Pe 30 aprilie 2020, Lockheed Martin a incheiat cu succes cel de-al treilea test de lansare a noii sale rachete, proiectată pentru programul Precision Strike Missile al USArmy.
Testul a avut loc în poligonul „White Sands” New Mexico, după alte două lansări reușite, efectuate în decembrie și martie.
PrSM – Lansarea din decembrie 2019
„Today’s PrSM test, a highly stressful short-range shot, represents the third successful flight test proving the effectiveness, survivability and reliability of the tactical baseline missile” a declarat Gaylia Campbell, vicepreședinte al Precision Fires and Combat Maneuver Systems la Lockheed Martin Missiles and Fire Control.
Racheta a fost lansată dintr-un lansator HIMARS și a zburat cca. 85km până în zona țintei pe care a lovit-o cu acuratețe, după un zbor de 91 de secunde.
”The missile almost has to start tipping over as soon as it comes out of the launcher. It has to burn off a lot of energy in order to turn over. But we started off with 240 kilometers, went to 180 and now we’re at 85” a declarat generalul de brigadă John Rafferty, director al echipei pluridisplinare Long Range Precision Fires a US Army.
Conform Lockheed, toate obiectivele au fost îndeplinite în cea de-a treia și ultima demonstrație de zbor, ca parte a fazei programului intitulate Technology Maturation and Risk Reduction.
Succesul testelor de zbor a oferit Lockheed Martin privilegiul trecerii în faza următoare a testării noii rachete.
Lockheed a contractat componente pentru producerea următoarelor 4 rachete, programate să fie lansate anul viitor, în următoarea fază a programului. Intitulată ETMRR (Extended Technology Maturation & Risk Reduction), aceasta va include trei lansări dintre care una va presupune două rachete lansate în succesiune rapidă, din același lansator.
Conform insidedefense.com, USArmy intenționează să cheltuie 1 miliard$ pentru programul PrSM și să achiziționeze cca 2422 sisteme.
În acest moment, Lockheed a rămas fără competitor. În 2019, Raytheon finalizase proiectarea rachetei DeepStrike dar în martie 2020 a ieșit din competiție, înainte să realizeze vreo lansare.
Totuși, conform generalului John Murray, aflat la cârma Army Future Command, alți competitori ar putea intra în cursă.
Generalul John Murray
Cererea de ofertă transmisă de US Army a menționat o rază de 499 km dar militarii estimează că raza de lovire va depăși 500 km, în urma retragerii SUA din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară. Conform blogului defense.pk, raza de lovire ar putea ajunge la 550-800 km.
Conform aceluiași Murray, programul PrSM este în calendar, având ca obiectiv livrarea primelor 30 rachete către unitățile de luptă în anul 2023.
Datorită dimensiunilor mai reduse, racheta va permite sistemului HIMARS să transporte 2 rachete iar sistemul M270 4 rachete.
Noua rachetă va avea aplicații în multiple teatre, conform Gen. Rafferty:
”The early capability is against long range artillery and integrated air defense systems. As you integrate the seeker technology, it gives you the ability to go after mini-targets. Those mini-targets can be maritime in the Pacific; those mini-targets can be fire control radars in the European scenario.”
Nu au fost furnizate imagini de la cel mai recent test, totuși Lockheed Martin a publicat un videoclip de la prima lansare, desfășurată anul trecut.
Imaginile le găsiți aici: https://youtu.be/dwxLSGHLeQY și aici https://youtu.be/KEIJle1fX58
Din punctul nostru de vedere, cu cât intră mai curând în serviciu, cu atât mai bine. Puțin probabil să ne numărăm printre primii săi utilizatori dar, odată ce sistemul HIMARS va intra în serviciu, va veni și momentul când o vom putea achiziționa.
Că se va numi DeepStrike sau PrSM sau PRISM sau mai știu eu cum, contează mai puțin. Contează că ne va permite, împreună cu bateriile de rachete de coastă, cu sistemele Patriot, Hawk și SHORAD, crearea unei bule de interdicție la Marea Neagră, similară celei a prietenilor noștri de la răsărit.
