Conform explicaţiilor disponibile pe dex online, originea numelui „bolozan” poate fi turcească, deşi cuvântul se pare că nu se regăseşte în dicţionarul lor. O altă posibilă influenţă poate fi cea rusească. O altă variantă indicată este şi cea sîrbă. Pe de altă parte, numele poate fi pur şi simplu românesc sau specific spaţiului balcanic de la Dunăre. Cert este că în zona Dunării de Jos şi a Galaţiului este un nume de familie destul de des întâlnit.
Sursa foto: www.cherini.eu/etnografia/
Bolozanul, subiectul articolului de astăzi, este o navă fluvială de transport folosită pe Dunăre şi unii afluenţi în sec. XVII – XVIII. În vechile documente româneşti apare şi sub denumirile de bolozan, boloza, borozan, burazan. Este un tip de navă fluvială specific epocii sale, diferit totuşi de şăicele şi caicele turceşti atât de folosite în acea perioadă. Referirile la bolozan sunt destul de dese, termenul apărând în diverse documente emise de domnii vremii.
Continuarea articolului poate fi citită pe rnhs.info accesând acest link. Sper să vă placă!
Nicolae
P.S. Cei curioși de o foarte scurtă istorie a carantinei pot citi un articol pe subiect aici.
P.P.S. Bineînțeles, mai sunt și alte articole noi pe site, unul care apare chiar azi, doar că nu le-am mai prezentat demult și pe aici.
Se poate ca la origine sa fie borazan, burazan (goarna care scoate un sunet strident subtire). Se prea poate ca un membru al echipajului sa fi fost dotat cu un astfel de instrument prin care isi anunta prezenta/sosirea. İn memoria oamenilor o fi ramas aceasta goarna, care cu timpul s-a asimilat cu acest tip de ambarcatiune.
Multumesc de completare! Cuvantul asta, borazan/burazan se mai gaseste in vocabularul limbii turce sau a devenit arhaism? Interesant este ca avem si foarte multe nume de familie “Bolozan” in zona Dunarii.
O sa tot dau de nume turcesti in urmatoarea perioada, daca exista disponibilitate, as mai pune o intrebare din cand in cand, imi poti scrie la ronavyships@gmail.com ca sa am o adresa de mail valabila? Nu e obligatoriu, dar aș aprecia puțin ajutor… 🙂 Daca lecturezi tot articolul intelegi de ce… 🙂
Cuvantul respectiv, borazan, se foloseste si azi.
Si ca sa-ti ridic mingea la fileu, iti sugerez un alt nume/denumire: Caraiman. Mai toti au auzit s-au vazut crucea de pe Caraiman. Dar de unde vine denumirea Caraiman si ce semnifica, nu prea stie nimeni. Definitia din DEX este gresita.
O sa caut ca m-ai facut curios… Recunosc ca pe mine ma preocupa strict denumirile preluate din turca si care au legatura cu navigatia si constructia de nave. Si incepand cu sec. XVI incep sa predomine.
Primit mail, multumesc, promit sa nu abuzez! 🙂
Am 1800 de pagini de referiri la tinuturile astea in paginile cronicarilor turci, vreo 1000 si de pagini de marturii ale calatorilor prin tarile romane s.a.m.d. In spatiul asta se construiesc nave si se navigheaza neintrerupt de mii de ani, e pacat sa nu incercam sa aflam cu ce.
P.S. Multumesc, Ghita, ca afirmatiile tale m-au determinat sa plec pe acest drum. 🙂 Sa-ti dea Dumnezeu sanatate!
Cara stiu ca inseamna negru, imanul negru? de unde vine habar nu am 🙂
Dinu, ,,caraiman” vine din turca veche, inainte de a fi influentata de limbile araba si persana, si inseamna privesc, veghez. De fapt nu cred ca se datoreaza turcilor otomani denumirea locului respectiv, ci cumanilor s-au tatarilor. Toate aceste popoare avand origini comune, au avut si limba comuna cu mici diferente, gen cum vorbesc moldovenii si oltenii. Definitia din DEX se refera la ,,karaman”, care inseamna negroteiul. Caraiman si caraman sunt doua cuvinte distincte cu intelesuri distincte.
Este posibil sa fie si varianta ta, adica preotul negru (kara – negru, imam – preot). Parerea mea este ca a fi prima varianta, adica privesc/veghez.
https://lang.fandom.com/ro/wiki/Influen%C8%9Ba_limbii_turce_asupra_limbii_rom%C3%A2ne
exista si denumirea de karavlahi (kara ulagh), pentru vorbitorii de latina/romana de la sud de Dunare, din zona Boniei. Cancelariile vestice ii numeau nigrilatini.
Karadeniz e deja clasic … 🙂
Caraiman e Negru Voda! Primul voda! Alfa!
Yilmaz.Turcii sunt proveniti de prin manciuria deci un fel de chinezi .Turcia a fost ocupata de Hititi(balcanici) incepind cu anul 2500-3000ih deci cu circa 1500-1000 de ani inainte de aparitia arienilor(grecii erau si ei arieni fara de aia din cnosos)Aproape toate monumentele din aceasta tara nu au legatura cu turcalaii chinezi,pina si moscheia albastra este facuta de o ukraineanca si bineinteles Mahomed a fost arab alb nicidecum chinez manciurian.Turcii actuali in functie de adn sunt iranieni(arieni)greci turcizati si minoritari 18%chinezi manciurieni.Deci las-o mai moale cu nationalismul ca nu este cazul.
Unde vezi tu nationalism in postarile mele? In legatura cu istoria si originile turcilor si nu numai, iti sugerez sa mai citesti, sa te informezi.
Ylmaz-nu ma intereseaza istoriile cosmetizate sau mai rau inventate ale popoarelor lumii.ex;China stapineste o tara si un popor (uiguri)sau mai multe care chiar acum sunt in lagare de munca(de exterminare).ADN-ul nu minte turci manciurieni galbeni in turcia actuala sunt doar 17.5%.Turcii actulai sunt pe baza ADN-ului preponderent iranieni,apoi greci turcizat(deci arieni caci acestia sunt din asia)i,si 17.5%galbeziti si restul arabi armeni, kurzi,(tot arieni).Cind spun arian nu ma refer ce credea idiotul de HITLER.
Pe mine insa ma intereseaza ca insisti sa duci discutia in offtopic, complet in offtopic. Nu inteleg ce-ai vazut tu nationalist la explicatiile asupra originii cuvantului Caraiman dar ai luat-o-n balarii. Asa ca aceasta “discutie” se opreste acum.
Ti-am trimis mesaj pe mail.
In zona mea am intalnit numele de Bolohan… probabil o alterare locala a cuvantului bolozan. Etimologia cuvintelor si numelor e un domeniu foarte interesant.
Bolohan, bologan vine de la bolovan – pietroi mare
Posibil…. eu n-am avut bunici la țară. Daca stiti sigur ca exista acest regionalism, atunci asa o fi.
bolohan nu inseamna bolovan? Cf. pronuntiei moldovenesti. E destul de comun la tara in judetele Moldovei.
Da, prin satele Moldovei bătrânii foloseau termenul de bolohan = bolovan.
Si acum se foloseste bolohan cu sinonimul cataroi
În Moldova este întâlnit patronimul Bolohan. Înseamnă un om cam prost. Bolovan, limbaj bolovănos, „Băi bolovane”, se aud uzual.
Este posibil ca termenul de „bolohan” sa fie folosit si pentru a caracteriza „istețimea” unui personaj. Dar stiu sigur ca bolohan este sinonim cu piatra pentru ca bunica mea folosea acest cuvânt.
„Băi bolovane”, se aud uzual.”
Apelativul „băi” il gasesti mai mult prin zonele urbane. In zonele rurale acest fiind inlocuit (obligatoriu) cu apelativul „uăi” deci corect moldovineşte ar fi „Uăi bolovane”. :-))
Ass e ,,,de zice CA cineva ar avea in bolohan in loc de cap
Multumim de articol Nicolae. Excelent. In lumea mea ideala sunt deja…20.000 de leghe sub mari.
Multumesc locotenente! Eu astept luna august sa ies pe apa, ca sezonul de sailing e compromis deja… 🙂
Mi-a placut articolul de ieri cu Phleps de cand l-am mai corectat pe ici pe colo, demult, cand a aparut in ciorne.
Fac putin offtopic aici (si-mi cer formal scuze mie insumi) ca sa-ti spun ca in antebelic si interbelic au mai fost oameni ca Phleps care au facut scandal cu privire la starea armatei. Oamenii erau mai implicati, scriau parca mai mult s.a.m.d.
In rest, desi inclusiv eu am tendinta sa divinizez perioada marilor realizari (a doua jumatate a sec. XIX – prima jumatate a sec. XX), adevaru-i ca mereu am avut si uscaturi la putere, diferenta e ca astia de azi sunt si prosti si secaturi.
Am tratat subiectul achizitiei monitoarelor (cele vechi) pe rnhs.info, si alea au avut o nastere grea, cam cum au corvetele azi…
Revenind la cei de azi, Mirsu maraie de ceva timp pe tema dotarii FNR si o face public. Vorba ceea, speranta moare ultima! 🙂 Noi sa fim sanatosi! 🙂 Ca belele curg…
Chiar asa mai frate…da am ajuns sa discutam asemenea…nici nu stiu cum sa le spun…Hai frate sa ne venim in …FIRE!
Excelent articol. Imi plac astea despre navele istorice ale provinciilor romanesti, nu prea gasesti informatii asa detaliate pe net.
De la distanta, ochiometric, aduce a dromon. Poate or fi influente de acolo. Era deci un tip de galera hibrida fluviala?
Multumesc! Va fi o serie intreaga cu acest subiect pe rnhs. Sunt multe influente la noi, de la cele vikinge/baltice pana la cele italiene, inca mai am mult de studiat.
Informatii nu prea gasesti deloc pe net, doar in cartile regretatului Cristian Craciunoiu. Dar sunt mandru sa-ti spun ca bolozanul (din cate stiu eu) nu-l gasesti tratat nici la Craciunoiu.
O sa incerc sa reconstitui planurile bolozanului, pentru modelisti, sunt in cautare de poze pentru ca dracia a navigat inclusiv in a doua jumatate a secolului XIX pe Dunare.
Era navă fluvială, deci specificațiile dictau posibilitatea navigației în zone cu adâncimi mici, ceea ce presupun că însemnează un pescaj limitat și fund plat și chilă puțin adâncă. Intuiția îmi spune: fără lest, se baza pe stabilitatea de formă, trebuia să poată căra un volum apreciapil, cu echipaj redus. Nu putea să urce eficient în vânt, dar în rest putea naviga cu vântul și propulsia umană suficient de bine.
P.S. Sper sincer că sezonu de navigat nu e compromis, am planuri să navighez din nou spre N.
Tin minte ca o chestie ma frapase si la articolul despre panzarul moldovenesc: asemanarea formei cu cea a navelor scandinave. Acum, nu stiu daca e vorba de influenta, cat de evolutie convergenta: forma ar fi acel „sweet spot” in care pescajul e suficient de redus cat sa permita navigatie pe rauri si fluvii, dar suficient de stabila cat sa „tina marea”, eventual cu adaos sau reducere de balast. Aici e foarte importanta comparatia cu drakkarele (care erau si pe Volga, dar si in Atlanticul de Nord: probabil panzarele erau gandite sa poata fi retrase pe ape interioare.
Just a hunch! Tineti-o tot asa! Cu respect.
Drakkarul e definit nu doar de formă – planul de forme al carènei – cât de structura scândurilor din bordaj suprapuse și tehnica construcției (carvel vs lapstrake).
Tipu de navă putea urca pe râuri, estuare, delte șamd datorită pescajului ce putea măsura zeci de centimetri. Sunt mai multe caracteristici, nu doar carena profundă, ce cresc calitățile marine – avem mai multe școli de gândire, toate cu dovezi practice.
Vă asigur că acel tip de navă are calități marine suficiente pentru traversarea oricărui ocean atțt timp cât echipajul / căpitanul e competent. În opinia mea, se pot traversa în siguranță cea mai mare parte din oceane pe ambarcații mici, chiar dacă nu au fost proiectate pentru asta, dacă știm ce facem și administrăm riscurile.
Revenind la articol, navele sunt principal instrumente precis adaptate condițiilor în care sunt folosite, iar caietul de sarcini este implicit. Astfel, caracteristicile bolozanului erau strict dictate de utilizare și zona de navigație.
Asta cu ambarcatiunile mici mi-i se parea fantezie sau noroc pur cand eram mai mic si prost.
Pana am citit despre scandinavi si apoi despre… polinezieni….
Dumnezeule mare…. fenicienii se jucau cu ratusce fata de aia….
