Clasa Flyvefisken
Incepand cu ideea de constructie modulara, facuta celebra de clasa MEKO si pana la cea de reconfigurare conform misiunii, propusa dar inca incomplet realizata de LCS, constructorii navali par sa fi epuizat toate metodele de a incerca sa vanda concepte de nave multirol, toate promitand reduceri de costuri fata de metodele traditionale de constructie.
Poate cea mai de succes realizare a conceptului de pana acum apartine danezilor cu, nu atat de celebrul pe cat ar merita sa fie, Stan(dard)Flex.
La acest moment sistemul StanFlex de module dedicate unor misiuni specifice este adoptat pe cele mai noi nave ale danezilor, inclusiv cunoscutele clase Iver Huitfeldt si Absalon insa isi are originea pe o clasa mai putin faimoasa: Flyvefisken.
Flyvefisken este o clasa de nave destinata a indeplini o serie intreaga de misiuni foarte diferite: patrulare, lupta anti-nava, lupta anti-submarin si vanatoare/lansare de mine. In mod traditional, pentru ca o nava sa fie atat de “multirol” ar fi nevoie sa aiba un deplasament cel putin echivalent cu al unei fregate usoare insa Flyvefisken e departe de asa ceva, la cele sub 500 de tone ale sale.
In loc de a inghesui tot echipamentul pe o nava de dimensiuni mari, danezii au impartit echipamentele pe module suportand diferite misiuni si au conceput un sistem, daca nu ingenios atunci functional, de instalare a lor la bordul navelor.
Navele au fost prevazute cu patru “silozuri” in care pot fi instalate module specifice fiecarei misiuni, unul la prova si trei la pupa.
Integrarea modulelor merge mai departe decat simpla montare si conectare mecanica a acestora la sistemele de utilitati ale navei, un rol esential fiind jucat de sistemul de ducere a luptei sau comanda&control care trebuie sa integreze datele provenite de la senzori, sa prezinte situatia tactica si sa controleze sistemele de armament, totul intr-o arhitectura fluida ce poate fi modificata in doar cateva zile.
Flyvefisken merita o distinctie chiar si numai pentru acest lucru, CMS-ul original fiind bazat pe un produs Ericsson (devenit apoi SAAB) foarte raspandit, 9LV Mk.3, localizat in cooperare cu Terma.
Navele au fost construite din materiale compozite, micsorarea costurilor de exploatare fiind un bonus pe langa reducerea semnaturii magnetice necesara in misiunile MCM.
In ceea ce priveste armamentul si senzorii principali, Flyvefisken dispunea de lansatoare pentru pana la 8 rachete Harpoon, 6 rachete Sea Sparrow, radare de navigatie, supraveghere aeriana si control al focului, sonar activ, torpile anti-submarin si un tun de 76mm.
Navele daneze au trecut printr-un proces de modernizare, pe langa schimbare CMS-ul cu unul mai modern produs de Terma, fiind inlocuite cele 6 lansatoare Sea Sparrow cu 12 ESSM, mult mai performante si radarul de cercetare aeriana cu TRS-3D/16 .
Aici merita de remarcat ca, spre deosebire de alte nave mici care adopta in general sisteme CIWS bazate pe tunuri si/sau rachete cu raza scurta sau foarte scurta pentru distrugerea rachetelor anti-nava, Flyvefisken are instalat un sistem de rachete cu raza medie intr-o formula ce pare a fi destinata lovirii in primul rand a platformei lansatoare desi ESSM poate inlocui cu succes un CIWS dedicat, in anumite conditii.
Abordarea e destul de inedita pentru a fi retinuta ca metoda alternativa de aparare AA a unei nave de mici dimensiuni, capabile astfel sa opereze (mai) independent de o grupare navala.
Printr-o decizie abrupta, mai degraba legata de considerente economice, tinand cont ca unele nave fusesera modernizate cu doar cativa ani inainte, Danemarca a renuntat la o mare parte din cele 14 unitati Flyvefisken, pastrand 4 in configuratie MCM.
Ca dovada a succesului proiectului de baza, 4 nave configurate FAC au fost transferate anul trecut Portugaliei, alte 3 intr-o configuratie diferita fiind cumparate anterior de Lituania.
Flyvefisken face concurenta puternica pentru titlul de cea mai inovativa clasa de corvete usoare sau nave rapide purtatoare de rachete mult mai cunoscutelor Visby, Hamina si Saar.
In comparatie cu navele similare suedeze Visby, cotate frecvent drept cele mai avangardiste, cele din clasa Flyvefisken nu au o forma exterioara spectaculoasa insa sint cel putin la fel de inovative in toate celelalte privinte.
Decit putine nave mari , mai bine multe si marunte … redundanta si dispersia unitatilor , un concept care este din ce in ce mai utilizat .
Off topic :
Luptele cresc in intensitate in Ucraina :
http://deschide.md/ro/news/ucraina/12360/Donbass-1-soldat-ucrainean-ucis-al%C5%A3i-8-r%C4%83ni%C5%A3i-%C3%AEn-ultimele-24-de-ore.htm
Donbass: 1 soldat ucrainean ucis, alţi 8 răniţi în ultimele 24 de ore
25.03.2015 09:26
„” În ultimele 24 de ore, în zona de conflict din sud-estul Ucrainei, a fost ucis un soldat ucrainean, iar alţi 8 au fost răniţi, transmite purtătorul de cuvânt al Operaţiunii Anti-teroriste, Andrei Lîsenko, citat de portalul ucrainean Censor.
În pofida acordurilor de încetare a focului de la Minsk, forţele separatiste din regiunea Donbass continuă atacurile asupra poziţiilor militarilor ucraineni. Potrivit şui Dmitri Tîmciuk, coordonatorul grupului „Rezistenţa informaţională”, pe parcursul nopţii inamicul a atacat cu armamente grele de peste 20 de ori pozițiile guvernamentale ucrainene.
„Insurgenţii continuă atacurile asupra localităţilor Şirokino, Staromarievka, Novoselovka şi Nicolaevca. Inamicul foloseşte pentru atacuri lansatoare de grenade şi de mine. Pe direcţia Doneţk, insurgenţii au atacat localităţile Peski, Granitnoe şi Avdeevka”, scrie Tîmciuk pe pagina sa de Facebook.
Tîmciuk menţionează că insurgenţii continuă să folosească armamentele grele, care de la începutul lunii martie trebuiau să fie evacuate la cel puţin 25 de kilometri de la linia frontului. „”
Incepe iar razboiul… Senatul american a deblocat 1.5 miliarde dolari pentru inarmarea Ucrainei. Mai trebuie sa-si dea acordul Obama… Vorbim deja de armament, nu de sepci, geci, slapi si goagale de noapte. Asta e ‘fuck Russia’, urmare lui ‘fuck EU’.
Am citit articolul pe Tehnomil dar acestea nu sunt sub nicio forma nave multirol.
Sunt nave construite in anii 85-95, pe un principiu foarte inteligent, al modularitatii, permitand aceleiasi structuri de nava sa poata fi adaptata pentru multiple misiuni.
Doar ca nava multirol inseamna sa poata executa operatiuni antinava, antisubmarin, protectie antiaeriana, patrulare etc in cadrul aceleiasi misiuni, nu sa se intoarca la mal, sa lase modulul cu torpile ca sa-l ia pe cel cu Harpoon etc.
Oricum, ideea modularitatii a fost dezvoltata ulterior in alte clase de nave.
Ca si concurenta, poate concura cu Hamina (viteza apropiata, mai multe rachete dar capacitati stealth reduse). Nicio sansa cu Visby sau Sa’ar.
Generatii diferite de nave.
Sunt nave multirol in haita. Acelasi tip de nava diverse functii…
Da, observatia mea fusese legata strict de titlul materialului de pe Tehnomil.
Cred ca ar fi mers ” Platforme navale multifunctionale” in loc de „Nave multirol”.
Pentru a supravietui in fata flotei ruse a MN, o nava trebuie sa aiba in primul rand aparare anti-racheta eficienta, stratificata (de exemplu Barak8 > Otobreda 76 Strales > Millenium 35).
Daca mai vrei si vreo 12 NSM, 6 torpile 324 mm, hangar elicopter, etc, o nava prea mica pur si simplu nu are loc.
Parerea mea ca doar pe o Saar 72+ (100?) se pot pune toate echipamentele de care ai nevoie pentru o nava multirol.
Nu mai scrie de Saar 72 ca ma zagandari fara rost! Si mie imi place mult conceptul ala, am si scris despre el.
Flota rusa de MN nu poate fi contrabalansata de Ro decat cu submarine, baterii de coasta si nave dedicate ASW pt ca vedem submarinele vor fii viitorul dpdv al rusiilor.
Si numai in aparare…
Plus mine si CAPTOR (poate, candva, si CAPROCK) 🙂 ))))
@George & Eroul. Navele astea n-ar fi bune mai degraba ca inlocuitoare ale NPR-urilor, poate chiar si ale Tetal-urilor?
Cam aceleasi dimensiuni, deplasament dar cu mai multe capabilitati decat NPR-urile. Si in loc sa alergi fregatele sau Marasestiul care au costuri de operare mari, cu patru din astea poti sa acoperi toata gama: anti-submarin, anti-aerian si nava-nava.
Sunt curios cat or fi dat portughezii pe ele…
In primul rand sa nu uitam ca, exceptand principiul modularitatii, navele astea sunt de generatii apropiate cu Tetal II si Tarantulele noastre.
Comparativ cu Tarantul, sunt prea lente pentru missile boat si mai slab inarmate. Un Tarantul modernizat la radare, FCS, pus pe el 8 rachete antinava si un RAM nici nu s-ar compara cu ele.
Totusi ideea de platforma modulara nu este de aruncat, din motive clare de costuri si flexibilizare a flotei.
Ca pleci de la o structura de tipul Stefan cel Mare pe care poti adapta diverse variante de echipare (nu fast attack craft) sau cauti o alta structura modulara, ai posibilitatea sa-ti acoperi onorabil misiunile de minare-deminare, patrulare, escorta antisubmarin.
Da, e interesant tot conceptul, numai că pe o navă de 500t deplasament, nu e loc pt. o punte de ”aselenizare” pt. un elicopter ASW…