Mai mult, vom putea să aruncăm ocheade bazelor/sistemelor din Crimeea, la fel cum rușii aruncă ocheade bazelor/sistemelor din Dobrogea.
Cristian Ganciu
surse:
https://www.defensenews.com/land/2020/03/10/lockheed-sails-through-second-flight-test-of-precision-strike-missile/
https://defence.pk/pdf/threads/lockheed-martin-conducts-third-successful-test-of-precision-strike-missile.663824/
https://insidedefense.com/daily-news/army-lockheed-conduct-third-successful-test-flight-precision-strike-missile
https://m.marketscreener.com/LOCKHEED-MARTIN-CORPORATI-13406/news/Lockheed-Martin-s-PrSM-Proves-Reliability-in-Third-U-S-Army-Flight-Test-30506275/
Lockheed Martin Carries Out Third Successful Test Of Precision Strike Missile (PrSM)
Un adevarat disturbator de „balanta regionala”.
Reee!
Hai si noi, treceti-o in lista de cumparaturi!
îmi place cum evoluează platforma HiMARS dar sper să permită pe viitor și lansarea de alte tipuri de rachete precum cele AA și AN. Dacă nu mă înșel au existat teste cu astfel de rachete și sunt ferm convins că se poate dacăse vrea. Ar fi o măsură de eficientizare a costurilor foarte bună. Bineînțeles că la AA sau AN s-ar putea să fie nevoie de alte radare/senzori dar măcar lansatoarele și alte platforme auxiliare (logistică, comandă și control, reîncărcare) ar fi comune. Plus că încet-încet se face trecerea la platforme pe roți cam la toate tipurile de vehicule…
Cu toate astea sper ca la un moment dat să ajungem să putem produce muniție pt astfel de sisteme. Nu trebuie să fie cine știe ce la prima generație dar așa învățăm și ne dezvoltăm industria locală. Dacă LAROMurile nu au vrut să le mai modernizeze măcar astea… nu ne permitem să așteptăm muniție de la alții și mai ales să dăm sute de milioane de dolari pe câteva rachete (decât pt parada de 1 Dec).
cand ajunge sa faca de toate, pe langa faptul ca nu va face nimic ca lumea, va fi si foarte scump.
Pariez că nu va ajunge în dotarea armiețâi. Tradyceanu și restul pesede va începe o campanie de promovare a dragostei frățești, ajutoare sociale pentru bătrânii noștri iubiți, pentru integrarea categoriilor și etnicilor defavorizate de vizitele ANAF și poluție. Nu ie bani tovarăși sau alta, rachetute și bărcuțe la noi.
Acum este PNL-ul la putere si sper ca va ramane inca mult de acum incolo la butoane in Palatul Victoria, chiar si dupa ce Presedintele Johannis i-si va termina mandatul in 2024. Nu vad ce ar mi putea face psd-alde si aia ai lui vv pontilika. Sper ca PNL-ul sa-i coopteze la putere si pe USR. Faza este ca nu poti extermina batranii si nici conationalii originari din Punjab si Pradesh. O tara cu economie pospera si puternica are bani pt aproape toate, atat armata, salarii si pensii mai mari, cat si protectie+insertie sociala. Acum mingea este in terenul PNL si al lui Johannis. Ei trb sa faca Romania prospera si de ceea ce fac ei acum va depinde ramanera lor la putere cat mai mult!
https://www.youtube.com/watch?v=Yyn4ufl9JD8
M-a frapat declaratia unui oficial american sau de la LM, nu mai stiu, cum ca PrSM e supusa la presiuni mult mai mari atunci cand e trasa la distante scurte decat atunci cand e trasa la distante mari.
Inseamna ca e loc si de 122 mm in ecuatia asta. Mai ales cu raza extinsa si kit de ghidare. Ma-ntreb daca e vreo sansa ca Tohaniul sa ajunga sa asambleze/fabrice racheta de 227 mm.
ideal ar fi pentru 122mm si o varianta de ghidaj SAL, ca pentru STAR-80L – posibil sa iasa mai ieftin decat cu cel GPS, si mai precis. Plus varianta cu capul de lupta termobaric. Dar deocamdata nu e cerere:
https://www.rumaniamilitary.ro/apkws-vs-star-80l
https://www.rumaniamilitary.ro/tohan-produce-lovituri-cal-122mm-imbunatatite
https://www.rumaniamilitary.ro/sistemul-de-rachete-zrn-01stokrotka-daisy
https://www.rumaniamilitary.ro/hegm-proiectil-de-aruncator-ghidat-laser
Ma-ntreb cate lovituri de 122 au prin depozite pentru ca, dupa stiinta mea, s-a tras in draci in ultimii ani.
Ma gandesc ca la un moment dat le vor termina si atunci poate se vor hotari in ce directie merg si cu 122, probabil cea mai ieftina racheta din tot ce avem in inventar si vom avea.
La capul de ghidare tot ce stiu e ca au israelienii unele gata facute si integrate.
Tocmai de aia am incercat un calcul din topor care ar fi necesarul comenzii pentru fabrica de pulberi:
https://www.rumaniamilitary.ro/unii-se-straduiesc-si-reusesc-altii-sunt-facuti-gramana#comment-392896
De am sti cat e si minimul ala pentru pornirea liniei de productie, posibil pe la vreo 1000 de rachete… adauga costul ghidajului si al capului de lupta.
Am gasit asta despre FIROS, versiunea 6 fiind cal. 51mm, 25 fiind 122mm standard iar 30 fiind cu raza extinsa, de unde rezulta cam 5 mil.$ costul pentru 1000 rachete standard F6 cal. 51mm si 8,2 mil. tot pentru 1000 lovituri cal. 122mm (aduse la zi ar fi la peste 6 mil.$ respectiv 10 mil. $), fara kit-uri de ghidaj:
„Price Range. A complete operational FIROS 6 system with vehicle and 48 rockets was last listed in 1992 at $312,000 in equivalent United States dollars. The individual high-explosive rocket costs $5,284 in lots of 470. A complete FIROS 25 or 30 system with the vehicle and 40 rockets is listed at $787,000 in equivalent 2002 United States dollars. The highexplosive rocket lists for $8,200 in lots of 500, also in equivalent 2002 United States dollars.”
https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwin1peI76vpAhWJ5OAKHUv3CZMQFjACegQIAhAB&url=https%3A%2F%2Fwww.forecastinternational.com%2Farchive%2Fdisp_pdf.cfm%3FDACH_RECNO%3D355&usg=AOvVaw3EAnlGeAxKj0dbeNoa-oel
Rafael EPIK pentru 122mm si 160mm LAR:
https://www.thedrive.com/the-war-zone/21023/israeli-made-bolt-on-kit-turns-122mm-grad-artillery-rockets-into-precision-weapons
Hai sa vedem daca am inteles bine. O racheta de 122 costa 8200 USD in loturi de 500 ceea ce in banii de azi ar fi cam 12000 USD. Corect? 🙂
pai sper si eu ca e corect, din datele d epe sistemul italian ,care poate e un pic mai scump decat al nostru…
Sunt o gramada de solutii si pt 122, bataie sporita, ghidare, doar bani sa fie. Nu merge performanta la nivel de fasole cu varza. La noi obisnuinta e sa faci din rahat bici
Pai asta tot repet si eu de ceva timp prin articole sau in comentarii: mi se pare ca mai e o paine buna de mancat pentru 122.
Banii sunt, intrebarea e daca vor sa-i cheltuiasca si aici sau doar afara.
Cand intri intr-un depozit zici ca e pestera lui Aladin.sunt o gramada chestii stocate fix pe obiceiul comunist de a nu utiliza le pastrezi pt viitor, nu le folosesti ca atentie dusmanul asculta.