@Checkmate As zice ca panzarul era o nava preponderent maritima, probabil ultima de conceptie locala, mai ales ca Marea Neagra va deveni curand lac turcesc. Influentele constructive nordice pe care le-am remarcat si eu in articolul scris acum ceva timp se datoreaza probabil si comertului intens practicat in acea perioada din N, de la Marea Baltica, spre S, apoi spre E prin Marea Neagra sau pe drumurile din N ei si mai departe, spre China. Lumea era globala si atunci… 🙂
Corabiile vikinge au cateva caracteristici constructive foarte interesante dar si un mare handicap pentru traversadele maritime: lipsa puntii, ceea ce creaza probleme pe o mare montata, in special in cazul valurilor deferlante (breaking waves). De aceea, asa cum zice si Flogger, era nevoie de un capitan meserias care sa se asigure ca asta nu se intampla. Ceea ce implica in special experienta si notiuni dobandite vazand si facand ca nu prea existau scoli pe atunci.
Apropos de corabiile vikinge, daca ajungi in Danemarca, vezi ca exista muzee si au recreat inclusiv un sat viking unde construiesc corabii dupa tehnicile vechi. Cauta pe Google, e undeva in apropiere de Copenhaga.
Revenind la panzarul nostru, pescajul ii permitea sa se descurce linistit pe Dunarea maritima si probabil ca mai intra pe Prut/poate si Siret in functie de debit. Dar as spune ca era utilizat preponderent pentru navigatie maritima. Uita-te la schitele bolozanului si la cele ale panzarului, uita-te la planul de forme al cocii si o sa vezi de ce una e fluviala si cealalta maritima.
Gandeste-te ca si azi intra nave mult mai mari pe Dunarea maritima pana la Galati.
Nu! Nu cu drakkarele care erau nave mari pentru vremurile alea si in ciuda popularizarii lor ulterioare extrem de rare in istorie. Navele „de baza” ale flotelor vikinge erau „snekkar-ele”. Majoritatea nu aveau catarg si vele, propulsia executandu-se de regula cu rame. Daca vrei o analogie cu panzarul mai degraba „Skeid-ul” care era un soi de skif..usor si rapid..
@Flogger Cel mai probabil naviga goala in amonte si venea incarcata in aval. Ceea ce are logica, Galati si Braila fiind la acel moment porturi maritime, de unde graul pleca mai departe. In amonte se folosea si tragerea la edec. Interesant e ca Lauterer, cel caruia ii datoram prima descriere cunoscuta a desenat-o/descris-o ca avand preponderent o vela latina, ceea ce are sens, pentru ca o vela latina este mai usor de manevrat si necesita mai putin oameni in acest scop decat una patrata. Nu putem exclude nici vela pe speteaza care inteleg ca ne este caracteristica. Fara vant favorabil (travers poate, dinapoia traversului) as spune ca nu putea urca la vele in amonte. Vasle sau la edec.
Interesanta as zice ca e si carma care poate asigura mai bine guvernarea bolozanului la viteze mici si foarte mici decat o carma cu pana asa cum avem astazi.
In articolul de pe rnhs ai si o a doua poza de unde poti intui planul de forme, intr-adevar, specific unei nave fluvial, asa cum bine ai punctat.
P.S. Merg in august in Grecia (clasic 🙂 ) si e mai mult la distractie, avem doi sarbatoriti la bord din care unul schimba prefixul, motiv pentru care am ales un catamaran si am luat si skipper profesionist. Oricum, daca as merge eu pe post de skipper, ar trebui sa mai exersez acostarile inainte, n-am mai facut demult treaba asta… 🙂 La noi nu stiu ce se alege de sezonul competitional, dar parca nici nu am chef anul asta… Unde spre N? 🙂 In jurul UK sau mai sus, spre Groenlanda?
Nu știu dacă e cel mai bun moment să fac planuri de navigație, proabil mă limitez la UK, poate Irlanda, deși m-ar trenta Norvegia, Suedia. La fel de tentant e Biscaya – Spania și Portugalia, dar contextul fixează limite și decizia nu-i a mea cât a mării, vremii.
Dat fiind fundul plat, lipsa chilei și carenei profunde, tind să cred că mai mult de travers nu putea, în pofida velei latine, poate chiar dinapoia traversului cum ai spus.
