PACSCAT
Inca un episod despre navele pe perna de aer cu pereti laterali rigizi. Pentru o introducere, de citit episodul 2.0.
2002: La ceva timp dupa ce romanii au renuntat la proiectul unei nave fluviale rapide, un consortiu european condus de firme britanice, la care se adauga parteneri germani si olandezi au obtinut finantare europeana pentru studiul fezabilitatii folosirii navelor pe perna de aer cu pereti laterali rigizi pentru transportul de marfuri pe Rin si Dunare. Proiectul se baza pe conceptul PACSCAT (Partial Air Cushion Supported CATamaran) al firmei britanice IMAA Ltd.
Ca exemplu de realizare practica, durata calatoriei de la Constanta la Passau ar fi fost redusa la 3 zile, mai putin de jumatate fata de timpul necesar unei barje. . Se urmarea crearea unei alternative la transportul rutier.
2007: QinetiQ (baietii destepti ai industriei de aparare britanice) semneaza un contract cu Ministerul Apararii UK pentru dezvoltarea unei nave de debarcare pe baza aceluiasi concept al IMAA, constructorul fiind Griffon Hoverwork Ltd, cunoscut prentru navele sale pe perna de aer, despre care am scris deja aici.
2009: Demonstratorul este construit si incep primele teste, nava fiind livrata MoD pentru evaluare in 2010.
Testele au fost finalizate cu succes si se asteapta o fereastra bugetara pentru a se incepe productia, proiectul fiind unul la care RN se uita cu prioritate.
Departe de a fi limitate la rolurile de carausi fluviali sau maritimi, stabilitatea la viteze mari a navelor tip PACSCAT le face folositoare inclusiv drept platforme de lansare a rachetelor, de vazut exemplele clasei Bora rusesti (doua unitati stationate la Sevastopol) sau Skjold norvegiene.
Mi se par o solutie mai buna pentru fluvii decat pentru mediul marin.
Ca nave de pasageri pe Dunare ar fi ideale. Rapide, usoare, siaj mai mic, impact mai mic asupra mediului, frecare mai mica => consum mai mic. Teoretic fac mai putine valuri si, din cate imi amintesc, in special in Delta sunt restrictii de viteza pentru a preveni eroziunea malurilor.
Ca transport de marfa cred ca ar fi interesant de vazut ce capacitate de incarcare au.
Si ca salupe ale politiei de frontiera pe Dunare mi s-ar parea faine…
Cat despre utilizarea pe mare deschisa aici incep sa am dubii si sa nu le mai vad asa mult utilitatea.
Din cate stiu, catamaranele sunt ceva mai sensibile pe furtuna decat o constructie clasica, cu o singura coca. Apoi, tot din ce am mai citit, navele pe perna de aer au limitari mai mari la navigatia in conditii grele fata de aceleasi nave clasice. Ori o nava militara trebuie sa poata iesi pe mare cam in orice conditii. Ca nava de desant este ok, dar cam atat…
Parerea mea!
Karadeniz? Mi-ar placea mult sa aud si parerea ta! 🙂 (daca nu te deranjeaza si ai timp)
Pentru mare litorala agitata, catamaranele par mai potrivite.
Cel putin francezii, care stim ce coasta oceanica linistita au, au ales de curand LCAT (Landing Catamaran Landing Craft):
https://www.youtube.com/watch?v=TmEv6It-5fE
„L-CAT® is a fast landing craft dockable adapted to modern LPD/LHD. With is patented lift platform, it is the only vessel able to accomplish amphibious operation with high payload in rough seas or shallow water, Chosen by the French Navy in 2009”
Ar fi interesant de vazut o comparatie intre un LCAC si un PACSCAT, ca si costuri, mobilitate si pescaj.
Pe partea de transport fluvial, intr-adevar pare o solutie interesanta. Poate candva am putea inlocui si monitoarele noastre fluviale cu o astfel de platforma, cu o schimbare a tacticii de folosire.
Nu-mi este clar pe parte de pescaj cum se comporta un PACSCAT fata de o nava clasica pe perna de aer, dar e foarte posibil ca pe anumite sectiuni de delta cu limanurile aferente, o nava pe perna de aer clasica sa fie superioara ca si mobilitate.
aici un LCAC japonez:
https://www.youtube.com/watch?v=EuQxwkws2Q4
Mai e si Zubr-Class …
Este, dar pentru altii, nu pentru noi.
„Nu-mi este clar pe parte de pescaj cum se comporta un PACSCAT fata de o nava clasica pe perna de aer, dar e foarte posibil ca pe anumite sectiuni de delta cu limanurile aferente, o nava pe perna de aer clasica sa fie superioara ca si mobilitate.”
Din ce am vazut in material e un fel de hibrid. Foloseste perna de aer inclusiv pe post de tancuri de balast ca sa-si modifice pescajul dar si ca sa scada rezistenta la inaintare si sa creasca viteza.
