord cu o flota comerciala, dar trebuie sa aibe sens dpdv economic. Mai ales cand marea ta, e de fapt un lac, si plina de prieteni (inclusiv aia care stau la stramtori).
Majoritatea navelor grecesti nu sunt construite sau detinute de greci. Ei au doar pavilionul….si incaseaza taxele. Nu le folosesc companii de stat, ci private. Si de obicei transporta chestii de consum larg, nu industrie grea si chestii strategice.
Ce sa ex[porte cu trenul? Minereyul de fier din Asutralia, Brazilia sau petrolul din Iran? Cumva cafeau din Africa? Ai idee cum [pti sa transporti cu trenul in Angola ? Sau chiar in Egipt ?
Si sa mai stii ceva .. un vas din ala cand e tauiat se scot mul;tui bani din el.. Are mii de kilpmetri de cabluri elctrice de doiverse tipuri.. servomaotare, samd etc. Plus metalul carcasei Noi (adica Taraina ba’Secu) le-0a dat p0e 1 $ bucata!!
Eu vorbeam teoretic. Poti transporta cu trenul. Liniile sunt legate intre ele. Poti trimite un pachet de aici pana in Angola daca vrei. Mai greu cu Australia, dar de asta exista transportatori.
Stiu ca se scot multi bani din el, dar mai multi se scot daca il operezi (mai ales ca multe nave erau relativ noi). Eu nu spun ca trebuiau taiate (asta era o prostie, capitalul era deja investit in ele), sau ca a fost bine ca s-a scapat de ele. A intrat efort in nave, taxe si ore munca care au disparut in buzunarele unora. Numai pun sub semnul intrebarii daca au fost construite fiindca vreun studiu a relevat necesitatea lor, vreun comandant/ministru a insistat pe ele sau fiindca asa a vrut Ceusescu. Nu stiu cati bani facea compania de stat din ele, daca transporta numai pentru noi sau si pentru altii, sau cat de profitabile erau (si cat de profitabile puteau fi). Chiar as fi curios sa aflu, daca stii.
In fine, ce vreau sa spun e ca interesele si fortele comerciale trebuie sa fie cele care iti dicteaza necesitatea vapoarelor, si cele care iti misca navele. Nu vointa vreunui omulet la Bucuresti. Ca daca faci asa, e posibil sa pierzi bani.
Ba si omuletii au rolul lor. Un omulet mai înalt (De Gaulle) a lansat „le Plan Atome” în Franta, pentru industria nuclearà civilà si militarà. Astàzi, Franta este tara care are cel mai ridicat procent al originii nucleare în producerea electricitàtii si face parte din clubul retrâns al tàrilor cu armament nuclear propriu.
Tu nu ai cablu la televizor? Canva ala Rhodes a incercat o cale ferata care sa plece din Sud catre Egipet .. insa s-a opirt la Hkartum si acolo a ramas. Asta este pe partea estica .. unde posesijnile beglezesti erau snur
In partea vetica unde este Abgola,, poseiuni frabceze alternad cu posesiuni engklezesti, belgiene, portugeze .. canci legatira cai ferate N-S. Caile ferate cate sunt se indrapta din centru catre porturi sau ibvers. Ptr ca sa te lamuresti :
https://en.wikipedia.org/wiki/Rail_transport_in_Angola
Asa ca propunerea ta straluceste prin ignoranta …Si asa cum se glumea in RSR in teorie si principiu se poate orice. Ins marfurile nu se ytransporta teoretic!
Si seZi bland – ala mic ce dadea din mana si avea 4 l;a romana era mai inteligent si mai avizat decat voi titi astia „desteoti” pe pcunte care vreti sa transportati marfuri dinb Romania in Anglioa ca cica ca :”Linile sunt legatte intre ele” Chiar si cele care nu exista ?!@