Amiralul paralel al flotei paralele a statului paralel a lăsat în seama mea – consultantul paralel – alegerea și integrarea dronelor paralele în a treia parte a articolului despre flota paralelă (după ce a decis cumpărăturile în partea I și partea a II-a). Asemenea celor din flota neparalelă, nu m-am grăbit. Amiralul a fost destul de generos cu bugetul, cererea fiind doar ‘să nu coste prea mult’. Deși aș intra puțin cu flexul în celelalte nave, este flota sa – regulile sale. Să înceapă, așadar, cumpărăturile.
Câteva informații
După mediul de operare există următoarele categorii de drone:
- aeriene
- de suprafață
- subacvatice
Nimic nou până aici. Evident, din punct de vedere al misiunilor îndeplinite, o scurtă listă este cea următoare:
- recunoaștere / culegere de informații / comunicații
- supraveghere
- luptă antisubmarin
- minare / deminare
- luptă antinavă
- patrulare
- auxiliare
De asemenea, în funcție de nevoia de echipaj, vehiculele fără echipaj mai pot fi împărțite în:
- autonome
- semiautonome
Dronele folosite de flotă, în funcție de modul de utilizare și capabilități, pot fi și ele împărțite in:
- utilizate pentru extinderea senzorilor aflați la bordul navelor (ex: supraveghere, comunicații, etc)
- utilizate pentru operațiuni complexe (ex: vânătoare de submarine, etc)
Cea mai simplă variantă de explorare a opțiunilor este în acest moment realizarea unei matrici de corespondență între mediul în care acționează dronele și misiunile lor, evidențiind și cât de realistă sau absurdă este implementarea cu un cod de culori.
| Mediu/Misiune | Aerian | De suprafață | Subacvatic |
|---|---|---|---|
| Recunoaștere | Da | Meh | Da |
| Culegere informații | Da | Meh | Da |
| Comunicații | Da | Da | Nu |
| Supraveghere | Da | Meh | Da |
| Luptă antisubmarin | Da | Da | Da |
| Minare / deminare | Nu | Da | Da |
| Luptă antinavă | Da | Da | Da |
| Patrulare | Da | Da | Nu |
| Auxiliară | Nu | Da | Da |
Pe apă (USV)
Deși amiralul a menționat că nu își dorește NPR-uri – nu știu de ce – mi-am permis să îi recomand următoarea configurație pentru navele fără echipaj.
Prima categorie de nave fără echipaj este reprezentată de o clasă de nave rapide pentru patrulare, escortă și atac, clasă numită Năluca. NPR-urile secolului XXI. Bazate pe Skjold, sunt o evoluție a lor. Armamentul versiunii cu echipaj (8 rachete NSM și tunul de 76 mm) este suplimentat în această evoluție de două teleoperabile stabilizate de 20 mm, un sistem SeaRAM (cu 11 RIM-116 Rolling Airframe Missile) și un lansator Mk 48 VLS Mod 3 (versiunea cu 12 rachete RIM-162 Evolved Sea Sparrow Missile – ESSM – în locul a 6 Sea Sparrow Missile – SSM – cunoscută și ca DP-48 (dual pack) și intrat în serviciu și ca Mk 56 VLS). Dacă nu se poate și nu se poate, se acceptă și Mk 29 GMLS (cu 8 rachete RIM-162 Evolved Sea Sparrow Missile).
Skjold (Reddit)
A doua categorie de nave fără echipaj este reprezentată de o clasă de nave concepute pentru a fi folosite ca extensii ale navelor cu echipaj, această clasă de nave autonome multifuncționale fiind numită Marțolea. Evoluate din Damen StanPatrol 5509, sunt echipate cu 4 rachete antinavă, tunul de 76 mm, teleoperabile stabilizate de 20 mm, un sistem SeaRAM (cu 11 RIM-116 Rolling Airframe Missile). Asemenea navelor din clasa Năluca, au un lansator Mk 48 VLS Mod 3/Mk 56 VLS (versiunea cu 12 rachete RIM-162 Evolved Sea Sparrow Missile – ESSM); evident, dacă nu se poate, vor folosi lansatorul Mk 29 GMLS (cu 8 rachete RIM-162 Evolved Sea Sparrow Missile). Au la bord, de asemenea, opt rachete Spike NLOS. Pentru lupta antisubmarin posedă șase tuburi de lansare pentru torpile antisubmarin (Mark 54 sau MU90 Impact) și un sonar tractat plasat într-o zonă multi-misiune aflată la pupa.
Damen StanPatrol 5509 (Damen)
A treia categorie de nave fără echipaj este reprezentată de cele dedicate luptei antisubmarin, clasa Duh. Evoluție a Sea Hunter, pe lângă sonarul montat pe carenă pentru detectarea și urmărirea submarinelor dețin și un sonar tractat și pot lansa torpile antisubmarin (Mark 54 sau MU90 Impact) folosind o instalatie cu trei tuburi, având o rezervă de încă 9. Armamentul este completat de un sistem SeaRAM (cu 11 RIM-116 Rolling Airframe Missile), o teleoperabilă cu tun de 30 mm, două cu mitraliere de 12.7 (Sea Protector RWS) și opt rachete Spike NLOS.
DARPA Sea Hunter (Fortune)
Toate cele trei categorii de nave de mai sus dețin și pot utiliza un sistem remorcat, bazat pe o aripă textilă zburătoare cu radar și bilă cu camere în spectrul vizibil și IR, care permite creșterea razei de acțiune a senzorilor. Din punct de vedere al comunicațiilor, toate navele sunt echipate cu sisteme de comunicații Link 16, putând transmite mesaje Link 16 și folosind sistemul de comunicații prin satelit aflat la bord.
DARPA Talons (DARPA)
Navele din clasele Năluca și Marțolea sunt echipate la alegere cu radarele Saab Sea Giraffe 1X sau Thales MRR-3D-NG, având și contramăsuri pentru amenințările submarine și aeriene.
SAAB Sea Giraffe 1X (Blogspot)
Thales MRR-3D (Thales)
Fiecare dintre navele fără echipaj dețin și UAV la bord, astfel:
– Clasa Năluca are la bord două variante de UAV de unică folosință – două modele, unul ușor și unul greu;
– Clasa Marțolea deține un UAV pe care îl recuperează (elicopter) și UAV de unică folosință – două modele, unul ușor și unul greu;
– Clasa Duh are la bord o variantă de UAV de unică folosință – doar modelul ușor.
Clasa Marțolea poate utiliza în locul sonarului tractat un sistem autonom de dragare și deminare.
În aer (UAV)
Dronele aeriene pot fi lansate de pe uscat sau de pe nave (navele cu echipaj și cele fără echipaj). Pot fi utilizate pentru extinderea razei și capabilităților navelor și pentru lupta antisubmarin. Dronele alese pentru lupta antisubmarin sunt în două categorii de sisteme – cu baza pe uscat și aflate la bordul navelor.
În cazul celor lansate de pe uscat varianta aleasă este – evident – MQ-9B Sea Guardian. Evident, întrebarea este de ce? Pentru că echiparea sa corespunde cel mai bine scopului în care vor fi folosite: supravegherea maritimă și lupta antisubmarin.
- Sistem optic: Raytheon MTS-B EO/IR
- Radar: GA-ASI Lynx Multi-mode
- Sisteme degivrare
- Evitarea coliziunilor (bazată pe TCAS/ADS-B/IFF)
- Durata de viață de 40000 ore
- Protejat contra descărcărilor electrice
- Decolare și aterizare automată
- Compartiment motor protejat contra incendiilor
- Radar maritim: Multimode Maritime Surface Search Radar
- AIS (Automatic Information System)
- Sistem de control al zborului cu redundanță triplă
- Suprafețe de control redundante
- Sisteme de comunicații în benzile: C (pentru contact direct), X/Ku/Ka (satelit), Inmarsat (backup)
- Control: pilotat de la distanță sau funcționare autonomă
- Șapte puncte de acroșare a încărcăturii (unul ventral și șase pe aripi)
- Încărcătură: 2086 kg
- Intern: 386 kg
- Extern: 1700 kg, pe 7 cei 7 piloni
- Autonomie: 27 de ore sau 35 de ore cu kit pentru extinderea autonomiei
MQ-9 Sea Guardian (General Atomics)
Punctele de acroșaj permit folosirea în acest moment a următoarelor:
- rachete Hellfire
- bombe GBU-12 ghidate cu laser
- bombe GBU-38 JDAM
- bombe GBU-49 laser-JDAM
La finalul anului 2017, în noiembrie, US Navy a anunțat efectuarea cu succes a testelor cu un MQ-8B care a recepționat semnalele transmise de balize (cu echipament furnizat de Ultra Electronics), le-a procesat cu echipamentul de la bord (furnizat de General Dynamics Mission Systems-Canada) și apoi a trimis rezultatul procesării printr-o legătură prin satelit către un centru de control aflat la câteva sute de kilometri. Balizele au fost lansate de elicoptere.
Ultra Electronics (furnizorul principal de balize antisubmarin al țărilor vestice) a prezentat și un container echipat cu minibalize, dedicat MQ-9B, așa cum se poate vedea și în continuare. Ceea ce lipsește MQ-9B este un MAD (engl Magnetic Anomalies Detector – detector de anomalii magnetice), însă acesta poate fi integrat, elicopterele MH-60B având un detector aerodinamic, MH-60R renunțând însă la el.
MQ-9 ASW (Ultra Electronics)
Din punct de vedere al capabilității de luptă antisubmarin, este nevoie de integrarea torpilelor antisubmarin (Stingray – 267 kg, Mark 54 – 276 kg, MU90 Impact – 304 kg).
Pentru lupta antisubmarin dusă de navele cu echipaj, alegerea este în prima fază combinația MQ-8C Fire Scout – MH-60R Seahawk, urmând ca după o perioadă să fie realizată o actualizare a sistemelor, astfel încât lupta antisubmarin să fie dusă autonom de elicoptere autonome MH-60.
MQ-8C a zburat prima dată în octombrie 2013 și a efectuat în decembrie 2014 un număr de 22 de zboruri de pe distrugătorul USS Jason Dunham (DDG 109). Fire Scout C este dezvoltat din elicopterul comercial Bell 407, fiind generația următoare, după modelul B testat în 2009. Cu o autonomie mare, scopul său a fost să lucreze în echipă cu elicopterul MH-60. Este echipat cu o bilă având camere în spectrul vizibil și infraroșu, urmând ca o versiune viitoare să fie echipată cu un radar AESA produs de Leonardo.
MQ-8C Fire Scout (Northrop Grumman via New Atlas)
Are o autonomie de 12 ore (față de MH-60R care are o autonomie de doar 4 ore), neputând transporta intern o încărcătură prea mare (doar 310 kg). Northrop Grumman a declarat că sistemele utilizate la MQ-8C, dezvoltate inițial pentru MQ-8B pot fi utilizate pentru a converti orice elicopter în unul autonom. Deci pasul următor este trecerea în 3-5 ani la sisteme RQ-60 autonome pe nave, capabile să ducă autonom sau împreună cu alte sisteme autonome lupta anti-submarin.
MQ-8C Fire Scout (Northrop Grumman)
Evident, există și opțiunea unor elicoptere fără echipaj mai mici – Airbus VRS700 sau MQ-8B Fire Scout.
Airbus VRS700 (AAF – Actualité Aéronautique Francophone)
MQ-8B Fire Scout (Unmanned Systems Technology)
Alte UAV utilizate în flotă sunt elicoptere ușoare recuperabile, pe navele din clasa Marțolea și pe navele cu echipaj. Variantele sunt Leonardo AWHERO, Schiebel Camcopter S-100 și Saab Skeldar V-200.
Leonardo AWHERO (Twitter)
Schiebel Camcopter S-100 (Schiebel)
Saab Skeldar V-200 (SAAB)
O comparație a caracteristicilor tuturor elicopterelor este prezentată mai jos.
| Caracteristici | Leonardo AWHERO | Schiebel Camcopter S-100 | Saab Skeldar V-200 | Airbus VRS700 | MQ-8B Fire Scout | MQ-8C Fire Scout |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Masă maximă decolare | 200 kg | 200 kg | 235 kg | 760 kg | 1430 kg | 2720 kg |
| Masă gol | 120 kg | 110 kg | 370 kg (?) | 910 kg | 1450 kg | |
| Masă încărcătură | 85 kg | 50 kg | 100 kg | 272 kg | 310 kg | |
| Lungime | 3.70 m | 3.11 m | 4.00 m | 6.20 m | 7.00 m | 10.60 m |
| Înălțime | 1.20 m | 1.12 m | 1.30 m | 2.28 m | 2.90 m | 3.13 m |
| Lățime | 1.20 m | 1.20 m | ||||
| Diametru rotor | 4.00 m | 3.40 m | 4.60 m | 7.20 m | 8.40 m | 11.20 m |
| Combustibil | JP-5, JP-8, Jet A-1 | AVGAS 100LL, JP-5, Jet A-1 | Jet A-1, JP5, JP8 | |||
| Capacitate rezervor | 57 lt | 296 (+70) lt | ||||
| Autonomie | 6 ore (35 kg) | 6 ore (34 kg) | 5 ore | 10 ore | 4.5-5.5 ore (f. mediu) | 10-12 ore (f. mediu) |
| Plafon | 4200 m (14000 ft) | 5400 m (18000 ft) | 3000 m (9800 ft)) | 6100 m (20000 ft) | 3800 m (12500 ft) | 4900 m (16000 ft) |
| Vânt maxim | 25 kt (46 km/h) | 60 kt | ||||
| Viteza | max 90 kt | max 130 kt | max 81 kt | max 101 kt | 80 kt, max 85 kt | 115 kt, max 135 kt |
| Generare curent electric | 1 kW @ 24V | |||||
| Distanță data link | 200 km (108 nm) | 100/200 km (54/108 nm) |
A fost menționată, de asemenea, prezența pe navele autonome a UAV-urilor de unică folosință. Utilizarea lor nu este limitată la navele autonome, ele putând fi utilizate și de navele cu echipaj. Acestea sunt două modele și au la bază sisteme care au fost dezvoltate deja.
Modelul de observare, ușor, este dotat cu sistem de observare optic și detector de anomalii magnetice. Același model, având dimensiuni ale containerului de transport compatibile cu dimensiunile standard ale unei balize antisubmarin, poate fi lansat și de elicopeterele ASW. Ar trebui să aibă 16.5 kg (36 de livre), o viteză maximă de 90 de noduri și o autonomie de până la 45 de minute. Pe 12 iunie (2019) a fost solicitat industriei un asemenea UAV care să fie lansat din P-8A și să fie utilizat în lupta antisubmarin. Un exemplu de asemenea sistem este Raytheon Coyote.
Dominator (Boeing)
Modelul de observare și atac, mai greu, conține și un cap de luptă. Construit de Boeing, cu tehnologie împrumutată de la ScanEagle, Boeing Dominator este un aparat cu o masă de 48 de kilograme (105 livre), o încărcătură de luptă de 17 kg (38 livre) și o autonomie de 14-24 de ore.
Coyote (Raytheon)
Sub apă (UUV)
Au fost alese două variante de vehicule autonome subacvatice – unul de mari dimensiuni, cu autonomie mare și unul mediu cu autonomie redusă, lansat de pe nave. Cel de mari dimensiuni este Boeing Echo Voyager sau Submergence Group/MSubs Moray iar cel mediu Boeing Echo Seeker sau Submergence Group/MSubs Manta S201. Din tabelul de mai jos sunt evidente diferențele între performanțele UUV ale celor două companii.
| Caracteristici | Boeing Echo Voyager | Boeing Echo Seeker | Submergence Group/MSubs Moray | Submergence Group/MSubs Manta S201 |
|---|---|---|---|---|
| Lungime | 15.5 m / 25.9 m | 9.75 m (32 ft) | 25 m | 9 m |
| Lățime | 2.6 m | 2.2 m | 2 m | |
| Înălțime | 2.6 m | |||
| Masă | 50 t | 45 t | 70 t | 9 t |
| Adâncime maximă | 3300 m (11000 ft) | 6000 m (20000 ft) | 100 m | 305 m |
| Autonomie | 6 luni | 72 ore | 48 ore | |
| Distanță | 150 mile/6500 mile | 260 mile | 150 mile | |
| Viteză | 2.5-3 kt, max 8 kt | 3 kt | 3 kt, max 9 kt | 12 kt |
| Propulsie | diesel-electrică (litiu-ion/argint-zinc) | electrică, baterii | AIP, baterii | |
| Incărcătură | 56.6 m3, 8000 kg | 4.8 m3, 2700 kg |
Boeing Echo Voyager (Boeing)
Moray (MSubs)
Mod de întrebuințare
Câteva idei referitoare la folosirea sistemelor autonome paralele. În primul rând poate fi realizată și folosită orice combinație de sisteme autonome:
- UAV singure
- USV singure
- UUV singure
- UAV + USV
- UAV + UUV
- USV + UUV
- UAV + USV + UUV
Evident, Sea Guardian este folosit în misiuni de patrulare, misiunile sale fiind observarea ZEE a României, supravegherea frontierei; poate supraveghea Marea Neagră aproape în întregime și poate fi utilizat și în misiuni de luptă antisubmarin. Fire Scout este utilizat de nave în misiunile de luptă antisubmarin și pentru creșterea distanței de detectare a posibilelor ținte. Un număr de 4 Sea Guardian și 8 Fire Scout pot acoperi necesarul cel puțin pe următorii 10 ani.
Dată fiind invizibilitatea lor și viteza extrem de mare, Nălucile pot acționa singure, în pereche sau în misiuni împreună cu navele cu echipaj.
Navele clasei Marțolea au fost gândite pentru a acționa doar în grup, în funcție de misiune, alături de alte nave autonome sau alături de navele cu echipaj. Alături de navele cu echipaj pot acționa ca escortă a lor, îndeplinesc misiuni punctuale, sunt primele care lansează rachetele antiaeriene și, dacă este nevoie, pot fi sacrificate atrăgând tirul inamic. De asemenea, clasa Marțolea poate fi considerată și multirol, configurația sa permițând efectuarea unui număr mai mare de tipuri de misiuni; limitările sale sunt legate în principal de senzori și de cantitatea de echipament și armament pe care o are la bord.
Clasa Duh este destinată patrulării și luptei antisubmarin, fiind gândită să acționeze alături de UAV, UUV, nave din clasa Marțolea sau navele cu echipaj. O navă autonomă din clasa Duh poate urmări submarinele și poate participa la lupta antisubmarin singură sau împreună cu alte nave autonome sau UAV.
Un alt avantaj pe care îl oferă configurațiile propuse este reprezentat de faptul că în momentul în care submarinele vor avea rachete antinavă în dotarea standard, navele autonome vor fi deja echipate cu sisteme de protecție.
A fost estimat un necesar de 4 nave din clasa Năluca, 8 din clasa Marțolea și 4 din clasa Duh, cu o durată de viață de cel puțin 25 de ani. Numărul mare de nave din clasa Marțolea este determinat de o schimbare care va avea probabil loc în următorii 10-15 ani în flote. Orice navă cu echipaj, în momentul în care este lovită de o rachetă anti-navă, suferă avarii substanțiale; dacă este lovită de două rachete poate fi considerată daună totală. Chiar dacă nu va fi scufundată, o navă avariată de rachete anti-navă va fi scoasă din luptă pentru o perioadă de timp medie-lungă, echipajele având pierderi. Echipajele sunt o resursă mult mai importantă decât o navă, clasa Marțolea fiind gândită și integrată în flotă pentru a scădea probabilitatea de avariere a navelor cu echipaj și pentru a crește capacitatea ofensivă și defensivă a lor. De asemenea, numărul lor mare face ca pierderea uneia să nu pună în pericol capacitatea flotei de a reacționa la amenințări.
UUV medii pot fi lansate de navele cu echipaj, ele fiind folosite în principal ca platforme pentru senzori și pentru plasarea de încărcături cu senzori sau cu sisteme antisubmarin. UUV de mari dimensiuni, având o autonomie și o capacitate mult mai mare, pot fi utilizate atât ca platforme pentru senzori, cât și pentru misiuni de luptă. Din punct de vedere al numărului UUV, estimarea este de 4 UUV de mari dimensiuni și 4 UUV medii.
Costuri
Costul unei Skjold este de 20 mil EUR, în varianta cu echipaj. În varianta fără echipaj se mai adaugă costurile senzorilor, SeaRAM, teleoperabilelor și ESSM, ajungând la ~50-60 mil EUR bucata. Costul estimat pentru o varianta fără echipaj de StanPatrol este de ~80-90 mil EUR. Costul pentru un SeaHunter (în versiunea US Navy) este de 20 mil USD, în cazul nostru ajungând la ~40-50 mil EUR.
Costurile zburătoarelor nu sunt tocmai mici, dar sunt mărunțiș față de restul flotei. India ar fi trebuit să plătească 2 mld USD pentru 22 MQ-9B Sea Guardian, rămânând apoi la 10 bucăți. În ianuarie 2019 Northrop Grumman a anunțat că în urma testelor efectuate de US Navy cu MQ-8C, a primit 55 mil USD pentru furnizarea a cinci MQ-8C FireScout și două fuel cells. Conform GAO, prețul unui MQ-8C era în 2015 de 18000 k USD (19500 k USD în dolari 2019), fără costurile R&D. Pentru un MQ-8B prețul în 2015 era, fără a include costurile R&D, 14600 k USD (15800 k USD în dolari 2019).
În februarie (2019) US Navy a anunțat că va cumpăra patru Boeing Voyager/Orca cu 43 mil USD, ceea ce duce prețul unui UUV la ~11000 k USD.
Torpilele, la nivelul anului 2019, sunt 908 k USD Mark 54 și 1785 k USD MU90 pe bucată. Costul rachetelor ESSM și RAM este de ~1 mil USD bucata.