Legat de propulsie, trasult la edec era normă atunci când vântul era neprielnic. Totuși, rama aceea lungă din pupă ce înlocuia cârma avea, cred, și rol de propulsie – în sensul tracțiunii vectorizate pentru manevre la viteză mică și chiar propulsie la V<3 nd. Rama lungă, ghordel parcă se numea, godille (în Franța), sculling ore (eng.) poate fi folosită cu succes. Personal, am reușit să stăpânesc tehnica tradițională și am propulsat nave cu deplasament inferior 10 tone la viteze de până la 2,5 nd în dacă nu există vânt și curent contrar semnificativ. Asta se practica peste tot înaintea propulsiei mecanice, iar în anumite cazuri marinarii profesioniști foloseau tehnica până după al doilea RM, propulsând barje de până la 400 t. Știu că pare incredibil, dar există fotografii de epocă și există multe mărturii în acest sens. Astfel, nu văd de ce marinarii din țările românești nu ar fi utilizat tehnici asemănătoare, dat fiind că marinăria e universală.
Te rog să confirmi dacă știi ceva legat de asta. Fiindcă sunt purist și prefer navigația tradițională, evit motorul când nu e necesar, sunt chiar interesat de marinăria tradițională românească.
Suedia am auzit ca e foarte ofertanta, am auzit asta de la niste danezi. 🙂
Posibil sa se cheme ghionder? Am verificat in dictionar ca mie imi suna prea aproape de ghiordel… 🙂
Dar pastrarea acestei rame lungi in detrimentul carmei cu pana ce se generalizase deja cam peste tot are mult sens in contextul celor spuse de tine, am mai vazut barci propulsate asa in detrimentul ramelor clasice. Inclusiv in cazul gondolelor venetiene.
Cu marinaria traditionala romaneasca merge greu, acum invat si eu. Este mult mai complexa decat banuiam.
Pe primarul Oradei îl.cheama Bolojan. Nascut in Badu Crisurilor, Bihor.
Nu exista nici o localitate Badu Crisurilor ci doar Vadu Crisului localitate situata fiind pe malul Crisul Repede. https://ro.wikipedia.org/wiki/Vadu_Cri%C8%99ului,_Bihor
Evident! Dar B este pe tastatura lângă V, și tastatura este mică și degetele mele prea groase, poate…
Sa zicem eroarea cu tasta, si tot nu exista Vadul Crisurilor, pentru ca in Romania nu au toate trei Crisurile un vad comun, respectiv Crisul Repede, Crisul Negru si Crisul Alb, au trasee diferite, albii diferite si corespunzator vaduri diferite, ca si localitate exista doar – Vadul Crisului – de pe malul Crisului Repede ! http://www.rowater.ro/dacrisuri/Documente%20Repository/Planuri%20de%20aparare%20impotriva%20inundatiilor/Planuri%20bazinale/01%20Descriere%20Bazin%20Hidrografic.pdf
In istoria noastra navala probabil au avut o consistenta semnificativa si navele genoveze,venetiene,grecesti din MN care urcau si pe Dunare
Fain articol
Si în istoria ne-navalà 🙂 . Stràbunicul meu a fost un marinar genovez care s-a ràtàcit prin nordul Dobrogei, la Niculitel.
Da, este foarte interesant de urmarit influentele predominante in functie de epoca: grecesti, romane, bizantine, baltice, italiene, turcesti, italiene din nou, franceze etc samd
A existat în jurul anului 1000 asa numitul ‘drum dela varegi. La greci’, în realitate un parcurs al vikingilor din Marea Baltica, oe cursurile Donului, Bugului, Nistrului și apoi.pe Marea Neagra, pana la Constantinopol, utilizând ambarcațiuni confecționate la fața locului și știința lor de navigatori.
Exista pare artefacte ale interacțiunii acestor vikingi cu populațiile românești?
@veniamine
Da, la Murfatlar, există niște peșteri pline de rune și urme ale trecerii vikingilor prin zona. Din păcate nu sunt deschise publicului larg, nici măcar bine întreținute nu sunt. Cînd reușesc, revin cu un link, dacă găsesc.
Părerea mea, hîc…
Mai este inscriptia din Gotland..”blakumen”…
Ar mai fi
„In a notable work of Snorri Sturluson, ‘Heimskringla’ namely, there’s an additional mention of the land of the Wallachians under the following manner:
“The following happened in Greece, the time when King Kirjalax ruled there and was on an expedition against Blokumannaland. When he arrived at the Pézína Plains, a heathen king advanced against him with an irresistible host. They had with them a company of horsemen, and huge waggons with embrasures on top.””
Sharky,totu ok,da?