Asta zicea si sharky, mai demult, vorbind despre ceva de care nu-mi mai aduc aminte.
eu chiar nu ii inteleg pe astia nu stie ca GRU stie si ei engleza
https://www.defense.gov/Newsroom/Contracts/
degeaba sunt in depozite daca nu se antreneaza militarii cu ele. nu ar trebui sa fie tinute ca piese de muzeu
Stiti cum e… ca in copilarie cand fiecare familie avea sufrageria aia cu covor persan si bibelouri in vitrina unde nu erai lasat sa intri
Metehne vechi
EPIK – Electro-optic precision-strike Integration Kit
https://www.youtube.com/watch?v=iAYknkpX74U
+
ROK ARMY K-MLRS K-239
https://www.youtube.com/watch?v=yMstN8NuWes
+
MAN/IVECO (sasiu)
+
Drona inteligenta pentru transmitere coordonate
=
LAROM NG
+ VB-urile si monitoarele.
Solicitarile mai mari pe distante scurte creca vin de la faptu ca e racheta cu combustibil solid, odata aprinsa nu se mai stinge. Si-atunci trebuie ori sa invarti racheta in tirbuson sa-i arzi din combustibil si pe urma s-o trimiti catre domnul inamic pe traiectorie balistica, ori pe o mai mare parte din traiectorie racheta sa fie impinsa de motor, pana aproape de tinta. Adica un alt fel de traiectorie, mai putin balistica si mai mult ca la rachetele de croaziera; varianta mai flexibila dar sistemul de ghidare tb sa munceasca mai cu sarg la ghidarea rachetei in cazul asta pt ca trebuie aplicate anumite forte care sa depaseasca inertia rachetei si sa reorienteze tractiunea motorului catre unde vreau eu sa cada si la ce unghi de vreau eu, mai in picaj sau mai razant.
Sau o arunci f. sus, pe o traiectorie balistica f inalta.
Rachetele folosite de Himars, inclusiv Precision Strike Missile, pentru a lovi ținta dorita, sunt ghidate de un sistem GPS, versiunea militara, sau se merge pe tradiționalele metode de ochire folosite în artilerie?Exclus varianta artileriei reactive unde se trage la saturație pt a acoperi o anumita zona, nu? Ca sa lovești cu precizie o țintă afla la o distanta de km sau sute de km, mai ales, cred ca se merge în exclusivitate pe sistem GPS, care foarte probabil, poate fi și bruiat.
Multumesc frumos.
ghidarea in engleza suna cam asa „GMLRS employs an inertial navigational system that is aided by a Selective Availability Anti-Spoofing Module (SAASM) equipped GPS receiver
si acum explicatia : An inertial navigation system includes at least a computer and a platform or module containing accelerometers, gyroscopes, or other motion-sensing devices. The INS is initially provided with its position and velocity from another source (a human operator, a GPS satellite receiver, etc.) accompanied with the initial orientation and thereafter computes its own updated position and velocity by integrating information received from the motion sensors. The advantage of an INS is that it requires no external references in order to determine its position, orientation, or velocity once it has been initialized.
dupa mintea mea inseamna ca pozitia de inceput si sosire sunt introduse in INS de GPS si dupa INS se descurca
Lockheed vorbeste de o arhitectura deschisa.
Cel mai probabil, in prima faza, INS + GPS.
Israelienii, folosesc si ghidaj final TV pentru LORA.
La fel de bine, ar putea fi ghidaj final radar, sau o combinatie de sisteme de ghidaj.
Sky is the limit.
adica daca nu bruiezi semnalul GPS in zona lansatorului racheta loveste tinta
Ish. Daca are punctul de plecare si un sistem inertial performant GPS e auxiliar.
Nici nu au intrat in serviciu dar, deja putem sa crosetam la posibilitati de dezvoltare si utilizare.
Prima care imi vine in minte este introducerea unui sistem de lansare containerizat, astfel incat sa faci greu detectabil locul lansarii. In orice zona unde ai depozitate containere, pe orice camion civil , garnitura de tren sau vapor, poti sa plasezi si containerele cu PrSM.
A doua posibilitate ar fi un GLSDB cu raza luungaaaa. Daca folosind rachetele cal. 227mm au reusit sa loveasca tinte la 150km, fata de raza de cca 70 km a rachetei originale, imaginati-va unde poti trimite un SDB transportat de o racheta cu raza de peste 500km. Probabil ca ar fi nevoie de ceva modificari la SDB ptr ca vorbim de o viteza de zbor de 5-6 Mach.
A treia posibilitate ar fi utilizarea motorului rachetei ca prima treapta pentru un AMRAAM cu raza foarte lunga, cam in stilul rachetei 40N6 a sistemului S400, astfel incat sa lovesti tinte aeriene pana deasupra Crimeei.
A patra posibilitate ar fi o varianta amfibie a HIMARS, pe un sasiu de Saur3, eventual alungit. Cum rachetele sunt ghidate nu ai nevoie decat de ridicarea podului de lansare, nu mai folosesti turela de pe camioane.
De ce ai vrea sa lansezi o racheta cu raza de peste 500 km de pe un mijloc de transport amfibiu? (in afara de „pentru ca pot”).La raza aia, nu cred ca mai conteaza pe ce mal esti cand tragi. In plus, nu stiu cat de stabil e un Saur, mai ales pe apa, pentru a il folosi ca si platforma de lansare (ma rog, nu stiu cat ar conta asta). Plus ca din cate inteleg.HIMARS-urile nu merg chiar de capul lor, au ceva masini de suport dupa ele. Daca pui un lansator pe Saur ce faci?
Daca tot e HIGH MOBILITY Artillery Rocket System, platforma SAUR 3:
– se deplaseaza pe sosea cu 100-120km/h in loc de 85km/h;
– se deplaseeaza in teren neamenajat cu o viteza mai mare decat un M1140;
– dispune de o capacitate de trecere mult mai buna (platforma 8×8) decat un camion pe 3 punti;
– se deplaseaza peste cursurile de apa, fara a avea nevoie de poduri sau bacuri (pe care le pierzi in primele zile ale unui conflict);
In plus, ai o protectie mult mai buna pentru echipaj si pentru lansator (instalat in compartimentul echipajului, nu pe plafon);
Pentru Brigada LAROM, cercetasii se deplaseaza cu TABC79 care si el e amfibiu si nimeni nu pare suparat.
Inclusiv masina de realimentare cu munitie poate folosi o platforma amfibie.
@Mihai
„De ce ai vrea sa lansezi o racheta cu raza de peste 500 km de pe un mijloc de transport amfibiu?” pentru ca Eroul Bula acum cativa ani dorea sa le duca in Delta, in ceea ce se poate numi Operatiunea monstrul…
Eroule, serios, tu chiar o crezi pe asta: „– se deplaseaza pe sosea cu 100-120km/h in loc de 85km/h;”? Ca pe celelalte 4 argumente eu le-as putea accepta…
Legat de mobilitate, nu cr3d ca isi va mai pastra caracterisricile in urma modificarilor pentru lansator. Cercetasii Larom sunt una, camioanele cu lansatoare sunt alta.
La modul cel mai serios, nu vad absolut nici un avantaj din asta. Mai ales daca poti sa camuflezi lansatoarele in containere standard. Recunosc ca la parada ar da bine totusi.
Oricum, ceva imi spune ca nu o sa ne convingem unul pe celalalt pe subiectul asta ?
Asta e si farmecul blogului.
In privinta caracteristicilor, din ce imi amintesc, Saur3 a facut teste de flotabilitate cu incarcare de 4 tone.
Lansatorul, instalat in compartimentul trupei si nu pe plafon, probabil va cantari undeva la 3 tone.
Am in vedere ca nu va fi turela ci doar erectoarele hidraulice si ca nu va mai avea compartimentele laterale care incadrau pod-ul de lansare la HIMARS.
Lansatorul ar arata cam asa: http://www.military-today.com/artillery/limaws_r.htm ,
tinand cont ca protectia ii va fi asigurata de corpul transportorului.