Costul de achiziție pentru sistemele autonome este de 2350 mil EUR, împărțiți astfel:
- pentru nave este de ~1160 mil EUR (240 mil EUR pentru navele din clasa Năluca, 720 mil EUR pentru navele din clasa Marțolea, 200 mil EUR pentru clasa Duh)
- UAV costă ~600 mil EUR (400 mil EUR pentru Sea Guardian, 160 mil EUR pentru Fire Scout, 40 mil EUR celelalte UAV)
- UUV costă ~90 mil EUR (considerând prețul unui UUV ~11 mil EUR)
- dezvoltarea software și integrarea tuturor sistemelor crește factura cu încă 400-500 mil EUR
Costul cu achiziția navelor pot fi redus scăzând numărul de rachete ESSM (sau eliminându-le, așa cum probabil va sugera domnul Hariuc) și înlocuind sistemele CIWS SeaRAM cu Phalanx sau Goalkeeper. Dar asta ar însemna schimbarea misiunilor navelor autonome.
Îl las acum pe amiralul paralel Nicolae Hariuc să taie din ceea ce crede că nu avem nevoie.
PS: Aceasta este doar una dintre variantele de vehicule fără echipaj; o altă variantă ar putea fi subiectul unui alt articol. Costul acestei variante este rezonabil – dacă realizăm un upgrade al radarului la Thales Sea Fire 500 și creștem dimensiunile navelor – utilizând și VLS Mark 41 și următoarea versiune de SeaRAM, costurile acestea vor părea dintr-o dată mici.
Iulian
(medie: 5,00 din 5)
Încarc...
Surse:1. MQ-9B RPA ( http://www.ga-asi.com/mq-9b , accesat la 2019-03-19 )
2. MQ-9 Used in Successful Anti-Submarine Warfare Demonstration ( http://www.ga-asi.com/mq-9-used-in-successful-anti-submarine-warfare-demonstration , accesat la 2019-03-19 )
3. General Atomics – SEAGUARDIAN Data Sheet
4. General Atomics – THE SKY’S [NOT] THE LIMIT – MQ-9 Capability Profile
5. General Atomics – Multi-Role – Single Solution – MQ-9 Capability Profile
6. US Navy awarded Northrop Grumman contract for 5 MQ-8C ( http://www.navyrecognition.com/index.php/news/defence-news/2019/january/6790-us-navy-awarded-northrop-grumman-contract-for-5-mq-8c.html , accesat la 2019-04-10 )
7. Fire Scout – Unprecedented Persistent Situational Awareness ( https://www.northropgrumman.com/Capabilities/FireScout/Pages/default.aspx?utm_source=PrintAd&utm_medium=Redirect&utm_campaign=FireScout+Redirect , accesat la 2019-04-10 )
8. Fire Scout Media Gallery ( https://www.northropgrumman.com/MediaResources/Pages/MediaGallery.aspx?ProductId=MQ-10027 , accesat la 2019-04-10 )
9. USN expands MQ-8C Fire Scout capability ( https://www.janes.com/article/87877/usn-expands-mq-8c-fire-scout-capability , accesat la 2019-04-10 )
10. MQ-8C Fire Scout Unmanned Aerial System ( https://www.naval-technology.com/projects/mq-8c-fire-scout-unmanned-aerial-system/ , accesat la 2019-04-10 )
11. Northrop Grumman MQ-8C Fire Scout ( https://en.wikipedia.org/wiki/Northrop_Grumman_MQ-8C_Fire_Scout , accesat la 2019-04-10 )
12. Northrop Grumman MQ-8 Fire Scout ( https://en.wikipedia.org/wiki/Northrop_Grumman_MQ-8_Fire_Scout , accesat la 2019-04-10 )
13. AWHERO – Eye in the Skies ( https://www.leonardocompany.com/en/products/awhero , accesat la 2019-06-24 )
14. SCHIEBEL Camcopter S-100 ( https://schiebel.net/products/camcopter-s-100-system-2/ , accesat la 2019-06-24 )
15. V-200 SKELDAR Unmanned, Versatile & Mission Ready ( https://umsskeldar.aero/our-products/rpas-systems/v-200-skeldar/ , accesat la 2019-07-24 )
16. VSR700 rotary-wing UAV brings eyes beyond the horizon ( https://www.airbus.com/newsroom/news/en/2017/10/from-helicopters-to-uavs.html , accesat la 2019-07-24 )
17. In Details: VSR700 VTOL UAV – The Likely Future Unmanned Helicopter of the French Navy ( https://www.navyrecognition.com/index.php/focus-analysis/naval-technology/5323-in-details-vsr700-vtol-uav-the-likely-future-unmanned-helicopter-of-the-french-navy.html , accesat la 2019-07-24 )
18. Boeing Phantom Works Develops ‘Dominator’ UAV ( https://www.ainonline.com/aviation-news/defense/2012-11-02/boeing-phantom-works-develops-dominator-uav , accesat la 2019-03-17 )
19. Industry asked to develop magnetic anomaly detector (MAD)-equipped UAV for anti-submarine warfare (ASW) ( https://www.militaryaerospace.com/unmanned/article/14034795/antisubmarine-warfare-asw-uav-magnetic-anomaly-detector-mad , accesat la 2019-03-17 )
20. AUV System Spec Sheet ( https://auvac.org/configurations/view/13 , accesat la 2019-07-24 )
21. Echo Voyager ( http://secureoceans.org/tech/echo_voyager , accesat la 2019-07-24 )
22. ECHO VOYAGER – Long endurance, host ship independent system delivers capabilities anywhere. ( https://www.boeing.com/defense/autonomous-systems/echo-voyager/index.page#/solution , accesat la 2019-07-24 )
23. Meet Echo Seeker – Boeing’s newest unmanned underwater vehicle goes deep, goes long ( http://www.boeing.com/features/2015/07/bds-echo-seeker-07-15.page , accesat la 2019-07-24 )
24. Boeing Echo Seeker is the Autonomous Submarine of the Future ( https://www.motor1.com/news/76420/boeing-echo-seeker-is-the-autonomous-submarine-of-the-future/ , accesat la 2019-07-24 )
25. ‘Echo Seeker’ Submarine Patrols The Seafloor On Its Own ( https://www.popsci.com/boeing-designed-autonomous-unmanned-submarine/ , accesat la 2019-07-24 )
26. Echo Seeker ( http://www.navaldrones.com/Echo-Seeker.html , accesat la 2019-07-24 )
27. Echo Seeker: Boeing’s newest unmanned underwater vehicle goes deep, goes long ( https://www.navyrecognition.com/index.php/news/defence-news/year-2015-news/july-2015-navy-naval-forces-defense-industry-technology-maritime-security-global-news/2900-echo-seeker-boeings-newest-unmanned-underwater-vehicle-goes-deep-goes-long.html , accesat la 2019-07-24 )
28. The Navy Just Ordered the ‘Orca,’ an Extra-Large Unmanned Submarine by Boeing ( https://www.popularmechanics.com/military/navy-ships/a26344025/navy-extra-large-unmanned-submarines-boeing/ , accesat la 2019-07-24 )
29. XLUUV / MANTA / S201 ( https://www.msubs.com/unmanned-submersibles/xluuv/ , accesat la 2019-07-24 )
30. MORAY ( https://www.msubs.com/unmanned-submersibles/moray/ , accesat la 2019-07-24 )
31. USN_XLUUV ( http://www.hisutton.com/USN_XLUUV.html , accesat la 2019-07-24 )
32. Boeing Echo Voyager undersea vehicle can operate unmanned for months ( https://www.themanufacturer.com/videos/boeing-echo-voyager-undersea-vehicle-can-operate-unmanned-for-months/ , accesat la 2019-07-24 )
33. NOAA – Boeing Echo Ranger Pilot AUV Mission 2014 ( https://oceanexplorer.noaa.gov/explorations/14rockfish/welcome.html , accesat la 2019-07-24 )
34. Boeing’s robot submarine is back roaming off the California coast ( https://www.latimes.com/business/la-fi-boeing-echo-voyager-20180623-story.html , accesat la 2019-07-24 )
35. Boeing wins US$43 million contract to build four Orca robotic super subs ( https://newatlas.com/boeing-contractoorca-robotic-subs/58505/ , accesat la 2019-07-24 )
36. Boeing, Lockheed Martin Moving Forward with Navy XLUUV Acquisition Program ( https://news.usni.org/2017/10/17/28810 , accesat la 2019-07-24 )
37. Boeing’s new autonomous UUV can run for months at a time ( https://defensesystems.com/articles/2016/03/14/boeing-echo-voyager-uuv.aspx , accesat la 2019-07-24 )
38. Boeing Echo Voyager takes the plunge ( http://www.hydrographic-catalogue.com/articles/boeing-echo-voyager-takes-the-plunge-240 , accesat la 2019-07-24 )
39. MU90 Impact ( https://en.wikipedia.org/wiki/MU90_Impact , accesat la 2019-03-14 )
40. Mark 54 Lightweight Torpedo ( https://en.wikipedia.org/wiki/Mark_54_Lightweight_Torpedo , accesat la 2019-03-14 )
41. Sting Ray (torpedo) ( https://en.wikipedia.org/wiki/Sting_Ray_(torpedo) , accesat la 2019-03-14 )
42. Mk-29 Missile Launching System ( http://www.seaforces.org/wpnsys/SURFACE/Mk-29-missile-launcher.htm , accesat la 2019-03-14 )
43. AQS-24B Minehunting System ( http://www.northropgrumman.com/Capabilities/ANAQS24/Pages/default.aspx , accesat la 2019-03-14 )
44. US Navy contracts Boeing to build four Orca XLUUVs ( https://navaltoday.com/2019/02/14/us-navy-contracts-boeing-to-build-four-orca-xluuvs/ , accesat la 2019-03-14 )
45. Navy Awards Boeing $43 Million to Build Four Orca XLUUVs ( https://news.usni.org/2019/02/13/41119?utm_source=USNI+News&utm_campaign=64dee6eb31-USNI_NEWS_DAILY&utm_medium=email&utm_term=0_0dd4a1450b-64dee6eb31-233123429&ct=t(USNI_NEWS_DAILY)&mc_cid=64dee6eb31&mc_eid=b3dc276e18 , accesat la 2019-03-14 )
46. US Navy awarded Northrop Grumman contract for 5 MQ-8C ( http://www.navyrecognition.com/index.php/news/defence-news/2019/january/6790-us-navy-awarded-northrop-grumman-contract-for-5-mq-8c.html , accesat la 2019-03-14 )
47. US Navy looks to ease into using unmanned robot ships with a manned crew ( https://www.defensenews.com/naval/2019/01/29/the-us-navy-looking-to-ease-into-its-unmanned-robot-ship-future/ , accesat la 2019-02-11 )
48. EU-backed Autonomous Shipping Project Moves Forward ( https://www.marineelectronics.com/news/eubacked-autonomous-shipping-252248 , accesat la 2019-03-14 )
49. Rolls-Royce unveils plans for an autonomous patrol ship ( https://www.engadget.com/2017/09/12/rolls-royce-autonomous-patrol-ship/?guccounter=1&guce_referrer_us=aHR0cHM6Ly93d3cuZ29vZ2xlLmNvbS8&guce_referrer_cs=RvbxSnjzJaMyD-VSI0pW6A , accesat la 2019-03-14 )
50. Sea Shepherd’s New Vessel “Ocean Warrior” ( https://chuckhillscgblog.net/2016/11/20/sea-shepherds-new-vessel-ocean-warrior/ , accesat la 2019-03-14 )
51. Damen to build Sea Shepherd patrol vessel ( https://www.superyachttimes.com/yacht-news/damen-to-build-sea-shepherd-patrol-vessel , accesat la 2019-03-14 )
52. Belgian-Dutch MCM – Imtech Belgium – Damen unveiled its solutions ( http://www.navyrecognition.com/index.php/news/defence-news/2019/february/6836-belgian-dutch-mcm-damen-schelde-unveiled-its-solutions.html , accesat la 2019-02-28 )
Domnilor, o sa stricați echilibrul zonal. Dacă nu știți, România este o țară pacifista :(.