Ceea ce in fluvial poate fi de mare folos mai ales avand in vedere variatiile adancimii Dunarii pe parcursul anului. Propulsia e totusi cu jet de apa, prin urmare nu se va ridica niciodata complet deasupra apei astfel incat sa planeze. Probabil ca are capacitatea de a pluti fara a folosi perna de aer multumita peretilor laterali care probabil ca tin si loc de flotoare.
Foarte interesant conceptul.
„candva am putea inlocui si monitoarele noastre fluviale cu o astfel de platforma, cu o schimbare a tacticii de folosire”
muahahahaahahahaha 🙂 🙂 inlocuit monitoarele 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂
Eroul vrea sa le faca crucisatoare de batalie si matale vrei sa le inlocuiesti 🙂 🙂 🙂
Si ai gasit si cu ce, cu un 12.7 le faci sita peretii laterali si pernutza de aere si se duc la fund repejor, schimbarea de tactica fiind sa nu apari cu ele prin zonele unde se lupta careva, penca ca vreun glontz ratacit ceva 🙂
Monitoarele sunt blindate ca sa poata sa si incaseze dat fiind ca lupta aproape de tarm, ca Dunarea aia n-are zeci de km latzime
shezi mumos, ca o sa le inlocuim cu Dustere cu turela si p’alea 🙂 🙂
Candva, gsg9, candva…
si nu le mai folosim la fel ca pe alea… ca o sa le reprofilam 🙂
Aaaaaaaaaaa…candva 😉 🙂
Pai spune bre ashe, am inteles, eu credeam ca te referi acuma in urmatorii 50 de ani…
Pai atuncea or sa leviteze direct pe camp antigravitational si o sa aiba tunuri cu antimaterie, deci copaile astea cu peretzi laterali din fibra si cu pernutze de aere ies din discutzie, ca n-or sa mai gaseasca 2nd handuri nici prin muzee…
Cred ca sunt un compromis foarte bun intre capacitatea de a tine marea pe distante scurte si capacitatea de incarcare. In clipul trimis de tine, din ceea ce vad eu, este vorba de un catamaran clasic.
Ori in articol (daca am inteles corect) se vorbeste de un hibrid – o nava pe perna de aer cu peretii laterali rigizi. Practic perna de aer este protejata lateral de doi pereti dar nava in sine mai mult planeaza decat pluteste, scuze de exprimare. Insa propulsia nu e ca la navele pe perna de aer clasice (elice aeriana) ci ca la navele clasice, propulsorul cu jet fiind scufundat in apa. Si mie mi se par ok ca nave de desant.
@nicolae daca se duce BU motorul ce actioneaza turbinele pentru aer pe mare agitata, face fatza furtunii?
Nu prea inteleg eu ce e cu BU ala… 🙂 BUM? 🙂
Presupunand ca vorbim de situatia in care motoarele ce actioneaza ventilatoarele care „umfla” perna de aer se duc naibii nemaiputand realiza efectul de sustentatie si, presupunand ca te referi la conceptul PACSCAT, pot sa-mi dau cu parerea in felul urmator 🙂 : urmeaza link-ul PCASCAT din articol, du-te la pagina 6 si vei vedea principiul de functionare al conceptului. Astfel, dupa intelegerea mea, peretii laterali sunt de fapt 2 coci ce creeaza flotabilitate. In partea stanga a schitei iti arata pescajul doar in baza flotoarelor (fara efectul de sustentatie creat de perna de aer), in partea dreapta a schitei iti arata pescajul cu sistemul pernei de aer pornit. O sa observi ca pescajul este mai mare cand sta doar pe flotoare si mai mic cand intra si perna de aer.
Prin urmare dracovenia pluteste si fara perna de aer… Deci o avarie la motorul care creeaza efectul de perna de aer nu conduce la scufundare (cum s-ar intampla probabil in cazul unui hovercraft clasic). In schimb, perna de aer este folosita pentru a micsora pescajul si a creste viteza navei.
Ceva oarescum asemanator se intampla si cu vedetele torpiloare cu aripi portante (cred ca asta e termenul). Cam ce se intampla cand faci schi nautic.
Referitor la furtuni si alte alea, eu raman la parerea mea ca navele care utilizeaza acest sistem au limitari in ceea ce priveste gradul marii pana la care pot fi folosite.
Acum, daca te refereai la altceva, te rog sa fii mai clar 🙂
si aici un material scurt si instructiv despre navele pe perna de aer clasice:
http://www.dfdickins.com/pdf/ICETECH08-115-RO.pdf
iar aici avantaje si dezavantaje: http://www.griffonhoverwork.com/about-us/why-hovercraft.aspx
Skjold nu pare prea deranjata de valuri: face 45 de noduri pe mare de gradul 3.
Ca salupa a politiei de frontiera pe Dunare faci ceva pe ea pentru ca e lata si nu intra pe canale.
Scala Beaufort merge pana la 12 Eroule… https://ro.wikipedia.org/wiki/Scara_Beaufort
Cat despre latime, o faci cat de lata vrei tu…
Cat transhport de pashageri se mai face pe acolo bre ca sa justifice investitzia 🙂
Capacitatea de transport pe Canalul Dunare-Marea Neagra: