Recunosc că în ultima vreme am tot citit despre luptele navale purtate în timpul Războaielor Napoleoniene iar articolul de astăzi se încadrează tot în acea epocă, mai precis imediat după ce bătălia de la Trafalgar s-a încheiat cu victoria Marinei Regale a Angliei.
Goeleta cu gabieri Recouvrance, ca să înțelegeți despre ce vorbim în articol…
Este foarte greu să ne imaginăm astăzi, în epoca internetului și a știrilor care ne parvin imediat ce s-au întâmplat sau chiar în timp ce se întâmplă, cum circula informația la începutul celui de-al XIX-lea secol. Practic, poșta, ordinele sau știrile despre rezultatul unor bătălii erau transmise cu ajutorul navelor specializate și al celor care efectuau curse regulate. Englezii le denumeau „Packet boats”. Navele specializate folosite în acest scop de Marina Regală erau de obicei nave foarte rapide, fregate, slupuri de război, bricuri, goelete (schooner la țările anglo-saxone) sau cutere.
Ca să ne apropiem de subiectul articolului de azi, goeleta sau schooner-ul (l-am văzut uneori scris în română ca „scuner” sau chiar „șuner”) este o navă rapidă, definită de greementul său: cel mai adesea două catarge / doi arbori, cel din prova (trinchetul) mai mic decât cel din pupa (arborele / catargul mare) cu bompres și vele pe straiuri – focuri în prova, randă mică trapezoidală pe trinchet și randa mare trapezoidală pe arborele mare. Unele goelete (voi folosi denumirea românească preluată din franceză) aveau și vele pătrate pe arborele trinchet caz în care erau denumite goeletă cu gabier. Pentru cei care-și mai aduc aminte, „Speranța” lui Anton Lupan („Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran) era o goeletă. În fine, cei care vor să vadă ce înseamnă o goeletă pot găsi mai multe detalii, inclusiv o poveste frumoasă, așa de sâmbătă dimineață, într-un articol mai vechi publicat pe rnhs.info dând un simplu click aici.
Goeletele erau nave rapide caracterizate de capacitatea lor (superioară navelor cu trei catarge și vele pătrate) de a naviga bine și cu vântul din față. Erau preferate adesea de oameni care se… grăbeau: contrabandiști, traficanți de sclavi, corsari sau pirați dar și de marinele militare ale vremii pentru acțiuni de recunoștere, transportul ordinelor și al poștei militare etc șamd
Murătura, pe numele ei englezesc, HMS Pickle este goeleta care a dus acasă în Anglia vestea bună a victoriei de la Trafalgar dar și vestea proastă a morții lui Nelson. Povestea pe larg în cele două documentare de mai jos, din păcate doar în engleză, fără subtitrare.
Probabil că marinarii din ziua de astăzi ar considera condițiile de la bordul goeletei complet inacceptabile, de-a dreptul inumane. Imaginați-vă (de altfel reiese și din documentar) vreo 40 de oameni (doar bărbați, pe vremea aia femeile aduceau ghinion 🙂 ) trăind, muncind și luptând pe o ambarcațiune de vreo 25 m lungime, aproape 6 m lățime și un deplasament de circa 130 tone, dotată cu opt caronade de 12 livre. HMS Pickle avea două punți, niciuna dintre ele având înălțimea necesară pentru a sta în picioare în interior…
Foarte interesant, l am citit cu placere, n am stiut. 🙂 Merci.
Am si eu ceva 😉
https://youtu.be/78wJZOZO1Tc?si=A5ZOY_1uAVmTDYdh
Mulțumesc pentru articol!
Aye-aye, captain!
Multumesc si eu pentru lectura, Mihai.
Mie și acum mi se pare ciudat să vezi femei în marină, plecați cu toții cu săptămânile pe mare. Sau sub mare, că au și submarinele femei în echipaj.
Pai Adnana nu era femeie? Si ce bine le-a mers…
Adnana era imaginara,iar in romane oamenii sunt virtuosi,nu merg la baie,nu au dorinte sexuale,nu capata paduchi etc…
Bolile se trateaza cu o infloritura de fraza.
Chinurile le indura cu zambetul pe buze.