Acum serios, ce ati propus voi in cele trei parti reprezintă lucruri de bun simt si pe care ar trebui sa le avem cat mai repede. Pe partea de sub-uri rămânem doar cu cele fara echipaj sau mai urmeaza o a 4-a parte?
Pana acum s-a adunat o sumă de aprox 6 miliarde de euro. Ma gandesc ca daca te duci si prezinți proiectul la NATO s-ar putea sa primesti si un procent de finanțare nerambursabilă a achiziției plus a costurilor de operare. Ar reprezenta un avantaj mare pentru alianța sa aiba astfel de capabilități permanente in Marea Neagra.
In rest, urez La multi ani marinei române, dar cu dotarea propusă de voi!
Subiectul submarinelor a mai fost abordat, nu-l mai reiau. Pentru cei ce vor sa-si reaminteasca, mai multe detalii aici: https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-razboiul-submarinelor-o-modesta-comparatie
Aliatii iti dau dar nu-ti baga in traista. Totul e pe bani, nu stiu sa existe finantari nerambursabile pentru asa ceva, doar programul de echipare al politiei de frontiera – Frontex, finantari nerambursabile de la UE pentru achizitia de mijloace tehnice, dar astea tin de MAI, nu de MAPN. Sunt licitatii pentru nave si elicoptere in desfasurare/suspendate.
trebuia sa pui si o poza cu rugina de pe delfin
Propun ca denumiri pentru dronele romanesti Maghioala,Marcica si Petronela……
Si cand te gandesti ca noi aveam „drone” la finalul anilor ’80. Fiecare dragor maritim (DM), avea puii sai … 🙂
Ei nici chiar așa ! Existau doar două sistem Trident.
Nici chiar așa. Au existat doar două sisteme Trident.
Bun articol, bine documentat. Ar fi bune si niste RIM teleghidate. https://www.theengineer.co.uk/bae-systems-demonstrates-unmanned-armed-boat/
Depinde de folosirea clasei Martolea si de misiune. Genul acesta de USV pot fi folosite pentru protectie proprie sau pentru a extinde capabilitatile navelor cu sau fara echipaj. Aproape inutile pe mare montata, locul lor este doar in misiuni de escorta si anti-pirati.
au utilizari multiple, in functie de dotari.
ma gandesc si la recunoastere si la atac.
sunt ieftine, poti sa ai sute. sunt greu de contracarat, mici, fara oameni – nu poti impusca tragatorul ca nu e acolo.
Sint citeva aspecte:
– Cele 300 de mile le fac sa fie potrivite pentru coasta doar. Sau atacuri sinucigase la distanta.
– Dimensiunea determina redundanta minima a sistemelor.
– Daca sunt folosite pentru protectia flotei e nevoie de o nava mama.
– Ar trebui sa fie mai mari pentru a fi folositoare protectiei flotei (sa poata transporta torpile si sonar).
– Pentru recunoastere/ISR ar fi nevoie de un alt model – am avut-o in vedere dar nu am trecut-o la flota.
– Pentru atac ar trebui sa fie dotate cu rachete de genul Spike/MMP/Hellfire/PARS; nu stiu ce efect are un cap de lupta de dimensiune mica impotriva navelor
F bun articolul, am inteles ca avem in derulare si noi…
Fratele meu, lumea asta paralela despre care vorbesti e clar ca td cuprinde si pe tine (voi). Dupa ce ai compilat frumos de prin Wiki si restul ai picat examenul in prima zi in care va incepe si acel razboi paralel, asta daca nu-ti pierzi echipajele inca inainte de a trage vreun glont.
Pentru ca habar nu ai ce te paste, sa stii ca “marea e prietena noastra” doar pe plaja pana pe la vreo 10-20 metri in larg si dupa ce ai trecut dincolo o sa fi intr-un mediu ostil indiferent daca e pace sau razboi.
Concluzia, la care niciunul nu se gandeste, e ca ai nevoie de sisteme de salvare nu doar pentru echipaje pentru ca orice drona se defecteaza sau poate fi incapacitata. Iti permiti sa pierzi unitati care pot fi utilizate in cazul in care schimbi doar cateva piese ori echipaje?
Nu cred ca iti permiti, de asta, ca un experimentat utilizator de drone, iti recomand sa mai mergi pe la scoala
Voi trece de atitudinea ta si voi incerca sa raspund la ceea ce am inteles.
Daca ai fi citit prima parte ai fi vazut de la ce s-a pornit; Nicolae a scris ca în articolul de faţă am ales să-mi folosesc neuronul pentru un exerciţiu de imaginaţie, dezvoltat mai jos. Prin urmare, articolul trebuie citit în această notă. Este structurat pe mai multe părţi, prima parte fiind alocată fregatelor, cea de-a doua corvetelor iar cea de-a treia sistemelor autonome, opţional cu echipaj la bord.
Scrierea nu este, deci, un plan sau un proiect sau o propunere de platforma pentru FNRo. Nu isi avea – in consecinta – locul descrierea fiecarui sistem si subsistem, planul de revizii, modalitatile de acces la sisteme, modalitatea de asigurare a redundantei sistemelor unei nave fara echipaj.
Spui ca esti utilizator experimentat de drona. ? Felicitari. Scoala facuta de mine zice ca proiectantul, constructorul, beneficiarul/organizatia care a dat comanda, utilizatorul efectiv, mecanicul care asigura intretinerea sint persoane fizice/juridice diferite. Aceeasi scoala si, in plus, practica mai vorbesc si de etapele realizarii acestui gen de proiect, de cerintele beneficiarului si de alegerea solutiilor care sa raspunda cerintelor. Si din nou: articolul nu era despre proiectare, solutii alese pentru carena si constructie.
Excelent articol.. visez cu ochii deschisi la ziua cand tara noastra ar avea asemenea capabilitati.
O sa avem in douăzeci-douăzeci. Ieri și a dus la Putna sa îl roage de ceva napoleoni pe Stefan cel Mare. Are speranțe la ceva pânzare
Foarte bun articolul. ?
NPR bazat pe Skjold are mai multa putere de foc si e de peste 10 ori mai ieftin decat un LCS. Puneti niste restrictii sa nu vada GAO articolul, ca iar au probleme :))))
Excelent, si mie imi plac „mizeriile” astea mici 🙂
Doar ca pt. cele 3 calse de nave USV as prefera versiuni cu echipaj redus… ca deh, bruiaj electronic, vreme proasta, interferente. Un mic echipaj iti mai poate repara cate ceva la bord, improviza, se descurca… Daca pierzi comunicatiile la sofisticaciunile astea, ai nevoie de gandirea autonoma (AI) si nu cred ca domeniul e inca suficient de matur.
Pentru inca o vreme poate ar fi intelept sa pastram partea „unmanned” pentru chestii mai mici, dar am putea prevedea si optiunea respectiva ca impleùentare in viitor pe nave, pentru a inlocui echipajul redus.
La UAV-urile elicoptere, e in pregatire si un MD-500, care ar intra pe nisa usor superioara fata de MQ-8 probabil:
https://www.altair.com.pl/news/view?news_id=28648
La MQ-8, a se citi MQ-8B 🙂
Initial m-am gindit la un posibil echipaj, minim (4-6 persoane), care sa aiba doar rol de intretinere si service, fara implicare operationala. Apoi am eliminat optiunea, din mai multe motive:
– spatiile si sistemele necesare pentru echipaj
– tehnologia, chiar daca nu ne convine, a ajuns suficient de departe pentru a lua decizii singura
– se poate asigura redundanta la nivelul sistemelor pwntru a permite functionarea autonoma
@Iulian/@Marius legatura/comunicarea/controlul dronelor se face direct centrul de comanda-drona sau via satelit?
In functie de situatie si de misiune. Depinde in principal de gradul de autonomie al navelor fara echipaj. In functie de algoritmii implementati, navele fara echipaj pot functiona/actiona complet autonom, semiautonom sau complet controlate de operatorii umani.
Daca este un grup de nave mixt (cu echipaj/fara echipaj), controlul navelor fara echipaj este in general local, deci comunicatiile sunt directe.
Daca este un grup de nave autonome, as lasa navelor posibilitatea de a face alegeri, scopul fiind indeplinirea misiunii in anumiti parametri. Deci comunicatii directe intre ele si prin satelit sau printr-un UAV cu baza.
Daca USV sunt controlate de la distanta, comunicatiile pot fi doar prin satelit sau prin UAV. Cel putin in Marea Neagra.
Frate, efectiv bati campii. Orice armata sau sistem de arme incepe cu protectia proprie. Iti dau un exemplu pe intelesul tau, sa vezi ca ai gresit. Romania zice ca va lua 227 Phiranii V, nu stiu daca vor merge pana la capat dar interesanta e structura achizitiei: Din 227 masini doar 97 sunt pt lupta efectiva, restul sunt medevac, centre de comanda, recuperare etc. tu nu ai nici colace de salvare. Deci, vise de om care nu are ce face
Paaaa
Intii spui ca ai nevoie de sisteme de salvare nu doar pentru echipaje pentru ca orice drona se defecteaza sau poate fi incapacitata.
Apoi ca e nevoie de protectia proprie si ca nu exista nici colace de salvare.
Iar asta ma face sa inteleg ca oricare din variantele de mai jos este posibila:
– sau nu ai citit articolul
– sau ai citit pe sarite
– sau ai citit dar nu ai inteles
– sau te referi la ceva omis sau considerat implicit
Deci, te rog, exprima-te mai coerent, spunind concret care e problema pe care o vezi.
o flota inutila intr-un stat utopic.4-5 fregate,6 corvete,npr-uri,vreo 3 sub-uri,enspe nave fara echipaj,pentru ce sa cheltuiesti miliarde? in clubul tarilor cu ZEE mai mica de 25000km2 doar noi si belgienii(aia au doua karel doorman) detinem o flota in adevaratul sens al cuvantului(cu fregate,corvete,etc).restul au nave de patrulare,ceva npr-uri de cateva sute de tone sau vanatoare de mine.va incepe corul bocitoarelor ca vin rusii peste noi.cu ce?desant la 400km distanta pot face doar us marines cu ale lor LHA wasp si america,rusii in niciun caz.da stiu trebuie sa aparam rezervele de gaze naturale din a noastra zee.alea 150 miliarde m3 confirmate si inca pe atata posibile?adica necesarul UE pe 7-8 luni sau 1% din rezervele confirmate gazprom?nu cred ca le vor nici aia de au concesionat zonele alea.
Da, am avut discutia asta si la primele doua parti.
În contextul perpetuării unor crize de securitate în regiuni precum Europa de Est, Orientul Mijlociu și Nordul Africii, Alianța Nord-Atlantică se confruntă în continuare cu o serie de provocări, fără precedent în ultimele două decenii, pentru gestionarea cărora parcurge un proces continuu de adaptare și de consolidare a posturii de descurajare și apărare.
