Spre deosebire de britanici, care nu mai sunt capabili sa dezvolte munitii pentru tunul cu teava ghintuita cal.120mm al tancului Challenger2, francezii de la Nexter continua sa lucreze la munitiile cal. 120mm pentru teava lisa.
Noua evolutie anuntata de Nexter Munitions este munitia 120 SHARD, a carei dezvoltare e planificata pentru finalizare in 2022, dupa etapa de calificare industriala.
Dupa cum se poate vedea in poza de mai jos, prototipul munitiei a avut deja parte de o demonstratie:
120mm SHARD (sursa foto: Nexter)
Scopul noi munitii este de a aduce calitati balistice superioare celei actuale, mai ales cu privire la comportamentul in conditii de temperaturi extreme. Se spera la precizie mai buna si capacitati crescute de penetrare blindaj
Noua muniție tine seama de normele STANAG 4385 si ICD 120, pentru a fi compatibila cu tunurile cu teava lisa calibrul 120×570 mm: AMX-56 Leclerc, Leopard 2, M1 Abrams sau C1 Ariete.
Studiile 120 SHARD sunt efectuate pentru DGA franceza la Bourges. Proiectilul integreaza un nou sabot cu penetrator alungit din aliaj de tungsten dezvoltat de Plansee, un nou tub de auto-tragere si o incarcatura de aruncare dezvoltată de EURENCO.
Nexter lucreaza simultan la o noua munitie multirol IM3M de cal. 120 și la munitii ghidate N-LOS ale aceluiasi calibru, care vor folosi elemente ale rachetei KATANA cal. 155 mm.
Deci cal. 120mm NATO este departe de a-si fi spus ultimul cuvant.
Marius Zgureanu
Surse:
„Spre deosebire de britanici, care nu mai sunt capabili sa dezvolte munitii pentru tunul cu teava ghintuita cal.120mm al tancului Challenger2.”
Poate vrei sa-i anunti si pe ciucalaii astia de la BAE ca nu mai au asemenea indeletinciri.
https://www.bbc.com/news/uk-wales-55130163
https://www.pesmedia.com/bae-systems-munitions-01122020/
si care sunt noile tipuri de munitie, ca la Challenger tocmai asta era problema, ca nu mai primise tip nou de munitie penetranta? Si de aia se gandeau sa inlocuiasca tunul cu unul cu teava lisa, ca una dintre variantele de lucru.
Ce zice articolul este ca 120 ghintuit au probleme mari cu proiectilele. Inclusiv la modernizarea lui Challenger2 este in discutie sa renunte la teava ghintuita si sa treaca la teava lisa. Unul din motivele pentru cre nu au facut-o era ca aveam multa munitie HESH care avea nevoie de ghinturi pentru stabilizare.
Link-urile tale vorbesc doare de fabrici de munitii BAE (artilerie, infanterie, etc.) si nu specific de APFSDS
Nu se refera la AFPDS in specific se refera la munitii pentru tancuri in general. Ce or sa faca astia pana in 2038 cand contractul o sa expire stie cine trebuie sa stie.
In primul rand – munitia ghintuita nu este un dead end tehnologic ci pur si simplu cost amai mult pentru ca sunt mai putine tunuri care o folosesc pe cea de 120 mm.
Altfel era o problema si la cea de 105 mm L7 care tot tun ghintuit este si aici prolifereaza noile munitii.
Faptul ca au un proiectil acuplat la Challenger 2 iarasi nu este cel mai bun lucru dar daca rusii au reusit sa produca munitie noua la 125 mm iarasi cu proiectil acuplat o sa poata si englezii produce asa ceva performant.
Problema englezilor este ca au o clasa politica departe de a fi cea mai buna din ultimii 400 de ani de democratie ai lor. Deci si-o dau astia cu stangul in dreptul, nu au directie clara si asta se vede si in un un pas inainte si 2 inapoi ai programelor lor de inzestrare.
Challenger 2 exact asa cum este este un tanc performant, practic jumatate din Leopard-urile 2 existente sunt sub performanta lui Challenger 2 si in plus este clar ca are inca spatiu de modernizare trebuie doar bani pe care Regatul Unit si viitor dezunit vrea sa nu ii aloce si sa ii bage in protectie sociala si integrarea de emigranti.
E discutabila superioritatea Challenger-ului. Pe langa teava ghintuita, este si un tanc submotorizat, extrem de submotorizat daca i se pun kit-uri suplimentare de blindaj.
Si Leopard 2 A4 nu are cea mai buna protectie daca il compari cu Challenger 2 si apoi mai este si vorba de cat de moderne sunt sistemle de ochire, aici britanicul este peste modelul Leopard 2A4 si chiar peste unele modele de Leopard 2A5.
1200 CP nu cred ca este submotorizat mai ales la ce nivel de protectie are din start.
Săgețile kinetice nu mai sunt de viitor – pot fi ușor scoase din lupta dacă în calea lor se arunca un disc rotativ făcut din straturi presate din sarma. Daca vârful săgeții intra în auto-rotatie efectul de penetrare devine zero.
Mișcarea centrifuga permanenta a unor astfel de discuri nu consuma foarte multa energie dar efectul este devastator pentru sageta. După ce a prins un ochi al discului săgeata se arcuieste ușor discul se deformează și aduce și mai multa masă la locul de impact pentru ca intr-un final vârful săgeții sa parcurgă o spirala după ce a trecut prin disc dar în același timp va vibra și balansa puternic.
@gogu de la stana, „Daca vârful săgeții intra în auto-rotatie”- e un mare daca acolo…
Cum detectezi, urmaresti, calculezi solutie de tragere ca sa nimeresti o sageata cu suprafata frontala mai mare decat o nuca dar mai mica decat un mar? Si vine spre tanc cu >1 km/ secunda.
