Indienii sunt foarte mandrii ca noua lor racheta subsonica si de croaziera a zburat bine si totul a fost ok. Astfel cei de la Defence Research and Development Organisation (DRDO), dezvoltatorul rachetei, declara emfazic ca testul de vineri – 17 octombrie – a decurs bine, dupa ce anul trecut – cu ocazia primului zbor de test – sistemul de navigatie inertiala s-a dus spre o lume mai buna, iar racheta spre zone nu foarte propice testelor.
Tot indienii spun ca Nirbhay ar fi similara americancei Tomahawk, desi acest lucru este foarte greu de crezut de restul populatiei planetei daca tinem cont de “succesurile” foarte rasunatoare pe care industria bastinasa le-a avut de-a lungul timpului cu tancurile, rachetele AT, avioanele, motoarele, submarinele, etc, etc, etc…
Nirbhay la primul test, gasita de basitansi in alt stat decat ar fi trebuit…
Dar cei din DRDO sunt niste optimisti fara remediu, astfel ne informeaza ca racheta lor de croaziera este gandita sa zboare la rasul solului, folosind pentru ghidare navigatia dupa repere de la sol si are o raza de 1000km, reusind, daca totul este bine, sa surprinda inamicul sangeros si sa-i dea o fatala si dura lovitura la moral si acareturi. Bineinteles daca sistemul de ghidaj functioneza, daca senzori de la bord reusesc sa “vada terenul”, daca calculatorul reuseste sa compare ce “vad” senzorii cu harta memorata, daca…
Pana una alta viitorul rachetei pare luminos, astfel ca indienii doresc ca Nirbhay sa poate fi folosita de toate cele trei ramuri ale fortelor militare: sol, aer si submarine, o varianta lansabila din avion fiind acum in dezvoltare.
Asadar si prin urmare, racheta home-made indiana se va alatura celeilalte rachete de croaziera – Brahmos, care Brahmos are o raza de doar 290 km, fiind la origine o racheta anti-nava ruseasca, dar Nirbhay va duce puterea indiana la 1000km, zburand, zice DRDO-ul, la varful copacilor…
Forta fie cu ei si sa speram ca racheta nu va avea soarta HAL Tejas, ramas inca o tanara speranta la mai bine de 23 de ani de la inceperea programului.
De cealalta parte a gardului, pakistanezii au si ei o fieratanie similara, construita tot local, pe nume Babur, care ar avea o raza de 700km, spre necazul si pizma hindusilor care detin astazi doar Brahmos cu 290km raza.
GeorgeGMT
Din ce se scrie testul rachtetei a fost un succes ea zburand peste 1050km si executand inclusiv manevre de intoarcere (dupa 300km). Partea oarecum interesanta este ca au cam supraapreciat consumul de combustibil racheta trecand prin toate punctele de verificare cu mai mult combustibil decat fusese calculat, iar in final a depasit cu +50km raza maxima calculata.
Macar daca am fi si noi capabili de a construii o racheta cu raza de 100km…
India ar trebui ajutată, de ruși, europeni, americani…extratereștrii…să-și dezvolte o armată puternică, ca o contrapondere la sălbaticii cu care se învecinează:
O creştină, condamnată la moarte prin spânzurare în Pakistan pentru că „a spurcat” apa musulmanilor
Aasiya Noreen, o femeie în vârstă de 43 de ani, a fost condamnată la moarte în Pakistan pentru blasfemie, după ce le-a sfidat pe femeile musulmane care i-au interzis să bea apă la un loc cu ele după o zi de muncă la câmp.
Instanţa Supremă din Lahore a confirmat astăzi condamnarea la moarte prin spânzurare pentru Aasiya Noreen (foto jos), cuhnoscută şi ca Asia Bibi, o pakistaneză de religie creştină. În 2009, Bibi lucra pe câmp, alături de alte femei musulmane. Femeia a fost condamnată la moarte în 2009 în primă instanţă. În 2010, verdictul a fost reconfirmat, iar Curtea Supremă era ultima cale de atac pentru femeia condamnată. Femeia a fost acuzată de vecinele ei de blasfemie, după ce le-a sfidat atunci când i-au interzis să bea apă din aceeaşi cană pe care o foloseau ele, pe motiv că este creştină. Ea a băut apă, iar celelalte femei susţin că a făcut afirmaţii jignitoare la adresa profetului Mahomed. Aasiya neagă însă că ar fi zis ceva şi susţine că femeile au vrut să se răzbune în acest fel pentru că le-a spurcat apa.
Cazul a stârnit indignare la nivel mondial, iar organizaţiile internaţionale pentru respectarea drepturilor omului au făcut front comun pentru a cere eliberarea femeii. Doi polticieni de rang înalt din Pakistan, guvernatorul regiunii Punjab Salman Taseer şi ministrul pentru minorităţi Shahbaz Bhatti, au cerut, în 2010, renunţarea la condamnările la moarte pentru blasfemie. Amândoi au fost asasinaţi din cauza asta – unul dintre ei chiar de propria gardă de corp.
Blasfemia este faptă penală în Pakistan iar legislaţia în acest sens este extrem de ambiguă şi controversată. Ea poate fi folosită oricând pentru a regla dispute personale, în timp ce minorităţile de orice fel sunt întotdeauna vizate. Zeci de creştini au fost condamnaţi în Pakistan pentru blasfemie. În majoritatea cazurilor în care s-au dat pedepse capitale, deciziile au fost întoarse în instanţele superioare.
Citeste mai mult: adev.ro/ndldq7