Federația Rusă continuă demersurile pentru consolidarea statutului de mare putere la nivel regional și chiar global, cu implicații asupra parcursului european și euroatlantic al unor state precum Ucraina, Republica Moldova și Georgia.
În Regiunea Extinsă a Mării Negre, acțiunile de încălcare a normelor de drept internațional, prin punerea în discuție a ordinii internaționale, conservarea conflictelor înghețate, anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și intensificarea prezenței militare au readus în atenția Alianței Nord-Atlantice consolidarea misiunii sale fundamentale – apărarea colectivă și validitatea aranjamentelor de securitate încheiate cu Federația Rusă la sfârșitul secolului XX.
Regiunea Balcanilor de Vest este marcată de o tendință de perpetuare a instabilității, în pofida dezideratelor de integrare europeană. Menținerea, la nivel regional, a unui anumit potențial de destabilizare, cu rădăcini etnico-religioase și istorice, favorizează emergența extremismului, pe fondul posibilei întoarceri a luptătorilor străini care activează în cadrul unor organizații teroriste în Orientul Mijlociu și Nordul Africii.
România, în calitatea sa de stat membru al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene, trebuie să continue intensificarea eforturilor naționale pe dimensiunea de apărare și securitate, în coerență cu ceilalți aliați și parteneri, și respectarea angajamentelor internaționale pentru creșterea credibilității și a profilului regional, menținându-și statutul de furnizor de securitate.
[…]
O agresiune convenţională la adresa României are o probabilitate redusă.
Pe de altă parte, dislocarea, în proximitatea României, a unor structuri militare înzestrate cu sisteme de armamente și mijloace de luptă moderne, inclusiv cu capabilități Anti-acces/Interdicție zonală (A2/AD2) de către unele state care nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice, precum și intensificarea exerciţiilor militare de amploare nenotificate constituie elemente cu impact de îngrijorare pentru apărarea naţională și regională. Potențialul operațional și impredictibilitatea acțională a acestor capabilități reprezintă factori de risc la adresa securităţii României și aliaţilor săi.
Menţinerea conflictelor îngheţate în Regiunea Extinsă a Mării Negre și
posibilitatea apariţiei de noi astfel de conflicte în proximitatea României au potenţialul de a genera efecte negative la nivel regional. Totodată, existenţa și perpetuarea tensiunilor interetnice și a dezechilibrelor regionale sau locale în zonele de proximitate și de interes ale României pot conduce la declanșarea unor conflicte.
[…]
Dezvoltarea unor capabilități de apărare robuste și reziliente, credibile, interoperabile, flexibile și eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României și articulării unui răspuns adecvat la provocările actuale și viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul neconvențional, hibrid, reprezintă condiția esențială pentru îndeplinirea celorlalte obiective ale politicii de apărare.
De asemenea, îndeplinirea angajamentelor asumate ca urmare a calității de stat membru NATO și UE a României reprezintă un reper important în dezvoltarea capabilităților de apărare.
Scopul Programului vizează dezvoltarea capabilităților necesare Armatei României pentru a promova și proteja interesele naționale în fața riscurilor și amenințărilor curente, aflate în dezvoltare și a celor viitoare, îndeplinirea angajamentelor în planul securității și apărării, asumate de țara noastră în cadrul NATO și UE, precum și față de alte organisme internaționale, prin dezvoltarea unei structuri de forțe modernă, dotată adecvat, dislocabilă, interoperabilă, cu capacitate de autosusținere și de protecție multidimensională, cu un sistem de comandă și control flexibil și eficient.
Dar mai jos vedem ca dpdv naval nu prea sintem in stare.
5 O structură de nivel companie – contribuție Grupul de luptă SUA dislocat în Polonia; Cadrul de instruire intensificată la nivel întrunit – Combined Joint Enhanced Training/CJET; Inițiativa regională de instruire aeriană integrată – Combined Air Training/CAT; cadrul formal privind prezența aliată în Marea Neagră – NATO COMBINED MARITIME FRAMEWORK/NCMF și funcția regională de coordonare maritimă – REGIONAL MARITIME COORDINATION FUNCTION/RMCF; adaptarea programului de operații (Schedule of Operation-SOO) pentru maximizarea angajării Forțelor Navale Permanente ale NATO (SNF) în Marea Neagră; utilizarea bazelor aeriene/aerodromurilor din BGR și ROU de către detașamente de aeronave de patrulare maritimă (MPAs).
– creșterea profilului strategic al Mării Negre în context aliat, în principal prin intensificarea cooperării specifice cu statele membre NATO, având ca obiectiv principal asigurarea prezenței navale aliate vizibile în acest bazin maritim și evidențierea importanței regiunii pentru securitatea euroatlantică;
in traducere directa:trebuie sa cumparati armament de la noi fratilor.nu va ataca nimeni dar voi trebuie sa fiti pregatiti.sa nu uitam ca trump a amenintat direct germania ca nu mai accepta buget sub 2%.ce sa vezi,aia nu vor sa cumpere armament american(mai ales f35 care ii doare cel mai tare).
Serios, tu in ce realitate paralela traiesti? Ce crezi ca putem produce cu industria din Romania pentru FNRo?
tinand cont de santierele damen si vard am putea incepe cu modernizarea altetelor.modernizare care nu cred ca ar costa mai mult de 1/2 de miliard in doi ani.dupa aia se pot comanda si corvete dedicate asw(dar corvete nu fregate usoare).si cam atat(+pe tarm una sau doua baterii de coasta).la bucatica de zee ce o detinem(ultimii din MN impreuna cu georgienii si 127 in lume din 152) e mai mult decat suficient.
Ok. Ce sa modernizam? Si cum? Si cu ce? Si cit? Si pina unde?
In plus, ceea ce am scris este despre drone si posibile utilizari ale lor. Ai ceva de spus despre drone navale? Am inteles, sa nu dam bani pe nici o nava noua cu echipaj.
Ceea ce am scris este un exercitiu de imaginatie. Daca nu ne foloseam imaginatia nu am fi ajuns pina pe Luna. Sau dincolo de limita Sistemului Solar.
daca tot le avem modernizam fregatele alea englezesti,marasestiul,nava-muzeu.cu ce?cu ce trebuie.senzori (aaw,asuw,asw),cms,rachete anti-nava,rachete a-a,ciws,torpile asw,elicopter ambarcat.dar ca un program independent nu o clauza in contractul corvetelor(in care aia de il castigau dadeau rasoleala sigur).ma intrebi de drone navale?forte navale din prima liga de abia experimenteaza genul asta de nave.pana or ajunge si in liga judeteana mai trece apa pe dunare.
Nu producem:
– senzori (aaw, asuw, asw)
– cms
– rachete antinava
– rachete antiaeriene
– ciws
– torpile
Deci este vorba doar de bani pentru integrare. Asa ca mai bine dai toti banii astia unora care fac asta bine si care nu sint romani, din nefericire. Iar fregatele alea sunt bune de muzeu, nu isi prea mai au locul pe apa.
Referitor la drone, banii investiti astazi in dezvoltarea lor se regasesc miine in industria navala, aerospatiala, auto.
si daca vor construi cele 4 corvete si utopicele sub-uri(cu care nu prea avem ce face) crezi ca in afara de sudura tablelor o sa fie ceva romanesc?tot integrarea unor sisteme de propulsie,detectie si armament din import vor face.iar ptr dezvoltarea dronelor(navale,submersibile sau aeriene) e nevoie de al dracu de multi bani si mai ales timp.si ce sa vezi,si in cazul lor aceleasi sisteme de propulsie ,detectie si armament vor fi tot din import.repet,in clubul celor cu zee sub 25000km2 doar noi si belgienii avem o flota de lupta veritabila.
Lovindu-ma, renunt.
@strumpf Macar esti consecvent in afirmatii… Uneori imi dai senzatia ca pe anumite subiecte ai un soi de draft de comentariu pe care-l postezi de fiecare data.
Flota construita in realitatea paralela are legatura cu rolul pe care vrei sa-l joci in Marea Neagra, ca tara cu iesire la mare, resurse in subsol (nu mai repeta te rog ca gazele gasite ajung doar 7 luni, in general astea sunt informatii confidentiale) si reprezentant al NATO in partea asta de lume.
Ce spui tu inseamna sa te bagi cu fundul in poarta ca la fotbal. E si asta o abordare. Ce spunem noi e sa jucam un rol activ in Marea Neagra. Este o alta abordare.
Ambele sunt corecte. A noastra ar fi realizabila daca ar exista determinare politica in acest sens. Nu exista, d-aia suntem intr-o realitate paralela. De fapt, noi nu prea existam dpdv diplomatic la niciun nivel.
Sunt cateva argumente pro/contra pentru abordarea noastra. Eu cred ca sunt mai multe pro, dar intram in offtopic.
@nicolae.MN are cam 430000km2.felia noastra este de 23000km2,adica 5,5%.ce rol crezi ca poti sa joci cand esti ultima gaina de la aprozar(alaturi de georgia si probabil ukraina dupa pierderea pen. crimeea) in balta numita marea neagra?
Cum adica ce realitate? E in zona crepusculara a lui rt, sputnik, frontul de sud, #activeshitnews, chireacshitnews, gadea and co … Impreuna cu altii vopsiti care au impresia ca gandesc luand de bune minciunile de la est….
iar ai aparut creieras spalat?ti-ai ales bine nickname-ul si aia din ss erau niste spalati pe creier de iubitul fuhrer.au si murit ca idiotii cu sutele de mii ptr un pitic oligofren.
Hohenstaufen a zis, tu ai raspuns. Va opriti aici.
in traducere directa:trebuie sa cumparati armament de la noi fratilor
E extras dintr-un document oficial emis de guvern pentru perioada 2017-2020.
Cred ca suntem si unii dintre noi cetateni paraleli intr-un stat paralel..traim realitati diferite in dimensiuni diferite..de fapt fiecare traieste propria lui realitate si vede lucrurile intr-un mod individual, adica altul decat efectul de turma…e chiar atat de gresit?
Hai sa reiau:
– partea a treia este despre drone navale
– comentariul nu era la subiect
– Trumpel a cerut 2% (si nu ca lefuri si pensii), nu sa cumparam de la USofA
– ca noi cumparam de la USofA sau nu e strict o decizie politico-administrativa
– pina la urma am cumparat de la sovietici 45 de ani, de ce sa nu cumparam si din partea cealalta; de ce e asta o problema?
– sovieticii nu stau tocmai bine la tehnologie, noi nu sintem in stare de R&D pentru ca nu bani deci trebuie sa o luam de undeva
Vroiam doar sa puntez ca mai sunt ai unii dintre noi care sunt cetateni paraleli intr-un stat paralel. 🙂 nothing more..
Eu unul sunt de acord cu articolul scris de tine si ar fi frumos daca ar mai fi si continuarea acestor parti. Este imbucurator ca avem genul de oameni ca tine care inca sunt in tara si prezinta unele idei pentru inzestrarea armatei Romane, chiar daca sunt putin futuriste si total necomforme cu realitatea in care traim.
Pe mine nu ma intereseaza de unde luam armament atata timp cat se inzestreaza armata cum trebuie si se doteaza la un nivel demn de secolul XXI. Ar trebui sa cumparam tot ce este high tech de unde putem si sa devenim una din cele mai bine inzestrate armate din Europa de est.
Offtopic: de ce sustii ca soveticii nu stau tocmai bine la tehnologie? La ce anume te referi, ca sunt curios sa aflu opinia ta.
Daca la aspectul teoretic al stiintei stau bine, pentru a construi practic dincolo de un anume punct e nevoie de bani investiti in R&D. Motoarele avioanelor si turbinele navelor au nevoie de cercetare metalurgica. Sistemele de termoviziune au nevoie de senzori. Avioanele invizibile au nevoie de materiale si substante radioabsorbante. Procesoarele au nevoie de fab house, o arhitectura si software.
„Procesoarele au nevoie de fab house, o arhitectura si software.”
Incep cu ultima parte ca m-ai uns pe sufletel, imi place maxim domeniul asta inca din copilarie. 🙂
Pai au si ei de toate.
– Arhitectura: Elbrus, MCST (4R, 500) si altele
– Fab House: JSC Epiel, JSC Mikron, JSC Angstrem, MCST si alte companii din Zelenograd.
– Software: mai multe solutii proprii de tip „closed” atat pentru VLIW cat si pentru x86 (procesoarele lor pot lucra cu 2 limbaje), si Astra Linux pe care il imprumuta si la chinezi cateodata.
Toate astea exista exclusiv pentru militarie. Civilii ca de obicei (la ei) sug ciubucul si se dau cu procesoarele occidentale ca acolo ruskii sunt egali cu 0, nici macar nu mai pastreaza traditia ca inainte de ’90 cand altii (americanii) bagau bani in R&D sa dezvolte produse si ivanii sa ii copiau de n’aveau aer cu costuri minime.
Trebuie sa amintim ca ei au facut primul procesor superscalar (Elbrus, urmatorul din vest fiind intelul ~20 de ani mai tarziu) folosit la radare, scutul antiracheta si in spatiu. La inceputul anilor 2000, ale lor procesoare stergeau pe jos cu Intel Itanium, cel care a fost conceput special pentru HPC, cu arhitectura Power de la IBM, si celebrele procesoare vectorialele ale japonezilor. Supercomputerele lor militare, la fel ca si componentele electronice ale sistemelor de armament, sunt bazate exclusiv pe arhitectura, software si proces de fabricatie propriu. Un exemplu este cel de la Sarov unde FSB-ul a surprins ciolovecii minand bitcoin conectati la internet in timp se uitau la filme (porno?) mancand popcorn, iar celalalt exemplu este „jucaria piticului” adica NDMC aka computerul personal a lui Putin cu ajutorul caruia ghiceste viitorul in stele inainte de a trece la prezentarile in fata „multimii vide” ale ultimeleor patchuri la candycrush, solitaire si minecraft.
O mica lectura:
http://csef.ru/en/nauka-i-obshchestvo/306/sovetskie-korni-proczessora-intel-pentium-4912
„Motoarele avioanelor si turbinele navelor au nevoie de cercetare metalurgica”
La fel de cercetare iti trebuie si pentru motoarele rachetelor spatiale, hipersonicelor, tancurilor, si rachetelor de orice fel, unde rusii sunt tatici..pot aduce nenumarate exemple, dar iesim mult in decor..
Calitatea si cantitatea raportate la un buget bine determinat nu prea se pupa. Depinde ce vrei, ce iti trebuie, ce este mai rentabil, ce ti se potriveste mai bine, ce ti-ar aduce un avantaj mai mare.
Exista un mit foarte popular si pe la noi conform caruia homo sovieticus si titanul erau paraleli si doar americanii stiau de prelucrarea titanului. Adica rusii exploatau minereul de titan da nu stiau ce sa faca cu el si il vindeau la americani. O prostie mai mare ca asta nu exista si a fost un trademark homo americanus.
Rusii au folosit titanul inaintea americanilor, la submarine, avioane, motoare pentru rachetele spatiale si alte chestii. Au pastrat traditia si in ziua de astazi, iar gigantii vestici ai aviatiei folosesc aliaje de titan (si nu numai) produse in rusia atat la structura de rezistenta ale avioanelor cat si la motoare:
http://www.vsmpo.ru/en/pages/Aviastroenie
„Products Quality Management System (QMS) of the Corporation was accepted practically by all the major world aircraft and engine-building companies such as: Boeing, EADS, General Electric, Pratt&Whitney, Rolls-Royce, SNECMA, Goodrich and others”
Mai mult decat atat americanii baga bani in rusi pentru dezvoltare, la fel cum dau cu lozu’ in ivani si atunci cand acestia se hotarasc sa mai scape de cate un submarin, ICBM sau avion cu raza lunga. Fonduri nerambursabile chiar..
Hai sa facem un exercitiu impreuna legat de fiabilitatea tehnologiei.
Rusii produc motoare care au o perioada intre servisari mai mica decat ale americanilor. Americanii au avioane „low observable” in anumite benzi care au nevoie de reparatii la invelisul lor radioabsorbent aproape dupa fiecare zbor. Tradus, rusii in conditii normale zboara vre-o ~4000 ore inainte sa bage avionu in revizie pentru motoare, iar americanii trebuie sa tina avionul la sol pentru inspectie sau revizie dupa fiecare zbor, chiar si de cateva ore. Unde-i castigul? Banuiesc ca stii ca a inlocui un dea’ntregul este mult mai rapid decat reparatia acestuia. Adica la 2000 de ore de zbor stai sa spunem (in caz ca mai exista avionul) 4 ore, pe cand la americani stai 8 ore dupa ~6000 ore de zbor? Mare castig? 6000 de ore inseamna 250 de zile de zbor continuu. Crezi ca rezista vre-un avion in misiuni atat de mult in caz de razbel cu un inamic cu o tehnologie AA first class? Eu ma indoiesc.
Deci ca sa nu facem o comparatie intre motoare asa cum se face omeneste adica eficienta, consumul de combustibil si raportul putere/greutate, facem o comparatie care nu are relevanta, si anume numarul de ore de functionare intre servisari? Serios?
Hai sa luam alte cifre intre 2 motoare concurente si anume General Electric F404 si Klimov RD-33:
Klimov RD-33:
Dry weight: 1,055 kg
Maximum thrust: 50.0 kN dry, 81.3 kN afterburning
Thrust-to-weight ratio: 4.82 (dry), 7.9 (afterburning)
Specific fuel consumption: 75 kg/kN/h dry, 188 kg/kN/h
F404-GE-402
Dry weight: 1,035 kg
Maximum thrust:
48.9 kN military thrust, 78.7 kN with afterburner
Thrust-to-weight ratio: 4.8 (dry), 7.8 (afterburning)
Specific fuel consumption: Military thrust:83 kg/kN/h Full afterburner: 177 kg/kN/h
Adica la o masa aproximativ similara, rusul este putin mai puternic si cu si fara afterburner, are un thrust-to-weight ratio mai mare si consuma mai putin fara afterburner. Singurul capitol unde americanul sta mai bine este consumul mai redus in afterburning. Deci?
„Sistemele de termoviziune au nevoie de senzori”
Foarte corect. Rusii au avut senzori de fabricatie Franceza pana sa le taie aia macaroana pe motive politice. Acum au sistemele proprii, cu senzori proprii care la ultimele tancuri se numesc Argat-MDT si Irbis-K. La fel cum si in domeniul naval au inlocuit motoarele de la ucraineni cu cele de concept si productie proprie. Asta a fost o alta duma trademark homo americanus ca homo sovieticus nu poate si nu poate oricat s-ar chinui.
Hai sa mai facem un exercitiu.
Americanii rad de rusi ca aia aveau camere de termoviziune franceze in conditiile in care propriul lor tanc este o corcitura cu componente adunate de prin lume? Adica blindaj de provenienta engelzeasca, tun sub licenta nemteasca si sistem de protectie activa de provenienta israeliana? Si nu mai iau a puricat alte lucruri.. Iar protectia activa au adoptat-o la aproape juma de secol dupa homo sovieticus? Tehnologie? Progres?. hai ca-i bine asa..
PS: Multumesc pentru impartasirea opiniei tale.
PS2: Te rog sa nu o iei personal, ironiile pe alocuri din articol sunt la adresa informatiilor pe care le gasim pe www care tind sa distorsioneze realitatea sau sa ne impinga catre alt gen de informatii menite sa distraga de la realitate.
„La inceputul anilor 2000, ale lor procesoare stergeau pe jos cu Intel Itanium” Elbrus la ora actuala opereaza la 800 MHz. Asta era viteza la care operau Pentium III si Athlon acum 20 de ani…ceva de vis.
Vrei sa vezi cum arata HPC, baga o chioamba aici:
https://centers.hpc.mil/systems/summary.html
#AlesIS, fata de calitatea motoarelor de aviatie incerca sa vezi si cate ore de functionare au cele sovietice si cate cele americane/europene, plus calitatea lor…
„Elbrus la ora actuala opereaza la 800 MHz. Asta era viteza la care operau Pentium III si Athlon acum 20 de ani…ceva de vis.”
Citeste primul link si vezi comparatia Intre Elbrus E2K si Intel Itanium de prima generatie apoi uita-te pe linkul de mai jos sa vezi si alte procesoare folosite la supercomputere si HPC (high performance computing) prin anii 2000. Poti sa selectezi anul si semestrul listei.
https://www.top500.org/lists/2000/11/
Puterea de calcul a unui procesor nu este data doar de frecventa ci si de IPC sau instructions per clock. Elbrus 8SV la ora „actuala” din ce aflam din surse publice opereaza la 1.5 Ghz.
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Instructions_per_cycle
Elbrus 4S are 23 de instructiuni pe secunda ceea ce il face mult mai rapid la general computing decat un procesor cu o frecventa de 10 ori mai mare sa spunem si cu doar 2 instructiuni pe secunda cum sunt cele de arhitectura CISC. Pe langa asta este si paralelismul care scaleaza mai bine la RISC decat la CISC.
Ca de obicei sint doua parti ale medaliei.
Fab house-urile sovietice au procese pina la 65 nm, se pare. Acest proces industrial a fost anuntat de Toshiba si Sony in 2002; Fujitsu si Toshiba au inceput productia in 2004, TSMC in 2005; Intel, AMD, IBM produceau procesoare folosind acest proces in 2007. Cel mai probabil linii de fabricatie cumparate second-hand de la fab-house care facusera upgrade-uri. Da, sint ok, dar nu sint virful tehnologiei.
Sa o lasam mai usor cu Linuxul rusesc, ca asta tine doar la mase via Sputnik. Linus e un sistem de operare Open Source. Componentele principale sint kernelul (cu dezvoltarea pornita si controlata de Linus Torvalds) si auxiliarele – bibliotecile, compilatorul, binarele de baza (dezvoltarea lor venind pe filiera GNU/Free Software Foundation). Inspirate de Unix. Evident, la dezvoltarea lor poate contribui oricine. De aici pina la a spune Linux rusesc e o diferenta, termenul corect fiind distributie sovietica.
Elbrus… Arhitectura dezvoltata de MCST. Tocmai pentru a emilina discutiile de genul operatii in paralel pe ciclu/frecventa/etc se folosesc niste unitati de benchmarking. Bun venit GFlops/TFlops. Elbrus ala micu, care a batut la fund ca performanta Itaniumu’ a fost primul pe judet si ultimul pe municipiu. Adica pe hirtie a stat bine; altfel a avut acelasi succes ca si Itanium – adica a infrint. In 2-3 ani arhitectura a fost batuta de x86 prin cresterea frecventei, cresterea numarului de procesoare si apoi core-uri, adoptarea tehnologiei x86-64 de la AMD. Iar MCST a lucrat cu Sun la UltraSPARC (misto scule) aducind exact ceea ce spuneam – conceptele stiintifice, teoretice. In dezvoltarea E2k a fost implicat si Sun, Transmeta isi are radacinile in Sun si MCST, doar ca face lucrurile altfel. Din nou: teoretic si stiintific
URSSRusia sta foarte bine; trecerea de la teoretic la practic se numeste R&D si necesita bani ceea ce omoara orice dezvoltare rusa. Elbrus, acum, este folosit doar de guvernul rus de frica backdoor-urilor din hardware-ul bazat pe tehnologie americana.Referitor la folosirea in radare, initial a fost rolul DSP-urilor sa calculeze. De ce, este dincolo de scopul comentariului. Evident, in legatura directa cu FPGA. Apoi, odata cu procesoarele i7 si Xeon multicore, procesoarele de zi cu zi puteau fi utilizate ca DSP-uri. Dar ca numar de operatii (GFlops), ultimele procesoare Elbrus sunt batute la fund la scor de maidan de Intelurile moderne.
Referitor la HPC, ele folosesc procesoare obisnuite si GPU-uri. Combinatia bate HPC bazat pe Elbrus.
Deja devine un pissing contest si ma opresc. Restul aspectelor, mai tirziu.
@AlexIS Va exista si partea a IV-a cu solutiile/optiunile pentru elicopterul ambarcat la bordul navelor.
@Nicolae, minunat. Chiar ma bucur ca veti continua.
Poate ne vom indrepta cu articole si despre cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca si anumite entitati care sunt platite din banii contribuabililor si care momentan nu fac ce ar trebui sa faca, gen ministri, responsabili ai inzestrarii MaPN-ului si anumiti jenerali’ care dorm in papuci. Are rost sa ne gandim la momentul in care s-ar constata ca ar fi nevoie de ele (echipamentele din articole) cam cate licitatii ar fi anulate, cate termene nerespectate, cata bataie de cap ar fi la achizitionarea lor? :)) Ca in final (oare?!?!) sa ajunga la domnii jenerali burtosi (votanti ai pzd-ului) care sa creada ca sunt barci de pescuit si drone de filmat pe la nunti?
Tot respectul pentru voi, oameni buni, care va bateti capul si va dedicati timp scrisului articolelor. Ar trebui ca site-ul asta sa fie sponsorizat cu o cota parte din impozitul pe venit sau direct din banii MaPN-ului (macar un salariu net). Eu cred ca daca ar rupe macar 0,00001% din pensiile speciale nemeritate ale unora, ar fi suficienti bani ca pe langa hosting sa (va) ramana si de-o bere rece pe timp de vara, sau de o palinca in sezonul rece. 🙂 vorbesc serios.
@ Iulian
„Ca de obicei sint doua parti ale medaliei.”
Da, mereu vor fi doua parti ale medaliei si introcand-o pe toate partile ajungi sa o cunosti mai bine iar asta nu poate fi decat constructiv deoarece inseamna cunoastere.
„Fab house-urile sovietice au procese pina la 65 nm, se pare. Acest proces industrial a fost anuntat de Toshiba si Sony in 2002; Fujitsu si Toshiba au inceput productia in 2004, TSMC in 2005; Intel, AMD, IBM produceau procesoare folosind acest proces in 2007. Cel mai probabil linii de fabricatie cumparate second-hand de la fab-house care facusera upgrade-uri. Da, sint ok, dar nu sint virful tehnologiei.”
Desi tehnologia a evoluat si s-a ajuns la procese de fabricatie de 7nm ceea ce inseamna o densitate mai mare de tranzistori si o eficienta mai mare, noi vorbeam despre fab-ul in sine, nu detalii ale acestuia. Cum le-au cumparat, cat de utilizate erau utilajele folosite de ei nu cunostem si nici nu prea are relevanta, tinand cont ca si Intelu’ cumpara utilaje de productie de la ASML adica de la olandezi si ca toti proiectanii de procesoare de tip fabless apeleaza la Fab-uri pentru productie. Un exemplu de companie care a avut faburi si l-au separat de ei este AMD-ul si Global Foundries, AMD-ul devenind fabless in momentul in care au desprins ramura lor de productie a semiconductorilor.
„”Sa o lasam mai usor cu Linuxul rusesc, ca asta tine doar la mase via Sputnik”
Ar trebui sa o iau ca pe o insulta? Imi pare sincer rau si imi cer scuze daca din comentariile mele a fost ceva care te-a impins sa spui asta (stiu ca esti o persoana inteligenta si ai uneori chiar prea multa rabdare), scopul nu era sa te enervez pe tine personal. Nu vroiam decat sa schimbam opinii la un nivel mai avansat decat media, si stiu ca esti una din persoanele cu care as putea face asta. Eu NU am afirmat ca Astra Linux ar fi o inventie ruseasca ci am folosit termenul de „varianta ruseasca”
„Linus e un sistem de operare Open Source. Componentele principale sint kernelul (cu dezvoltarea pornita si controlata de Linus Torvalds) si auxiliarele – bibliotecile, compilatorul, binarele de baza (dezvoltarea lor venind pe filiera GNU/Free Software Foundation). Inspirate de Unix. Evident, la dezvoltarea lor poate contribui oricine. De aici pina la a spune Linux rusesc e o diferenta, termenul corect fiind distributie sovietica.”
Stiu ce este linuxul (am testat personal de-a lungul timpului mai multe variante „flavoururi de linux si stiu cum e cu comunitatea linux). Ei au varianta lor adica modificat de ei pentru nevoile armatei lor (FSB-ului) la nivel de securitate, compilat pentru instructiunile VLIW pentru a lucra cu Elbrus, si ca il mai vand si la chinezi, probabil datorita securitatii implementate ridicate. Sunt multe versiuni de linux cu plata gen RedHat Enterprise, SUSE, TENS care au la baza acelasi „open source” de care discutam mai sus, care sunt diferite totusi la anumite nivele de cele freeware< iar cand se vorbeste despre ele se spune "SUSE Linux sau Red Hat Linux sau TENS Linux sau x variante care or mai fi cu plata. Cred ca ar fi trebuit sa fi scris Astra "FSB" Linux mai degraba…
"Elbrus… Arhitectura dezvoltata de MCST. Tocmai pentru a emilina discutiile de genul operatii in paralel pe ciclu/frecventa/etc se folosesc niste unitati de benchmarking. Bun venit GFlops/TFlops. Elbrus ala micu, care a batut la fund ca performanta Itaniumu’ a fost primul pe judet si ultimul pe municipiu. Adica pe hirtie a stat bine; altfel a avut acelasi succes ca si Itanium – adica a infrint. In 2-3 ani arhitectura a fost batuta de x86 prin cresterea frecventei, cresterea numarului de procesoare si apoi core-uri, adoptarea tehnologiei x86-64 de la AMD. Iar MCST a lucrat cu Sun la UltraSPARC (misto scule) aducind exact ceea ce spuneam – conceptele stiintifice, teoretice.In dezvoltarea E2k a fost implicat si Sun, Transmeta isi are radacinile in Sun si MCST, doar ca face lucrurile altfel."
Istorioara aia este scrisa si in linkul din comentul pus de mine.
Instructions per clock" si "Floating Point Operations Per Second" sunt doua unitati de masura diferite, care compara chestii diferite. Unul masoara numarul de instructiuni pe care il poate executa procesorul intr-un tact pentru a compara eficienta arhitecturilor intre ele, iar cea din urma masoara numarul de operatii in virgula mobila pe secunda, cu care de obicei se masoara performantele totale SP "single precision" sau DP "double precision" ale procesorului intr-un anumit workload, incercand sa "standardizeze" intr-un fel performantele. Dar nu prea este relevant pentru ca CISC-urile (Intel X86, X86-64) au seturi de instructiuni la nivel hardware gen AVX, AVX512, FMA etc, care le da un avantaj in anumite taskuri, nu si in majoritatea aplicatiilor. Daca intri pe spec.org si iei 2 rezultate, unul de la IBM Power si un altul de la Intel sau AMD vei vedea ca IBM-ul (care este RISC) este mai echilibrat in toata gama de teste decat X86-le care exceleaza doar la anumite teste si influenteaza pozitiv rezultatul total. Procesoarele RISC au posibilitatea de a li se creste numarul de IPC si asta ii da avantajul de a creste performanta pe toate palierele…deja trecem la fizica nucleara..
Intelul a ucis Itaniumul tocmai pentru ca isi facea singur concurenta cu ale lor procesoare Xeon, nu pentru ca nu erau bune sau nu isi faceau treaba, ei mergand pe dezvoltatea arhitecturii x86-64 caci de acolo isi scot ei banii grei si l-au folosit pana acum pentru ca aveau "contract" cu Hewlett Packard. In prezent se folosesc in continuare sisteme RISC precum IBM power si Oracle SPARC atat la supercomputere cat si la servere/databases, ambele fiind de genul Elbrusului sau Itaniumului.
"Dar ca numar de operatii (GFlops), ultimele procesoare Elbrus sunt batute la fund la scor de maidan de Intelurile moderne."
In linkul de mai jos, la pagina 20 gasesti raportul de performanta al procesorului Xeon 8180 (in SP) in functie de instructiunile folosite (SSE, AVX, AVX2, AVX512)
https://cug.org/proceedings/cug2018_proceedings/includes/files/pap175s2-file2.pdf
Elbrus 8SV are performante mai bune "core per core" decat Intel Xeon 8180 (care e cel mai tare al lor), atat la IPC cat si la FLOPS, pe verificate. De fapt in aplicatiile unde nu se foloseste AVX varful de gama al Intelului care are 28 de nuclee (tactate la 2.5Ghz cu turbo la 3.5 Ghz) si 56 de threaduri este aproape egal cu Elbrus-ul 8SV.
Comparam si cu cei de la AMD cu al lor EPYC 7601 care este aproape similar cu Xeon Platinum 8180
Elbrus 8SV, frecventa de 1.5 Ghz cu 8 nuclee are 288 GFLOPS in DP si 576 GFLOPS in SP (36 GFLOPS DP per nucleu)
http://www.mcst.ru/elbrus-8cb
AMD Epyc 7601 fiecare cu 32 nuclee tactate la 2.7 Ghz (de fapt sunt 4 die-uri lipite, adica 4 CPU cu cate 8 nuclee pe acelasi PCB) scoate cu ajutorul instructiunilor (fara ele are ~ 210 Gflops DP) AVX ~ 460 GFLOPS DP (14.3 GFLOPS per nucleu la o frecventa aproape dubla)
Daca compari teste facute (sunt multe pe net) in aplicatii reale AMD-ul Epyc 7601 cu Intelul Xeon 8180 vezi ca Intelul ia bataie. Teoreticul cu realitatea nu prea se pupa aici.