Salut Stelian – de fapt soluția tehnica este muuult mai complexa. E cam asa:
Pe tank sunt montate niște cutii cilindrice de cca 34 cm diametru 18 cm înălțime dar și radare de proximitate – sageata are cam 70-90 cm lungime și cca 3-4 cm diametru – și o viteza în medie de 1.800 m/s. Radarul o poate detecta de la cel puțin 40 de metri. Algoritmi speciali stabilesc ca e vorba de un penetrator kinetic. Timp e suficient – cel puțin 2-3 milisecunde. Computerul de bord stabilește locul cel mai probabil de impact și arunca în calea săgeții discul cel mai probabil sa fie eficient.
Cutia nu se roteste dar în ea se roteste cu 80 de rotatii pe secunda un disc de 5 cm grosime și 30 cm diametru făcuta din mai multe plase de otel presate și cu ochii mari de cca 2 cm. Sageata vine cutia e aruncata de o sapa exploziva . Sa zicem ca sageata e norocoasa și nu prinde mai la margine ci pe la mijloc -adica la o raza de 10 cm . In cutie se afla un system de tip air-bag – capacul cutiei se depărtează la cca 30 de cm de discul aflat în rotație. Capac solid rigid din metal. Sageata întra prin capacul cutiei care nu se roteste și atinge discul în rotație. Și acum începe distracția- sageata are de-a lungul ei acum un punct de prindere în capacul cutiei și vârful începe sa penetreze discul aflat în rotație. Discul are cel puțin 15-16 kg greutate și asa greu cum este și aflat în rotație începe sa devieze de la traiectoria dreapta vârful săgeții. Discul „prinde”efectiv sageata intra în oscilație (e împinsa de disc) și efectiv vârful sagetii începe sa între în rotație pe masura ce trece prin disc. Nu trebuie mult sa devieze – 2-3 cm și gata… în loc sa penetreze un singur punct la contactul cu blindajul tancului vârful săgeții va descrie efectiv un cerc și gata … efect zero de penetrare. E vârful de efectul de pârghie- odată ce am prins sageata pe undeva pe la mijloc e foarte ușor sa ii prind vârful în discul rotativ și sa o scot din lupta. Aceste System este eficient și contra sapelor reactive antitank gen Kornet sau Milano basca ca în cutie mai este ceva special pt a anihila aceste jeturi ultrarapidae care mai au și o alta ” slăbiciune ” – ușor de exploatat. Dar nu voi descrie aici ce mai este în cutie. Daca cei de la Min. Apărării Naționale vor sa afle știu unde sa ma găsească.
Acest system de mai sus este ultra-eficient împotriva săgeților antitank și sapelor reactive în proporție de 100 %.
Uraa!! Se intoarse gogu, nu a dat coltul cum barfeau unii. Noi credeam ca e ocupat cu proiectilele de 155 cu ramjet si a doua viteza cosmica si cand colo ce sa vezi. Dupa ce le a rezolvat pe alea, duminica trecuta a proiectat si sistemul de protectie activa impotriva apfsds(mama lor). Ce trophy, ce afghanit, tot gogu e fruncea. Mai nasol e ca nu avem nici ovuziere de 155mm ptr proiectilele lui minunate, nici tancuri sa le protejam. ????
Strumph – aoleu … cum sa dau coltu? Sunt tânăr încă…
Pai da … noi nu avem NIMIC. Si sincer nu cred ca MApn are nevoie de știința mea – se descurca ei cu atitia doctori și Jenii pe acolo … unu jeniu din asta taman ce sa rostit de niște USDollars …. am zis ca NU … nu e adevărat…. acum mi-e o asa scirba …. nu am cuvinte.
Și daaa… ramjet-urile chiar funcționează să știi….
Nu am spus ca proiectilul cu ramjet e o utopie. Chiar baietii de la nammo(si aia stiu ce fac) au asa ceva in teste. Dar sa prinda a doua viteza cosmica, cum vrei matale, e cam jules verne.
Tu vrei sa brevetezi sistemul?
Stii ca si altii se chinuie sa faca chestii care sa intercepteze sagetile si totusi inca nu au ajuns asa de departe?
Pana una alta proiectilele sageata se dezvolta in toate tarile tocmai ca sunt tare nasol de interceptat deci daca vii cu sistemul la americani cred ca te vor premia, ai nostri daca nu le dai spaga nu ti-l cumpara!
Mecanicul – e adevărat ca tancul meu va arăta ca o mare gogoasa umflata dar tot system- ul poate sa fie 100% pasiv … întreaga cutie sta fixa pe tank, capacul nu „sare” ci e pre-pozitionat la 30 cm distanta de discul rotativ. Zi-mi cum trece sageata de tot ansamblul asta un pic cam hidos dar 100% eficient? Cum ? …. legile fizicii și mecanicii nu pot fi ignorate nici de cele mai smechere sageti kinetice.
By the way – Capacul poate avea si 4 cm grosime dacă e făcut din alumina sinterizata în fibre de sticla deci ieftin și eficient contra armelor ușoare.
Evident ca un system activ este mai eficient și nu uitați ca sageata trece prin aer și la viteza aia generează o unda de soc care încălzește aerul și care deci reflecta altfel undele radar. Deci eu NU am nevoie de amprenta radar a sagetii atita vreme cit am și amprenta radar a aerului slab ionizat din jurul ei. Si aici nu-i nimic de făcut…. aceleași legi ale fizicii … de netrecut.
No hablo inglés, señor.. Qué significa tank, system?
Erata – timpul de detecție și de reacție a se citi … cel puțin 20 – 30 milisecunde.
Deasemenea vorbim de un sistem activ. Discul rotativ poate ramine la fel de bine fixat la 7-8 cm de blindajul tancului si doar capacul sa fie ejectat.
sa te caute la stana?
?. Stai liniștit ca știu băieții foarte bine unde sa ma caute. Da n-au ei nevoie de mine. Una ca nu au voie sa cerceteze și sa dezvolte nimic și a 2-a ca ar fi culmea sa vina unu ca mine și sa le dea lecții, tocmai lor, genii prăbușite sub greutatea epoletilor și stelelor și medaliilor. România a ajuns sa nu mai creeze nimic novator , nu mai exista auto-dotare, cercetare avansata etc etc. Și TR-85M1 Bizonul si TR-580 sunt niște tancuri extrem de neperformante cu slabe șanse împotriva unui T-90 sau fie și un T72 modernizat.Iar de vinatorii specializați de tancuri ce sa mai zic. Iar în situația de azi sigur nu se va mai face nimic nou.
Orificiile de pe disc trebuie sa aibă diametre bine alese care sa se potrivească cu saboții trasi de tancuri diferite. Distribuția găurilor este bazată pe elipsa de probabilitate. Dacă vrei detalii ma gasesti prin @Nicolae, ca vrea si el partea lui.
Gabriel – la viteza sagetii nu e nevoie sa existe nici un orificiu de fapt – la impact se generează milioane de atmosfere, suprafata discului vaporizeaza și sageata intra ca în brinza . Plasele de sarma presate sunt pt a face discul mai ușor și pt a opune sagetii cit mai mult din masa discului – efectiv firele trag in lung in aproape întreaga masa a discului .
Pesemne că n-am înțeles yo bine cum funcționează drăcia..
Penetratorul acela care vine cu 1800m/s, traversează cilindrul de 18cm in 0.1milisecunde iar discul din interior, de 5cm grosime, in 0,028milisecunde.
Luând situația din exemplu, când penetratorul lovește discul la 10cm de centru, acolo lungimea cercului descris de disc va fi de 628mm și, invartindu-se cu 80rot/s, rezultă că în cele 0,028milisecunde se va mișca 1,4mm.
Mi se pare cam puțin ca să afecteze traiectoria penetratorul…
Altceva, cilindrul acela de ce nu-i din ceva carburi cu o duritate cel puțin cat a săgeții, ca să mărească șansele sa „agațe” săgeata iar aceasta sa nu le sfâșie că pe brânză topită ?!
Cum distinge sistemul tancului victima între o săgeată și un proiectil dintr-un tun automat, de 30/35/40mm ?!
Că dacă se ia după viteza, sesizează că nu-i APFSDS și nu declanșează sistemul, atunci o rafală din tunul automat probabil va fi suficientă să scoată din joc sistemul acesta de protectie urmând că un HEAT să scoată din joc întreg tancul.
Salut Yo. Paaai … ia sa vedem ….. sa teoretizam un pic.
Sageata NU este un punct ci are 0.9 m lungime deci discul va împinge în ea 1.800 : 0.9 = 1/2000 secunde adica 0,0005 secunde sau 0,5 milisecunde . Discul se roteste cu 0,628 × 80= 50 m/sec care împărțiți la 2.000 dau 2,5 cm . Si nu 1,4 mm. Iar valoarea de 80 de rotatii e arbitrara – în realitate poate sa fie mult mai mare. Daca discul leviteaza si se invirte deasupra unor magneti rotatii de 1.000 de ori pe secunda nu sunt imposibile. La o viteza de 625 m/s discul va rupe pur și simplu sageata in bucăți.
Radarul va diferentia sageata de alte proiectile rapide prin lungimea amprentei radar a plasmei din jurul sagetii – sa nu îți imaginezi ca doar vârful e fierbinte….. sageata fiind facuta din aliaje de tungsten si/sau tantalum se încălzește rapid și uniform datorita valorilor scăzute ale încălzirii specifice molare. Basca ca odată reperata radar sageata poate fi urmarita si în infraroșu cumva din lateral fie și intr-un unghi mic dar suficient pt ai aproxima lungimea. Deci odată ce softul stabilește ca avem un obiect lung și rapid ghici ghicitoarea mea ce poate fi? Plus ca si alti factori pot fi integrati software -este sau nu este prezent un tanc pe câmpul de lupta? Sau un elicopter? Sau amândouă? Deasemenea un laser special poate ilumina pt o microsecunda tinta cu un flash special – si atunci săgeata vrăjmașa va apărea în toată splendoarea ei …… laserul poate incalzi si mai tare plasma din jurul sagetii prin reflecție termica pentru o si mai buna amprenta radar. Aerul deja ionizat are alta absorbție a radiației infraroșu plus ca se pot trimite flash-uri luminoase exact pe spectrum luminos de absorbție al tungstenui / tantalumului.
Eeee …. multe se pot face în tara asta …. ca oameni deștepți sunt nu-i asa ? …. Da nu se vrea ….
„Radarul va diferentia sageata de alte proiectile rapide prin lungimea amprentei radar a plasmei din jurul sagetii”
Radarul NU VEDE un obiect acoperit cu un strat de plasma.
Ca nu ne lasa fizica. Asa vrea muschiul ei 🙂
Gabriel…. please… citește mai atent …. e vorba de amprenta radar a plasmei din jurul sagetii si nu de amprenta radar a sagetii…
Ca sa nu iti mai zic ca la 1.800 m/s nu aveam o plasma de înaltă temperatura și puternic ionizata asa cum apare de exemplu la re-intrarea în atmosfera a unei capsule Soiuz. Nici vorba de asa ceva mai ales ca sageata … e sageata …. adica e foarte aerodinamica. Mascarea radar a sagetii de catre plasma la 1.800 m/s de fapt e foarte slaba l Nu confunda aceasta plasma cu aia din jurul rachetei Zirkon care este artificial creata prin radiounde si flux electric. Si nu e vorba numai de plasma ci și de unda de soc care reflecta altfel undele radar.
Detectarea radar a plasmei din jurul sagetii este complementara detecției radar a sagetii propriu-zise care poată fi mascata radar prin straturi speciale și de aici și nevoia de mijloace de detecție suplimentare inclusiv detectia semnaturii termale.
Îiti dai seama ca eu realizez ca in practica intre-adevar toate aceste teoretizari sunt mai greu de pus în aplicare – 1.800 m/s nu sunt de colo iar algoritmii de calcul trebuie foarte bine definiti si întreg procesul de detecție – calcul – răspuns trebuie sa fie foarte rapid.
„e vorba de amprenta radar a plasmei din jurul sagetii ”
Nu exista asa ceva. Trebuie sa ma repet ? 🙂
Gabriel – NU ai dreptate …. ia uite ce zic oamenii ăștia – aaaaa ? …. or avea dreptate sau nu ?
Idea de baza e ca dai frumos cu unda radar în plasma și ii mărești semnatura termala . Radarele militare nu sunt pregatite sa citească semnatura radar a plasmei însăși si de aici probabil confuzia ta. Asa cum am zis in cazul nostru de tot nu poți sa ascunzi sageata dar cum însăși prin dimensiunile ei fizice ea are un RCS mic poți sa faci sageata mai vizibila și altfel. De fapt Afganit se bazează pe semnatura termica. Nimic nu se pierde totul se transforma. Overall sistemul meu defensiv presupune cum necum detectia sagetii si aruncarea discului ala rotitor in calea ei – atita tot. Si eu zic ca funcționează. Se pot instala de proba pe câteva tancuri românești un astfel de system.
Hai ….. uite aici mai jos … si mai sunt multe pe internet ….
The concealment of aircraft from radar sources or stealth is achieved either through shaping, or radar absorbing coatings, or engineered materials, or plasma, etc. Plasma-based stealth is a radar cross-section (RCS) reduction technique associated with the reflection and absorption of incident electromagnetic (EM) wave by the plasma layer surrounding the structure. Plasma cloud covering the aircraft may give rise to other signatures such as thermal, acoustic, infrared, or visual.
A plasma shield generated in front of an object may be suitable to alter the RCS in specific band without physically changing its shape. We examine the RCS of a generic missile in UHF band, and compared it with one with a cone-shape plasma generated in front of the missile. We find the plasma effectively changes the RCS of the missile, though not necessarily smaller. The RCS of the missile with the plasma shield is now dominated by the plasma instead of the missile. The RCS is a function of the size, shape, and density of the plasma shield. For higher frequency signals like the X band radar, it can still penetrate the plasma, and sees the original RCS of the missile.
Gogule, ești chinez?
Ești clei pe subiect in mod evident.
Eu am terminat, te las pe mâna lui Cornel, dacă vrea ?
Bine Gabițu …. cum zici tu. Da’ nu știu de ce dar am impresia ca Senor Cornel a cam priceput cum sta treaba.
Acum sa nu va imaginați ca vin eu acum cu cine știe ce stiinta adinca pe aici …. sistemul similar Afganit cica e în stare sa detecteze si sa doboare sageti / proiectile pana la 1,7 km/s si pe viitor chiar și 3 km/s. Nu bag insa mina în foc pentru asta. Trophy cel puțin recunoaște ca nu poate și explicația e simpla – acolo este trimisa o incarcatura exploziva care ar trebui sa bubuie chiar lângă sageata ca fie sa o îndoaie fie sa o abata de la traiectorie – deci cerințele de detecție și sincronizare sunt și mai mari decât la sistemul meu care eu sincer cred ca e superior și lui Afganitu’ si lui Trophy.
Overall evident ca mai sunt și alte mecanisme care pot opri o sageata kinetica cel mai complicat și mai eficient fiind lansarea unui șir de cel puțin 20 de mici sfere explosive de catre un inel rotativ de cca 2,4 m amplasat pe tank – sistemul „The Slinger” – da’ parca am mai vorbit despre asta. Ala este si mai eficient dar consuma multa energie din păcate.
Prin miscarea de rotatie in jurul axei longitudinal, se pierde din energia cinetica, de unde utilizarea APFSDS in tevi lise (pana la urma se pare ca Rheinmetall va moderniza turela englezilor, care este deposit, la mai notate capitolele: sisteme de ochire, protectie, motorizare): https://ukdefencejournal.org.uk/challenger-2-the-wrong-tank-for-the-british-army/
https://ukdefencejournal.org.uk/challenger-2-compared-to-the-competition/
Va fi probabil, mai mult sau mai putin echivalentul lui M829A4 AKE insa nu cu DU ci cu tungsten si probabil fara data link (americanii testasera modele vechi M829A1 pe T-80UD / T-84 Oplot luate de la Ucrainieni dotate cu Kontact 5 si Duplet ERA care dispuse in mai multe straturi facusera fata la munitia veche la testele effectuate in Aberdeen si Yuma – M829A4 AKE are un precursor : varful se desprinde si este primul care penetreaza blindajul si este afectat de ERA, iar proiectilul principal poate traversa blindajul fara sa fie afectat: https://www.dote.osd.mil/Portals/97/pub/reports/FY2015/army/2015m829a4.pdf )
nu se pierde ca nu se misca in jurul axului longitudinal desi este tras prin teava ghintuita proiectilul are niste elemente care se invart pe teava si fac parte din sabotii care sunt ejectati ulterior.
stai linistit ca slip obturator ring nu elimina complet gazele sa ii imprime miscare de rotati, si in plus aduce alte probleme
1.daca era atat de bun, nu cautau sa il inlocuiasca
2.sunt singurii ramasi cu un MBT cu teava ghintuita (ei si ceilalti care mai ai prin curte M60)
Ai uitat Arjun-ul si asta are teava ghintuita.
Da, am citit cà sunt un fel de rulmenti care împiedicà transmiterea rotatiei de la sabot la piron. Dar mà îndoiesc cà nu i se imprime totusi cel putin o rotatie scàzutà.
Varful ala nu prea se desprinde pentru ca nu este un capac balistic/ballistic cap. Aplicatia ATK pentru un patent pentru M829A4 (probabil) ne dumereste:
„In addition and in accordance with this disclosure, nose 34
is comprised of solid steel, e.g., Solid stainless steel. Nose 34
does not include depleted uranium. Because of its solid
design, nose 34 will perforate ERA cover plates, ignite the
explosive material, and absorb the initial energy from the
moving ERA cover plates without significantly bending the
main penetrator rod of the assembly. As the ERA cover plates
move, the cover plates erode away nose 34 rather than dam
aging main penetrator rod 32. In this manner, nose 34 can be
thought of as a sacrificial element. That is, nose 34 takes the
brunt of the effects of the explosion from the ERA, thereby
allowing main penetrator rod 32 to continue straight without
substantially bending or deflecting. While this disclosure
refers specifically to a solid steel nose, it should be noted that
nose 34 may be made of a material other than steel, provided
that the material has a density that is greater than or equal to
steel.
In contrast to nose 34, other currently available penetrator
round assemblies utilizes hollow steel noses. The hollow steel
nose design acts as a windshield for the round and is used for aerodynamic purposes rather than for penetrating cover
plates, as described in this disclosure.”
https://patentimages.storage.googleapis.com/5f/71/25/ff41f584881fb9/US8985026.pdf
Teste balistice cu DU nu sunt efectuate nici la Yuma nici la Aberdeen din motive de mediu. Ele sunt efectuate aici.
https://inl.gov/defense-systems/#explosives
probabil te-ai grabit cu raspunsul
varful se desprinde, pentru simplu fapt ca este de sacrificiu fiind distrus de ERA, explozia ERA neafectand restul „sagetii” (mai citeste odata citatul pus de tine din patentul celor de la ATK)
nu am spus eu cine/unde au facut testele au spus-o cei de la DOT&E: citeste link-ul pus de mine, scrie clar Yuma (poftim si o a doua sursa: https://www.globalsecurity.org/military/systems/munitions/m829a1.htm ), si cei de la https://www.army.mil/article/124313/Fifth_generation_Army_tank_cartridge_reports_loudly_for_duty/
„As the ERA cover plates move, the cover plates erode away nose 34 rather than damaging main penetrator rod 32.”
Familia noua de proiectile face parte din modernizarea Leclerc-ului care are insa probleme cu fondurile – actualmente alocate doar pentru modernizarea (partiala) a vreun sfert din cele aprox. 200 prevazute initial. Un articol din Blablachars arata ce i-ar mai trebui ca sa fie intr-adevar la zi:
-camera post de pilotaj fata/spate/noapte
-camere de supraveghere 360° cu fuziune de imagini
-detector de alerta laser modern, protectie soft-kill
-sistem de protective activa
-sistem de bruiaj
-blindaj suplimentar – plafon turela
-comunicatie fara fir cu infanteria de insotire
-sisteme opto-electronice noi
-kit « combat de genie », etc.
Daca ar adauga si un motor nou (cel vechi e nefiabil), blindaj reactiv CLARA (Dynamit Nobel) si kitul AZUR, Leclerc ar fi tancul perfect, cam singurul MBT care ar corespunde doctrinei frantuzesti. Costul modernizarii, ar putea fi contrabalansat de reducerea numarului de tancuri operationale la 3×54, cum vor sa faca englezii.
Si cum MGCS-ul franco-german pare c-a luat-o pe acelasi drum cu SCAF-ul (ala fara intoarcere), modernizarile ar putea sta la baza unui sistem nou pe aceleasi principii operationale.
https://blablachars.blogspot.com/2021/03/retour-sur-idex-la-modernisation-du.html http://www.opex360.com/2021/03/16/comme-le-scaf-le-projet-de-char-de-combat-franco-allemand-est-embourbe-et-litalie-pourrait-en-profiter/
https://below-the-turret-ring.blogspot.com/2017/12/up-armored-leclerc-operational-with-uae.html
Doar ca… Francezii nu jura decat pe roata in ziua de azi si se pun intrebari serioase, inclusiv la nivel politic, la ce le mai trebuie lor MBT senilat. Mai ales ca nu au VLI pe masura sa il insoteasca.
oare nu am putea sa luam noi ceva leclerc sh?
astea sant mai usoare decat leo2a4 si deci mai bune la infrastructura noastra
@stann
Francezii abia ar astepta, dar n-are rost. E adevarat ca tancul e adaptat conditiilor de la noi, doar ca nu l-am putea sustine logistic, mentenanta scartaie serios si in Franta, daramite la noi.
Francezii abia tin pe hartie in conditii operationale ceva mai mult de jumate (costa vreo 250.000E/an/tanc), in realitate se pare doar vreo treime (era un documentar frantuzesc la un moment dat).
Leclercul e un tanc pretentios, gurmand in mentenanta, iar in practica motorul face probleme. In caz de conflict probabil nu ne-ar putea ajuta pe linie logistica si le-am vedea rapid trase pe dreapta. Upgradarea costa de asemenea mult.
Altfel, ar fi un tanc excelent daca propietarii s-ar ocupa cum trebuie de el (intretinere si upgrade).
in bani aia 250 de mii pe an intra si salariile francezilor care se ocupa cu mentenanta
la noi astea sant mai mici
dar da am citit undeva ca ii cam nefiabil francezu poate daca am reusi sa inlocuim motoru cu unu german mai fiabil sau sa le primim la un pret considerabil mai mic care sa permita modernizarea lor
din pacate Leclerc e cam la capat de drum: o platforma pe care nu mai prea ai loc sa pui multe (uita-te la cele emirateze: au adaugat exterior unitatea AC si APU, sistemul de comunicatii cu exteriorul, toate fiind expuse unui tir cu arme usoare, daramite unui tir de artiliere usoara), ce a fost initial prevzut este inglobat in turela si protejat, restul…
si uita-te le Leopard A7: au reproiectat motorul+cutia fara sa reduca puterea & cuplul, si in acelasi habitaclu (initial) au motorul+APU+AC, cu blindaj supolimenta AMAP, etc (singurul lucru care sta in exterior este perscopul de la Hensolldt : PERI R17 A3 sau PERI RTWL https://dam.hensoldt.net/m/2db5a4df2463e27a/original/PERI-R17-A3-English.pdf sau https://www.hensoldt.net/fileadmin/HENSOLDT_2019/Products/Optronics/Vehicle_Optronics/VehicleOptronics_EN_144dpi.pdf )
uita-te la ale polonezilor cum arata: https://militaryleak.com/2020/05/29/polish-army-receives-first-upgraded-leopard-2pl-main-battle-tanks/ si ale indonezienilor: file:///F:/RuMilitary/LEOPARD/MBT%20Revolution%20by%20Rheinmetall%20Thai%20Military%20and%20Asian%20Region.html
in principiu, cu cat o platforma este mai veche, nu prea mai ai unde adauga sisteme noi si va arata ca un pom de craciun, daca de la inceput nu a fost gandita cu rezerve pt dezvoltare ulterioara
Leclerc e mai nou decat Leopard 2 (versiunile de baza). Apoi, Leo 2A7 are pretentia ca e cel mai bun MBT actualmente in dotare.
Leclercul emirian are motor MT883 mai mare decat Wartsila de pe cel frantuzesc, de-ai APU e la exterior (motorul Wartsila are o turbina Turbomeca care functioneaza ca turbocompresor si APU, deci in interiorul sasiului).
Telefonul de infanterie e normal sa fie la exterior si e plasat intr-o cutie blindata relativ putin expusa, in fundul sasiului (deja daca-l nimeresti pe el, ce sa mai zic de infanteria care ar trebui sa-l foloseasca).
Leclercul are mai putin spatiu in habitaclu, fiind din start proiectat in ideea sa fie cat mai mic si mai usor, ceea ce prezinta atat avantaje cat si dezavantaje, dar corespunde mai bine doctrinei tactice si operative frantuzesti (si podurilor dintre Nordul Frantei si Fulda).
In opinia mea Leopard 2A7 e mai potrivit cu utilizarea recenta a tancurilor (concept de fortareata mobila) iar Leclercul cu conceptul clasic de angajament dinamic / blitzkrieg.
(Pentru info, la ultimul concurs NATO de tancuri de dinainte de COVID desfasurat in Estonia, un Leclerc XXI a iesit primul, in fata Leopard 2A7.)
Nu am nimic contra Leclerc, doar ca observatiile mele erau strict ca platforme care permit / nu permit upgrad-uri care sa nu le diminueze capabilitatile / capacitatile de lupta, ci dincontra
Leclerc nu are unde sa mai inghesuie mai nimic, si le ägata” pe unde poate, Leopard inca mai poate integra ceva subsisteme (ca exemplu sistemul de vedere panoramica, il patentasera undeva prin 2007, ceea ce inseamna ca il gandisera cand Bundeswehr inca „defila”cu 2A4 si 2A5)
Cat despre motoare, am avut norocul sa lucrez cu ambii producatori. Daca discutam de nave sunt putini ca Waertsila, insa faptul ca au fost selectati de GIAT , nu e problema finlandezilor. Asa cum se dovedeste, nu sunt prea multi care sa stie sa produca motoare si cutii pt blindate grele, si in privinta asta este MTU, vre-o trei patru locuri libere dupa care vine altii.
Dealtfel piata motoarelor cu aplicabilitate militara este delicata (uita-te la Bergen parte a RR cum rusii au dorit sa ii preia, si a trebuit sa intervina guvernul norvegian, sau cum Pielstick e pe pu nctul sa-si inchida portile si francezi si alti care au motoare de la ei se dau de ceasul morti acuma)
Dacă tunul de pe Challenger e depășit cum o fi cel de pe Bizon?
Ha ha ha . Asta chiar ca mi-a plăcut. Pai cum sa fie ? Stone age.
Perfect adaptat tuturor misiunilor incredintate.
Pz. 531 mkII
https://twitter.com/Zbiesu/status/1354027075682889729
🙂
Muniția rezervorului „Pz. 531 mkII” de 120 mm este rezultatul acestui program:
https://www.witu.mil.pl/www/projekty/Opracowanie%20i%20wykonanie%20demonstrator%C3%B3w%20technologii%20krytycznych%20element%C3%B3w%20do%20nowej%20generacji%20amunicji%20czo%C5%82gowej%20120%20mm.pdf
Noi trecem la lasere direct..
Ce atatea sageti..
Depasite frate…
Lumina e viitorul…
Nu – laserul nu este o soluție – este aproape imposibil sa scoți din lupta un tancu cu un laser – doar 1% din energia totala consumata ajunge în laser – iar din acel 1% mai puțin de 7 – 8 % se transforma intr-un mecanism de gaurire. Primul strat de material atins de laser vaporizează dar după aia apar mecanisme nedorite care scad eficienta razei laser – opacitatea plasmei generate însoțită de pierderi prin radiatie . Adică cu alte cuvinte încep sa fac o gaura în tanc da pe masura ce înaintez materialul ejectat din gaura acum în forma de plasma se interpune între fundul gaurii și suprafata blindajului se încălzește și pierde energie prin radiație.
Deci tot penetratorul kinetic e mai bun …. sau un laser gama.
Gogule!!!
Nu vrei tu sa ne arati cata empatie si dragoste de aproapele tau ai si sa nu mai apari aici niciodata. Te provoc la acest lucru! Multiversul te sustine si are incredere in tine ca vei reusi. Stii foarte bine ca lumea noastra este prea ingusta si rece pentru tine, Demiurgule asa ca lasa-neee, lasa-neee. Hai pasol na turbinca ciortai!!!
Tu propui iar eu mai ma gindesc. E democrație nu? Atita timp cit ne exprimam civilizat eu zic ca totul e OK! Dacă tu vrei sa impingi discuția în alta direcție e problema ta și atunci vei vorbi singur!
Ma așteptăm sa îmi zici competent dacă soluția mea defensiva este OK sau nu!
Salut! Am si io o nelamurire. 1800 m/s ating sagetile trase de pe tunul a.t. romanesc M1975/77 de 100mm. Oare sagetile trase de pe tunurile de 120 – 125 mm cu teava lisa nu zboara cu 2200 – 2500 m/s ? Nu prea am date in domeniul asta. Multumesc.
Ai un tablou aici : https://fr.wikipedia.org/wiki/Pénétrateur_à_énergie_cinétique
nu, vitezele de iesire sunt comparabile (1800m/s e limita de sus), masa si diametrul fiind proprotionale.
da si tu o cautare dupa rheinmetall 120mm
viteza nu e totul, si viteza la gura tevii, nu inseamna neaparat un impact mai mare la obiectul tzinta, mai conteaza masa, distanta, forma si dimensiunile proiectilului, conditiile climatice, unghiul la care se trage, samd
excista si metode sa simplifici calculele cu coeficienti balistici:
C= w / (i x d2)(2)
unde C= coeficient balistic, W= masa proiectilului, i= factor de forma, d= diametrul proiectilului
IAT – la o sageta kinetica anti-tank vorbim de tandemul penetrator – blindaj iar parametrii se clasifica asa:
– statici ai sagetii = densitatea ( cit mai mare), lungimea sagetii ( cit mai mare), viteza sunetului in sageata (cit mai mica), coeficientul de încălzire molară (cit mai mic), coeficientul de transmisie termala (cit mai mic), forma geometrica a vârfului sagetii, tipul de material fisionabil (dacă e cazul)
– statici ai blindajului = densitate, grosime, viteza sunetului in blindaj – cit mai mare toate 3 plus temperatura blindajului
– dinamici = viteza de impact și unghiul de impact și unde viteza de impact – asa cum ziceai și tu – e data mai ales de viteza proiectilului mama la gura țevii, tipul de sabot, distanta, altitudine, temperatura aerului, viteza vintului, umiditate, etc.
Penetrarea se realizează în principal prin vaporizare la impact și evacuare prin presiune dinamica a materialului vaporizat . Parametrii cei mai importanți ai sagetii ramin insa viteza , densitatea si lungimea iar la blindaj densitatea si rezistenta dinamica la impact.
DA rheinmetall 130mm …
Cred ca 30% din noua organizare ca si MBT in armata germana or sa fie asa..
Nu faceau ei asa de amorul artei ceva ce este util direct in razboi…
Si cam se apropie si bate la usa…
Ar fi interesanta o comparatie intre 155 mm de pe proiectul Lecrlerc si 152 mm de pe Armata…
Multumesc. In cartea ” Tunurile Resitei ” autorul afirma ca tunul a. t. produs acolo trage sageti cu viteza de 1800 m/s. Ar rezulta ca are performante comparabile cu tunurile de 120 mm.Daca – i asa este bine.
Indicativul loviturii in industrie : BM-412 Sg
Viteza este de 1400 m/s iar penetrarea de minim 425 la distanta de 1000 m blindaj la 90 º conform datelor oficiale ( date de pe vremea cand industria de aparare mai avea inca pagina pe site-ul Camerei de comert si industrie a Romaniei ) .
La vremea aceea T-72 inca avea 380 mm penetrare cu proiectil subcalibru .
” 100 mm APFSDS-T BM-412 Sg, produced by S.C. AEROTEH S.A. – Bucharest”
” 100 mm GUNS ARTILLERY AMMUNITION, produced by NATIONAL COMPANY FOR MILITARY TECHNIQUE ROMARM – Subsidiary S.C. UZINA MECANICA PLOPENI S.A. – Plopeni, Prahova County ”
erau titlurile paginilor .
Varianta de instructie , mai ieftina , indicativ in industrie LPSI-412 Sg era mai ieftina , cu bataie mai redusa , fara mare putere de penetrare , titlul paginii era
” 100 mm TPCSDS-T LPSI-412 Sg, produced by S.C. AEROTEH S.A. – Bucharest ”
Doar penetratorul cu ampenaje si sabot ( din aluminiu amandoua ) era produs la Aerofina , lovitura era completata la UM Plopeni .