Femeia la bord inseamna invidia majoritatii,iar asta distruge disciplina.Cand unul are iar 20 nu… Plus ca madame are instinctul testarii masculilor,asa ca iese haos.
In ceea ce priveste aceste aspecte, pe care le-as integra in “viata la bord”, de citit cartile lui Patrick O’Brian din seria Aubrey – Maturin. Stiu ca sunt beletristica / fictiune dar gagiul e fost Royal Navy daca-mi aduc bine aminte si inca dintr-o perioada in care Anglia (inca) era stapana marilor. In plus, omul a accesat la greu arhivele iar cartile lui sunt considerate o fresca veridica a obiceiurilor acelor vremuri (razboaiele napoleoniene). Subiectul femeilor la bord este abordat si de O’Brian si marturisesc ca mi s-a parut extrem de interesant. Apropos de ultima propozitie, exact asta se intampla intr-una din carti… 🙂
Cum in ultima vreme sunt din ce in ce mai multe femei la bordul navelor militare, as fi foarte curios sa vad niste relatari obiective pe acest subiect. Conteaza si timpul pe mare, una e sa stai chiar si 3 ani la bord fara sa pui piciorul pe uscat (cum erau blocadele) decat pentru extrem de scurt timp si alta e sa ai dislocari de maxim 1 an. Apoi, pe la 20 de ani tropaie hormonii in tine ca naiba, mi-i si imaginez pe unii la o cotaiala scurta intre doua silozuri cu rachete balistice intercontinentale…
N-am nimic cu femeile la bord, si la sailing am vazut femei extrem de capabile, mult mai capabile decat multi barbati cu ifose de mari skipperi, ce nu mi se pare ok e cand vine ordin pe unitate de sus ca trebuie musai 30% femei la bord… Am scos procentul din burta. Oricine ajunge pe puntea unei nave trebuie sa ajunga acolo pentru ca indeplineste cerintele, nu pentru ca trebuie sa ajungem la procentul “x” de integrare in meandrele concretului.
Ca femeile sunt discriminate, nu e niciun dubiu. Romania este campioana, se vede adeseori si din comentariile de pe site. Statul trebuie sa asigure doar egalitate de sanse la admiterea pe postul “x”, salarii egale (ca sa dau un exemplu) etc, nu sa impuna procente.
Nicolae,asta cu standardele e sublima.
Legat de ce au studiat obiectiv,iar nu cred sa existe obiectivitate,cand cerinta e de sus sa iasa norma.Neoficial,primele nave unde au fost integrate domnitele erau numite love boats.
Legat de misoginism,count me in.Nu stiu cum se descurca pe mare,dar pe uscat inca e deseori o munca fizica grea.Si nu e ok sa fie mereu „hai baietii” cand e de ridicat 25kg.
As crede ca femeile ies mai bine fiind femei de nota 8-10 decat barbati de nota 2-3.
Pai eu ziceam de cum ar trebui sa fie, nu de cum este… 🙂
E clar ca sunt zone unde femeile n-au ce cauta pentru simplul fapt ca standardul fizic necesar nu le permite acest lucru. Dar daca vreuna indeplineste cerintele, nu vad care-i problema. Si, de fapt, tocmai aici ii baiul…
Avand in vedere ca mai toate fortele armate occidentale au probleme cu recrutarea, deschiderea catre femei ar trebui sa mai largeasca baza de recrutare. Sunt suficiente situatii in armata cand nu e cu „hai baietii” ca e de ridicat 25 kg.
Daca femeia are doo sute de kile estimez ca disciplina va creste, deci sa nu generalizam!
Sosoaca ,pardon Diana Ivanovici amiral! Votez pentru. Sa vezi disciplina dracului la bord, va fi mai ceva ca Bubulina
Că tot ne-am învățat să ne plângem din tot … mă abțin.
Sa fi trăit prin anii aceia și-ar mușca limba cei ce blamează zilele noastre. Valabil și pentru nostalgicii comuniști…
Mie mi se pare acesta un articol „bifat” – scuze Nicolae dar precis deja știi acest lucru. Practic, este prezentarea superficială a unui documentar youtube: ca suport pentru îndemnul de a revedea un articol mai vechi de-al tău (care e mult mai interesant, aș zice).
Fără supărare, o detaliere mai amplă ar fi făcut acest articol mult mai captivant. Toate cele bune!
Ei, eu nu am dreptul sa critic un om
care in zilele materialistice de azi
face acest lucru de scriere pe gratis, numai din iubirea unei materii.
Pe mine m a frapat in acest scurt articol constructia si manipularea panzelor, in special acelea care apropie prova in directia vantului.
Toate regatele moderne se bazeaza
pe manipulare de acest fel si mentinerea vasului aproape de vant.
Ca rezultat articolul a atins tinta acestui forum profesional in directia aparatelor de lupta in care si corabiile fac o parte importanta.
Ufff….am scris prea mult🙂
Eu si cu rigiditatea mea , sa traiesti
Nicolae😊
Acum câțiva ani am văzut un videoclip în care se demonstra că poți naviga suflând în propriile pânze. Treaba asta nu merge cu o pânză plană, rigidă, dar dacă se umflă, curbura ei deviază aerul și deși sufli în față, aerul e deviat în spate și obții propulsie 🙂
https://www.youtube.com/watch?v=n9cdfUYkrLY
Inca putin si ajungi la „perpetuum mobile”.
Cand ajungi, sa mi spui numai mie 😄
Bill Gates v a fi valetul nostru in acest caz.😄
Și mie mi s-a părut contraintuitiv prima dată, dar dacă suflu aer într-o țeavă în formă de „U”, aerul iese în sensul opus celui în care suflu eu. Cam așa și cu pânzele, dacă fluxul de aer e deviat în spate destul de mult, pot să mă împing în față.
Aripa avioanelor e si ea o evaluatie
a panzelor fc de la panze incepe
conceptia.
Nu am absolut nicio pretentie ca e cine stie ce articol, asa cum bine ai intuit. Ma bucur ca astepti mai multe de la mine, asta inseamna ca am fixat stacheta destul de “sus”… 🙂 Chiar si asa, cele 2 documentare youtube merita sa fie vizionate, cred ca nu e niciun dubiu aici.
Vezi tu, de idei nu duc lipsa, am vreo 16 proiecte de articole chiar in acest moment. Ceea ce nu am este timpul de a scrie aceste articole. Un articol “adevarat” necesita foarte mult timp iar eu nu traiesc din asta. In plus, muzele nu sunt intotdeauna prezente, ca mai trebuie si dispozitie, si inspiratie etc samd
Si ca sa inchei, uneori e de-a dreptul descurajator sa muncesti 30 – 40 de ore la un articol ca mai apoi dupa ce-l publici sa apara 3 “atoatestiutori” si 4 maestri ai “offtopicului” care sa ti-l desfiinteze in 2 timpi si 3 miscari fara sa fie cazul. Ca n-am nicio problema sa-l desfiinteze atunci cand e cazul…
Privind goeleta/bricul „Marița”, eu cred că e o frântură senzațională de informație, de care am fost prea mult timp lipsiți. E grozav că ai adus asta la lumină, m-ar bucura mult ca acel jurnal de bord, pavilionul și ce or mai fi păstrat încă (de s-or fi păstrat) să existe; și articolul tău sa stârnească interesul istoricilor spre a documenta acel punct de cotitură al țării…
Daca nu ma inseala memoria, Jurnalul de bord este la Arhivele Statului iar pavilionul la Muzeul marinei din Constanta.
Am mai scris cate ceva pe subiectul renasterii marinei la noi: https://rnhs.info/termenul-saptamanii-bricul-si-renasterea-marinei-romane-la-inceputul-secolului-al-xix-lea/
Am citit, e mișto articolul! Cât ce privește mâhnirea datorată „atotștiutorilor” și „oftopicarilor”, aș zice să iei în considerare că relevanța e dată mai degrabă de numărul mare al cititorilor care apreciază cu bună crednță un articol deseori fără a comenta – și nu de aceștia.
Sus inima și sus pânzele!
Mulțumesc pentru articol!
Si eu pentru scurta lectura!
Multumesc, articol interesant, echilibrul fortelor unei „goelete” e fascinant, ca de fapt asta e. Ma intreb daca in ziua de azi mai exista cineva care intelege complexitatea unui asemenea sistem. Desigur, cu exceptia caporalilor de serviciu „lumineaza-ti fata!” care le stiu pe toate!
Inca mai sunt nave cu greement de goeleta, doar ca acum sunt incadrate in zona yachturilor de lux. Chiar in timp ce vorbim, goeleta (schooner) Abel Tasman navigheaza prin Pasajul de Nord-Vest: https://www.oceanscienceexpedition.com/expedition#the-abel-tasman
Pentru a naviga cu vantul din sectorul prova, velierele functioneaza pe principiul aripii de avion despre care dumneavoastra stiti cu siguranta mult mai multe decat mine… 🙂 Unii termeni sunt preluati direct din aviatie, asa cum este „stall”, pentru ca si o vela poate sa-si piarda „portanta” doar ca, in acest caz, spre deosebire de avion care cade in vrie, barca doar se opreste.
Marea majoritate a velierelor moderne foloseste un greement de sloop / slup (2 vele, un catarg) pentru ca este mai usor de manipulat de un echipaj restrans. Pe de alta parte, de cand cu vinciurile electrice au aparut monstri cu greement de sloop, asa cum este si slupul de trista amintire, Bayesian, care s-a scufundat recent in rada Portofino cu un miliardar la bord.
N-am navigat pe nimic cu 2 catarge dar mi s-a spus ca necesita reglaje ceva mai fine decat cele cu un catarg si 2 vele.
Da, este multa aerodinamica in „goeleta”. Pe undeva mai complicata decit cea a avioanelor pt simplu fapt ca e in curent turbulent, nu laminar cum e (sau ar trebui sa fie) la avioane. Ca sa nu mai vorbim de efectul de „sol”, adica de apa, care si asta influenteaza „curgerea”. Cu alte cuvinte e cea mai complicata combinatie posibila. Ma intreb daca exista sisteme de calcul care pot lua toate aceste efecte in considerare.
In tunel de vant se fac calculatiile de genul
asta.
Cu asta panzele folosite de Muratura
cea veche si chiar cea noua erau si sunt
din canepa sau bumbac. In zilele noastre
se folosesc zilnic panze de Dacron care
de fapt sunt polyester care i mult mai usor si chiar se intinde mai putin.
Pentru regate de cursa lunga, unde barcile
costa sute de milioane de $ panzele sunt
facute din fibre de kevlar si carbon.
Sume uriase sunt bagate la ele de sponsori ca Intel de exemplu.
https://www.rolexsydneyhobart.com/
https://en.wikipedia.org/wiki/Sydney_to_Hobart_Yacht_Race
Si…..cat costa „barcuta” 😄 ?
https://www.boatsales.com.au/editorial/details/sydney-hobart-winner-black-jack-could-be-yours-for-us6-5m-144104/
https://www.northsails.com/collections/sail-finder
https://www.northsails.com/pages/superyacht
Si kevlar
https://www.nauticexpo.com/boat-manufacturer/kevlar-sail-36624.html
Si carbon ( carbune ba’ 😂😂😂)
https://www.nauticexpo.com/boat-manufacturer/carbon-sail-36691.html
@neamtu tiganu
Dupa cum zice si Dov, se baga multi bani in treaba asta, cele mai inaintate dpdv tehnologic veliere sunt cele de la Cupa Americii: https://www.americascup.com/
Chestiile alea, desi teoretic plutesc, nu prea mai au legatura cu o barca asa cum o inteleg eu, dar nu vreau sa ma pun in calea progresului! 🙂
Am fost la un moment dat la regate un sezon intreg si dupa aceea intermitent fiind raspunzator de vela mare, ma rog, trimmer cum zice lumea in romgleza. Pe barca pe care ma dadeam eu, vela mare are vreo 7 reglaje, nu vi le mai enumar, de unde poti sa-i ajustezi forma la diferitele conditii de vant si stare a marii. Eu le faceam destul de intuitiv / instinctiv pornind de la ce face fiecare reglaj in parte, dar inteleg ca e o adevarata stiinta in spate. Doar ca eu nu ma luam foarte tare in serios ceea ce n-a exclus totusi rezultate decente in cursa… 🙂
Americas Cup e mult mai scurta in
traseu decat Sydney Hobart care
a fost si foarte dezastruasa in 1998
https://en.wikipedia.org/wiki/1998_Sydney_to_Hobart_Yacht_Race
Da, dar uita-te la vitezele din America’s Cup. Acolo-s cele mai rapide veliere. Sydney to Hobart e destul de diferita, alte conditii, alte veliere. Vezi si Vendee Globe unde se navigheaza cu IMOCA 60: https://en.wikipedia.org/wiki/IMOCA_60
Asi vrea sa adaug ca din cauze
de evolutia vaselor cu panze, vela
cea mai mare la aceste vase care
au velatura de sloop este focul/jib.
Acest jib a fost marit datorita metamorfozei dealungul anilor si s a prefacut in „genoa” si ajunge la o soprafata uriasa de 150% suprafata.
Erau timpuri cand am folosit numai genoa
la vanturi serioase, din 2 cauze.
Prima ca presiunea pe straiuri era mare si
a doua ca vela principala era mai putin
eficienta datorita suprafatei mici ale
ei.
Timpurile astea nu dadeau loc la ridicarea
spinnakerului din cauza tarimii vantului .
Scuzati mi greselile de exprimare de nuante maritime exacte. In engleza mi e
mai usor.🙂
@nicolae
Mai degrabă e Efectul Coandă. Principiul lui Bernoulli folosit de avioane presupune viteze diferite ale fluidului pe cele două fețe ale aripii, dar Efectul Coandă presupune o aderență între un fluid în mișcare și un corp convex, pe o singură față, deci sunt chestii destul de distincte. Confuzia între ele apare când în Efectul Coandă fluidul în mișcare e aerul. Când însă folosim apă să demonstrăm Efectul Coandă, distincția devine foarte clară: este evident că apa nu curge pe cele două suprafețe așa cum presupune Principiul lui Bernoulli, deci n-are ce depresiune să se producă, ci apa curge pe o singură suprafață și atunci e vorba doar de aderență.
Mai jos e Efectul Coandă: un fluid în mișcare (apa), aderă la o suprafață convexă (lingura). Pentru că lingura de metal este grea, fluidul în mișcare este cel care se lipește de suprafața convexă.
https://www.youtube.com/watch?v=1JWjLly6xNE&ab_channel=FinSciences
Inversul Efectului Coandă are loc atunci e rolurile se schimbă și suprafața convexă este cea care se lipește de fluidul în mișcare. Lingura de plastic, pentru că e ușoară, se deplasează lipindu-se de apa care curge. Nu apa urmează profilul lingurii, ci e exact invers, lingura este cea care se mișcă.
https://www.youtube.com/shorts/ncGzK5aCbw4
Imaginează-ți că apa care curge la robinet e vântul care bate din față, iar lingura de plastic este vela. Dacă vântul e destul de puternic, vela e trasă spre vânt, cam ca în videoclipul de mai jos.
https://www.youtube.com/watch?v=S-SAQtODAQw&ab_channel=bluelightning77
@omul Cu parere de rau dar nivelul discutiei ma depaseste…
Ce pot sa confirm dpdv principiu de functionare este ca miscarea spre inainte (cand vantul bate din sectorul prova) este generata de vela ca urmare a, si aici te citez, „vitezei diferite a fluidului pe cele două fețe ale aripii”, unde aripa este vela. Forma velei genereaza aceasta miscare si daca te uiti la o vela o sa vezi ca arata fix ca o aripa de avion, cu extrados si intrados. Sper sa nu zic o prostie acum, dar vantul prinde o viteza mai mare pe extrados fata de intrados ceea ce genereaza portanta.
Ca nava sa inainteze in loc sa deriveze intra in joc forma carenei. Velierele moderne sunt prevazute cu derivor pentru a reduce deriva.
In fine, vezi pagina 19 si urmatoarele din linkul de mai jos:
https://seanergya.ro/wp-content/uploads/2022/11/M9_Manevra-Navei-cu-Vele_v4.pdf
Cum am zis, când fluidul în mișcare e aerul, e destul de greu să diferențiezi Efectul Coandă de Principiul lui Bernoulli, dar în principal diferența constă că în Efectul Coandă fluidul trece doar peste o singură suprafață convexă, și apoi ori fluidul se atașează de suprafața convexă, ori e invers.
Schemele din pdf-ul acela sunt ridicole, forța portantă generată de Principiul Bernoulli e perpendiculară pe suprafața aripii sau velei, și nu e orientată spre înainte https://worldaviationato.com/en/bernoulli-principle/
Dacă ar fi adevărate schemele alea, atunci Principiul lui Bernoulli nu numai că ar genera forță de lift, dar ar și propulsa avionul spre înainte, ceea ce 100% nu e cazul. Avionul NU zboară mai repede dacă bate vântul din față, ci doar îl ridică în plan VERTICAL.
În cazul Principiului lui Bernoulli, fluidul trece peste ambele suprafețe, extrados și intrados, generând o diferență de presiune care ridică aripa în plan vertical, PERPENDICULAR pe cele două suprafețe.
În cazul velei de la provă, „focul” după cum i se mai spune, aceasta este orientată mai degrabă pe axul longitudinal al corăbiei, iar suprafețele „focului” sunt orientate mai degrabă în lateral, spre babord/ tribord. Deci dacă aplicăm Principiul lui Bernoulli în cazul velei din prova, „focul” va produce o mișcare în lateral a corăbiei, perpendiculară pe suprafața velei, spre babord/tribord, nicidecum spre înainte.
Aici alte exemple ale Efectului Coandă cu obiecte ridicate în aer, suflând un jet de aer peste o suprafață convexă, cu același bezmetic Bruce Yeani.
https://www.youtube.com/watch?v=UuX8_2h4jJg&t=472s&ab_channel=HomemadeSciencewithBruceYeany
Deci în mai toate exemplele din videoclipul de mai sus jetul e aproape VERTICAL, curgând aproape paralel cu obiectul, trecând doar peste o singură suprafață convexă, generând forță de lift, acesta este Efectul Coandă. Dacă era Principiului lui Bernoulli, ca să producă forță de lift jetul trebuie să fie ORIZONTAL, și trebuia să treacă prin ambele părți ale obiectului.
Nu încerc să te conving, nu e nicio miză aici, dar cred că e nostim să vezi cum Efectul Coandă, sau mai degrabă inversul lui, ridică sau menține obiecte grele în aer.
poate nu inteleg eu ce scrieti da barca nu merge inainte contra vantului, ci in zigzac, si vela e la un unghi fata de borpul barcii, deci vela e impinsa inspre o dir favobila, tragand dupa ea copaia. si deriva , alealalea
Nu .
Un singur lucru Omule:
Coanda cu tot respectul acordat lui
si lui Bernoulli, dansii numai au explicat
in mod stiintific faptul ca panzele au fost
utilizate 2500 de ani inaintea lor si inca
inainte….
Asa ca vad cam inutila aducerea lor
de aminte inainte de Da Vinci si Archimede care amandoi s au apucat
de fenomene fizicale in legatura.😉
Eu asi incepe totusi cu Perpetuum Mobile😄
Tot chinezii au fost primii.
Dupa cum e scris, egiptenii au fost primii
care au folosit panze la vase, acum
3500 de ani, panze facute din in.
https://www.learnz.org.nz/spiritofadventure181/bg-standard-f/a-brief-history-of-sailing#:~:text=Throughout%20history%20sailing%20has%20helped,vase%20from%20about%203500%20BC.
Spuneam de velele ce permit navigatia contra vantului. Termenul chinez e pentru a determina zona geografica mai mult, nu stiu daca chiar erau chiar chinezi sau o populatie din zona.
In general goelete sau mai tarziu sloop
rig erau vase care sau apropiat de vant
dar si chiar astea nu mai mult decat 40°.
Vase mai moderne cu velatura de sloop
din motivul ca panzele sunt cusute in asa
fel, faciliteaza apropierea de vant chiar
pana la 15-20°.
Restul de vase ca bricul Mircea de exemplu navigheaza mai bine cu vanturi din spate cam 100° in jurul pupei. Aceste
vase sunt de fapt planificate pt vant asa zis comercial, trade wind care era folosit
in conformitate cu sezoanele anuale.
Exemplu:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Alizeu
De aici incolo toamna. Deacolo aici
primavara.
Joncile chinezesti au niste caracteristici interesante: https://rnhs.info/termenul-saptamanii-greementul-si-jonca-chinezeasca/
Interesante da, dar nu le poti
compara cu goeletele europene
si mai mult, cu sloop rigging.