Stimate Nicusor , iti multumesc pt precizari. Deocamdata nu mai am cartea. S-ar parea ca autorul a plusat ceva la coracteristici. Sau poate ca mi – au amortit mie neuronii. La buna vedere.
1º Datele tehnice amanuntite ar fi trebuit sa le citesti dumneata singur , nu de la Nicusor cetire , de pe site-ul Camerei de comert , sau Patromil , sau pe site-urile producatorilor . Aceasta daca in Romania lucrurile ar fi mers normal , precum in Polonia sa zicem .Dar daca nu le poti citi …
2º Cartea Tunurile Resitei o poti citi on-line cand doresti la :
https://rft.forter.ro/biblioteca-virtuala/19326/tunurile-re%C5%9Fi%C5%A3ei
3º Nick-ul dumitale imi aduce aminte de indicativul tancului din filmul Fata Morgana : Lebada 22
https://www.cinemagia.ro/filme/fata-morgana-298/
https://www.youtube.com/watch?v=raaJ1D27s-w
Stimate Nicusor. Nick – ul meu nu are nici o legatura cu Lebada 22. Cunosc filmul.
22-ul meu se refera la altceva. Cat despre tancuri da, am avut o oarecare legatura.
@ Sfulgeru 22 ,
Nu am nimic impotriva nick-ului dumitale , nu as vrea sa fiu inteles gresit .
Da, am luat atitudine acum vreo doua saptamani impotriva unui nick fascist pentru ca era fascist . Si atat .
Am emigrat in Spania .
Deci de miercuri de la orele 16,00 pana marti la orele 06,30 sunt liber .
Si cu restrictiile de circulatie putine se pot face .
Pur si simplu am timp sa-mi amintesc multe lucruri . Inclusiv filmul Fata Morgana , care a fost un film superb din punctul meu de vedere . Inclusiv coloana sonora , cu melodia La fereastra .
Si daca tot se trata de tancuri in articolul la care comentam , asocierea a venit usor .
Dar ca sa fim on-topic :
Conform Jane`s proiectilul APFSDS BM-412 Sg ( M 309 APFSDS ) penetreaza 445 mm la 1000 m distanta , viteza la gura tevii 1400 m/s . Lungimea barei penetrante 480 mm , diametru 24 mm , lungimea totala a penetratorului 584 mm cu tot cu varf si ampenaje .
Din alte surse , lungimea totala a loviturii 1060 mm , masa totala a loviturii 21,3 kg , din care 15,5 kg tubul-cartus cu incarcatura de azvarlire si 5,8 kg proiectilul .
Si mai am si date despre alte trei tipuri de proiectile perforante romanesti cal. 100 mm in cazul in care exista interes .
Stimate Nicusor, te rog sa nu te scuzi pt ca nu ai de ce. Poti sa – mi dai date despre proiectilele perforante cate poftesti domnia ta ca nu ma supar. Eu trebuie sa caut pardalnica ceea de carte ca nu – i acolo unde credeam. Am cetit mai cu atentie postarile domnului Gogu si mi-am adus aminte de o lege a balisticii pe care zice – se ar fi descoperit -o Newton si pe care omenirea a uitat-o , iar apoi ar fi redescoperit -o americanii dupa WW 2 pe cand incercau sa faca o corelatie intre altitudinea de bombardament, caracteristicile bombelor si capacitatea de penetrare a acestora. Imi permit s-o redau aici. Marimea distantei parcurse de un corp / proiectil intr-un mediu
( la o viteza data ) este direct proportionala cu lungimea respectivului corp si cu densitatea materialului din care este facut si invers proprtionala cu densitate mediului pe care ill strabate .Adica exprimat matematic: L1 / L2 = d2 / d1 unde
L1 este distanta strabatuta
L2 este lungimea proiectilului
d1 este densitatea mediului
d2 estedensitatea proiectilului
De aici rezulta ca : L1 = L2 x d2 / d1
Asa se explica de ce unii au apetenta pentru sageti facute din uraniu 238. Izotopul asta are densitatea de 18,7 g/cm3 fiind aproape de densitatea wolframului ( 19.3 g/cm3 ). Dreptu – i ca nu are duritatea wolframului dar este ieftin ( aproape moca ) pt ca la o tona de uraniu 235 rezulta cateva zeci ( unii apreciaza ca vreo 80 tone ) de uraniu 238. Si ce sa faci cu el ? Blindaje si proiectile ca astea se cauta.
Continuare
Proiectil perforant cal.100 mm BR-412B , AP-T , viteza initiala 887 m/s , lungime totala 992 mm , lungime tub cartus 695 mm , lungime proiectil 360 mm , masa totala 30,600 kg , masa proiectil 15,880 kg , capacitate de perforare la 1000 m unghi 90º 150 mm
Proiectil perforant cal.100 mm BR-412D , APC-T , viteza initiala 887 m/s , lungime totala 1020 mm , lungime tub cartus 695 mm , lungime proiectil 390 mm , masa totala 30,600 kg , masa proiectil 15,880 kg , capacitate de perforare la 1000 m unghi 90º 185 mm
Proiectil cumulativ cal.100 mm echivalent BK-412R , HEAT-T , viteza initiala 915 m/s , lungime totala 1094 mm , lungime tub cartus 695 mm , lungime proiectil 632 mm ( 572 mm dupa alta sursa ) , masa totala 24,100 kg , masa proiectil 10,625 kg , capacitatea de perforare nu se da