Da mai Dov dar cand joncile chinezesti navigau cu vant din prova europenii foloseau inca vaslele . Asta era ideea.
Tu intr-o viata anterioara cred ca ai fost Xantipa nevasta lui Socrate ca nu suporti sa nu ai ultimul cuvant .
Mulțumesc Nicolae! Interesant si instructiv.
Multumesc si eu!
Sunt curios dacă goeleta Speranța făcută după proiectul unui pescador cu Dorei și tot ce se găsea disponibil în RSR a navigat vreodată la mare largă sau doar pt. studiourile de creație nr. 5, pelicula Eastman Kodak prelucrata la Buftea😊
Se pare că a navigat foarte puțin
https://adevarul.ro/stiri-locale/constanta/goeleta-speranta-destin-ca-n-filme-batranul-1598472.html
,,În timpul filmărilor, goeleta Speranţa a fost folosită pentru croaziere. Turiştii erau aduşi cu autocarele până la Neptun, apoi erau preluaţi de comandant şi plimbaţi câteva ore pe mare. Nume mari ale scenei româneşti au fost pe vas: Corina Chiriac, Doina Badea, Mihaela Mihai, Sergiu Nicolaescu, Sile Dinicu, dar şi mulţi amirali ai Armatei Române.”
https://marina-noastra.ro/2019/08/29/velierul-speranta-din-toate-panzele-sus/
Multumesc Nicolae! Fa-ti timp cand poti si tu si mai finalizeaza din articolele alea pe care le ai in lucru. Orice informatie e pretioasa.
Cele bune!
Iarna in general am ceva mai multa pofta de scris… 🙂 In fine, vom vedea! Numai bine!
Totusi nu am putut fara sa ma uit si
in Wikipedia si sa citesc despre Pickle. Acest vas, cat de mic era, a avut o istorie combatanta vasta si foarte interesanta, mult mai interesanta pe gustul meu decat faimoasa aventura cu lupta la Trafalgar si anuntul mortii admiralului Nelson.
https://en.wikipedia.org/wiki/HMS_Pickle_(1800)
Numai eu cred asa ?
@Dov
@mihaistoian
Cred ca se poate spune ca marina regala britanica atinge apogeul in timpul revolutiei franceze / razboaielor napoleniene. In punctul culminant al conflictului aveau sute de nave si depasisera 100000 de oameni.
Erau si foarte combativi (Nelson, Trafalgar: “In case Signals can neither be seen or perfectly understood, no Captain can do very wrong if he places his ship alongside that of the enemy.”) asa ca si cea mai mica nava a avut parte de „actiune” din plin in acele vremuri. Pickle nu face exceptie si ma bucur ca amandoi ati cautat mai multe informatii despre ea, era unul din obiectivele acestui scurt articol.
Nu au fost putine situatiile in care britanicii capturau de la francezi o nava, o introduceau in flota, o pierdeau iar in favoarea francezilor si tot asa… 🙂 În 1799, incluzând navele capturate, marina engleza avea 646 de nave, dintre care 268 erau franceze.
a fost un amiral englez condamnat la moarte pt lasitate si impuscat pt lipsa de combativitate in acele razboaie tocmai pt ca nu a urmarit inamicul agresiv, daca imi aduc bine aminte.
John Bing, dar prin 1750 sau pe acolo, cand au pierdut Minorca. Se pare ca au vrut sa dea un exemplu.
Iti aduc si cantecul🙂
https://en.wikipedia.org/wiki/Rule,_Britannia!
Am citit și eu povestea și mi se pare fabuloasă pentru o asemenea navă!
Trimiterea unei depeșe poate pare umilitoare, dar era foarte importantă în acea perioadă
,,Collingwood sent Pickle, captained by John Richards Lapenotière, back to Britain with the dispatches telling of the great victory. This was a signal honour for any junior officer, as it almost guaranteed promotion. After arriving in Falmouth, Lapenotière took a chaise to London to deliver the dispatches to the Admiralty, stopping 21 times to change horses. The Admiralty duly promoted him to Commander for this service, and the Committee of the Lloyd’s Patriotic Fund gave him a sword worth 100 guineas and £500 in cash. The route that Lapenotière travelled is now known as The Trafalgar Way.
Căpitanul navei a fost avansat, premiat și îmbogățit, cred că 500 lire nu erau mizilic atunci!
A avut și urmări importante în viața celor din Royal Navy:
,,Following a 1974 initiative by Commodore (later Vice-Admiral) Sir John Lea, the Royal Navy’s petty officers have an annual Pickle Night dinner, as do many private clubs in the Commonwealth of Nations. Pickle Night parallels Trafalgar Night, the commemoration of the battle by the Royal Navy’s commissioned officers, but is usually held a week later.”
Merci draga domn, ma delectez de fiecare data cu articolele tale.
Te asigur ca reciproca e de asemenea valabila! 🙂
multumesc pentru articol, foarte interesant.
recomand un joculet pe tema asta, facut de pasionati. aici e un video cu simularea bataliei de la Trafalgar:
https://www.youtube.com/watch?v=3DLfwRbzjMQ
l-am jucat doar casual, cu mult timp in urma, n-am ajuns ca nenea din video, asa departe in campanie, sa ma duelez cu Santissima Trinidad
Multumesc si eu! Pare foarte interesant jocul, pare sa tina cont si de vant, dar marturisesc ca mi-e teama sa ma apuc sa-l joc… 🙂
„Faimosii” de la clubul Sydney Hobart
https://cyca.com.au/cyca-hall-of-fame/
Principiul lui Bernoulli doar ofera o relatie a presiunii si vitezei, in compresibil, sau, chiar in compresibil. Spune doar ca presiunea statica plus presiune dinamica e constanta, atit.
Efectul Coanda e aderarea la peretii solizi, a fluidelor, fie aer, fie lichide.
Cele doua fenomene nu se contrazic, ci se combina. Niciodata nu poti spune pina aici e Coanda, si de acolo e Bernoulli.
Si-nca ceva, forta portanta nu e perpendiculara pe suprafata portanta, ci vectorul fortei il descompunem noi, ca sa ne fie mai usor la calcul, in portanta, perpendiculara pe directia de miscare si rezistenta la inaintare, in lungul directiei. Deci e o conventie a noastra.
Dar la veliere, nu asta e important. Important e ca avem de a face cu geometrie variabila, velele au aproape in fiecare moment alt profil, curgerea, cum spuneam, e turbulenta, vintul bate in rafale, nu laminara. De aceea are nevoie de corectii in permanenta.
In plus, daca e sa consideram toate fortele care apar, trebuie sa consideram pe linga tractiunea variabila produsa de vint, cu incidente variabile, rezistenta la inaintare a corpului vasului, inclusiv impactul valurilor, si momentele de-a lungul celor trei axe.
Daca vrem sa complicam si mai tare putem vorbi si de Magnus-Effekt, efect care se-ncearca a fi aplicat la veliere.
De aceea nu-mi imaginez ca ar exista o procedura de calcul care sa ia in considerare toate aceste efecte neliniare si aleatoare, ci, mai degraba, e un sistem supravegheat prin sensori, fie umani, fie artficiali.
Este procedura. Capul capitanului care vrea sa castiga regata 😃😃😃
De fapt, dincolo de savatlicuri, velele sunt, in mare parte, un fel de parasute in care sufla vintul. Siretenia e cum te pozitionezi in acest vint!
Nu s parasute, sunt aripi de avion stand in sus. Partea concava produce inaltare si inaintare la vant.
Vezi linkuri aici cum merge ca am
obosit cu explicatiile 🙂
Totusi vezi in link paragraful „Aerodynamic forces”
https://en.wikipedia.org/wiki/Sail
Dov sper ca stii ca dl. neamtu tiganu este inginer de aviatie.
Domnu Dov, chiar ca esti obositor.
Am incercat sa spun, deja de mai multe ori, ca velele sunt ceva f complex, sunt si Bernoulli si Coanda si parasuta, functie de orientarea in vint. De aceea, spuneam e f greu de calculat!
https://en.wikipedia.org/wiki/Point_of_sail
A sail with the apparent wind perpendicular to its surface, acts substantially like a parachute with the drag on the sail as the dominant force.
😃 daca scriai inainte perpendicular,
nu vorbeam. 😉