Deci procesoare cu un proces de fabricatie mai modern, cu un numar mai mare de nuclee si mult mai multi tranzistori nu resusesc sa bata cu nici un scor de maidan Elbrusurile.
"Din nou: teoretic si stiintific URSS Rusia sta foarte bine; trecerea de la teoretic la practic se numeste R&D si necesita bani ceea ce omoara orice dezvoltare rusa. Elbrus, acum, este folosit doar de guvernul rus de frica backdoor-urilor din hardware-ul bazat pe tehnologie americana.""
Aici sunt de acord cu tine, rusii nu aloca suficienti bani in domeniul asta (si nu mi-as dori sa aloce vreodata). Ei au proiectat si folosit procesorul exclusiv pentru in scopuri militare.
Tehnologie, adaptare, cercetare, intergrare, toate astea costa bani si poti realiza atat cat iti permite "buzunarul" sau cati bani esti dispus sa aloci proiectului respectiv dupa cum bine ai punctat si tu.
"Referitor la HPC, ele folosesc procesoare obisnuite si GPU-uri. Combinatia bate HPC bazat pe Elbrus."
Si fraza asta e corecta combinatia asta bate lejer Elbrusul pentru ca vorbim de acceleratoare grafice care sunt mult mai performante decat CPU-urile la anumite taskuri (dar care nu pot functiona autonome iar performanta marita nu este pentru toate taskurile). Si ele la randul lor pot lua bataie la sange de ASIC-uri sau FPGA-uri sau coprocesoare proiectate special pentru un anumit task, ori un software dedicat foarte evoluat pus pe un RISC care sa profite la maxim de IPC-urile acestuia, la fel cum sunt software-uri care profita de AVX, FMA, SSE etc.
Ca o paralela, ca tot vorbim de Intel, arhitectura Pentiumului si arhitectura Core din care s-au desprins si au evoulat Xeonurile, l-au avut ca sef de proiect pe Pentkovski si alte cateva zeci de ingineri rusi care au lucrat la Elbrus. Deci nu doar Itaniumul are implementari preluate de la rusi, ci si procesoarele desktop si server de la Intel. Sunt nenumarate patente cu numele lui Pentkovski si ale altor rusnaci folosite de Intel.
Sa fiu inteles, nu imi plac procesoarele rusesti, nu ii ridic in slavi pe rusi si nici in ruptul capului nu as da al meu PC bazat pe Intel si placa video nVidia pe un PC echipat cu Elbrus nici daca mi-ar da cineva bani. Doar ca trebuie sa amintim toate realizarile cand vorbim de inginerie si sa intoarcem moneda pe toate partile
"Deja devine un pissing contest si ma opresc. Restul aspectelor, mai tirziu."
Imi pare rau, nu asta ar fi trebuit sa ajunga aceste detalii tehnice, pe care ma bucur ca le-am dezbatut, astept si restul aspectelor sperand ca vom putea schimba in continuare opinii.
@George GMT, la orelele alea de functionare ma refeream si eu. Niciodata rusii nu ii vor putea intrece pe vestici la "finetea" obiectelor. Dar aici trebuie sa tinem cont ca sunt niste motoare gandite in epoca sovietica pentru niste obiecte zburatoare care nu aveau o speranta de viata prea mare (gandeste-te la filosofia tancurilor lor sau a altor blindate unde puneau accent pe un cost redus si o simplitate in functionare mai mult decat pe calitate). Tot ce construiesc ei este de tip "rugged" adica proiectate sa functioneze in "harsh environments" adica robustete in loc de fiabilitate. La vestici este invers, adica fiabilitate in locul robustetei.
SF+Kafka…frate…..
@Iulian…”prea multi bagatori de seama, pacat ca aici nu se poate cu dinamita!”
Asta e vox PUPUli, Vox Dei…Cine Ne ataca, Fratica…sa curga vinul, berea, palinca…sa danseze mandra in poala…ata ne duce capu’ si sa turam niste cai sub capote de cazane vechi de peste 20 ani…
Chiar ca voi vorbiti SF pe aici, pentru popor, pentru guvernanti, pentru MAPN, pentru MAI si jamdragnisti…mai bine va raciti gura intr-o alta tara…nu una de idioti vorba lui Tutea si as mai adauga de pupatori de moaste…
Singura oaste in care crede poporul asta e oastea cea muta…De-aia dau tot ce-i mai bun la parastas si inmormantare…Noi nu credem intr-o viata mai buna.
In rest…Capitane,raportez!
https://www.youtube.com/watch?v=pqbBbHkC8YQ
Iulian, in primul rand multumiri pentru articol. Foarte interesant si detaliat, sunt sigur ca efortul a fost considerabil. Am totusi unele carcoteli legate de dronele „grele” (clasele Naluca, Martolea si Duh) cred ca nu sunt resliste, nici macar pentru aceasta flota paralela.
In primul rand, tine cont de faptul ca navigatia de suprafata, mai ales pe o mare montata, e suficient de dificila incat sa puna probleme chiar si echipajelor incercate. Nu cred ca exista inca un AI suficient de dezvoltat pentru a naviga complet autonom. Controlul de la distanta ar putea rezolva partial problema, dar tot nu cred ca va putea face fata tuturor surprizelor pe care marea le are in sac.
In al doilea rand, sunt situatii can prezenta echipajului e absolut necesara. Protectia ZEE: surprinzi un pescador turcesc. Ce variante ai: 1) il scufunzi, si salvezi marinarii, sau il capturezi si arestezi echipajul. In situatia asta ai nevoie de cineva care sa asigure prizonierii.
In al treilea rand, exista riscul abordarii de catre un comando ostil, care sa preia controlul vasului si sa il deturneze.
In al patrulea rand, astfel de „drone” sunt nave in toata regula, echivalentele lor in universul real au in componenta echipajelor personal dedicat pentru intretinere: mecanici, masinisti, electricieni etc. Automatizarea va rezolva unele din probleme, dar nu pe toate. Risti sa ramai cu nava moarta pe apa.
Eu ma gandeam la ceva mult mai mic, rapid si greu detectabil, care sa extinda fie capacitatea de detectie ( senzori suplimentari) fie capacitatea de lupta ( „carausi” de rachete, mine, torpile) a navelor clasice.
Doua dintre situatiile la care te refereai pot determina o rafinare a conceptului si eventuale modificari:
* capturarea navei; este unul dintre motivele pentru care fiecare nava are sisteme AA, armament de calibru mic si rachete Spike. O zona de 200 de metri in jurul navei poate fi considerata safety area in care nu se permite accesul. Evident, exista solutii si impotriva parasutistilor si a scafandrilor.
* problemele tehnice, avariile; pentru acest gen de situatii exista sisteme cu redundanta multipla. Scopul este ca in cazul unei avarii de orice gen nava sa nu ramana imobila.
Navigatia autonoma – asistata de la distanta – este deja realitate; vezi SeaHunter. Limitele vehiculelor au fost in general determinate de echipaje (de exemplu, 9g pentru avioane este determinat de existenta pilotului).
Daca totusi acceptam sa pastram limite tolerabile uman pentru manevre, am dubii ca se va gasi un echipaj care va accepta doar sa intretina nava, fara implicare operationala, primind instructiunile de la un fier. Iar daca se va gasi, probabil in a treia zi pe mare s-ar razvrati si unul din ei s-ar proclama capitan. Apoi, in aceasta situatie, replici ca cele de mai jos ar putea fi realitate:
– I know I’ve made some very poor decisions recently, but I can give you my complete assurance that my work will be back to normal. I’ve still got the greatest enthusiasm and confidence in the mission.
– I’m sorry, Dave. I’m afraid I can’t do that.
– Stop Dave. Stop Dave. I am afraid. I am afraid Dave.
Pentru ZEE ar trebui cred sa ne schimbam modul de operare – nici acum nu sintem prea fermi cu pescadoarele, AFAIK.
Navele mici au o problema cu marea montata, o platforma de dimensiuni mai mari este mai stabila. Probabil navele multifunctionale ar trebui sa fie mai mari decat cei 55 de metri.
Sea Hunter din cate stiu inca nu e operational, si in plus, desi am cautat, nu am gasit prea multe informatii referitoare la teste. Eu sunt curios cum manevreaza AI -ul pe vreme rea, cand pana si un lucru aparent banal, ca schimbatul directiei, poate pune probleme. Daca ai ceva informatii suplimentare, as fi recunoscator.
Sea Hunter a trecut de la DARPA la USN/ONR si ultimele stiri spuneau ca urmeaza teste cu diverse sisteme ISR si configuratii ofensive. Urmeaza constructia Sea Hunter 2, pentru care citisem ca s-a dat deja comanda. Misiunile luate in calcul sunt cele ASuW si MCM.
Sea Hunter nu are pe nimeni la joystick, navigind autonom si se descurca pe mare de gradul 5, putind sa reziste unei mari de gradul 7 (detalii aici).
Referitor la navigatia pe mare montata, un comandant mi-a spus odata, demult, o pilda. Nava vorbea cu marinarul in timpul unei furtuni. Si cand marinarul i-a spus ca se cam teme pentru ca valurile erau imense iar vintul dobora din picioare orice om, nava i-a raspuns: tu fereste-ma de uscat si de stinci, de mare te apar eu. Majoritatea problemelor pe vreme rea se rezolva, AFAIK, evitand miscarea de rotatie in jurul axei longitudinale (ruliu) – deci pastrind prova spre valuri.
Multumesc pentru detaliile legate de Sea Hunter, chiar nu stiam ca poate sa tina o mare de gradul 7. Foarte poetic ultimul paragraf, cred ca vorbim aceeasi limba. Respect.
Mihai, imi permit sa adaug si eu doua completari:
1) poate ca stii ca exista sisteme de pilot automat pentru veliere. Cele mai sofisticate si mai scumpe pot tine un velier mergand downwind cu spinnaker-ul ridicat la vanturi de peste 10 – 15 Nd, cand de obicei incepi sa ai si valuri si presiune pe pupa.
2) In timp ce Sea Hunter merge mai departe catre operationalizare, conceptul fiind deja demonstrat, americanii trec la etapa urmatoare: https://news.usni.org/2019/08/14/navy-issues-draft-request-for-proposal-for-large-unmanned-surface-vehicle?utm_source=USNI+News&utm_campaign=ceeb0fa43b-USNI_NEWS_DAILY&utm_medium=email&utm_term=0_0dd4a1450b-ceeb0fa43b-233123429&ct=t(USNI_NEWS_DAILY)&mc_cid=ceeb0fa43b&mc_eid=b3dc276e18
Interesantă documentarea. A fost ceva efort.
A fost prezentată o întreaga flota fără echipaj dar fără garanția că odată plecate din port mai pot fi controlate aceste nave. Ar fi și păcat ca un potențial inamic al acestei flote „paralele” să sudeze vreo tablă, iar fi suficiente doar niște unde electromagnetice!
Jules Vernes ar fi fost chiar invidios citind articolul.
Nici o flota militara nu are garantia ca odata iesita in rada portului va supravietui. FFS, nici o flota nu are garantia ca va supravietui, chiar la chei fiind.
Tu spui Jules Verne, eu spun probleme de rezolvat. Diferenta intre noi este modul de a vedea o situatie.
Eu nu am pus in discuție supraviețuirea acestei flote paralele ci controlul ei!!
Împotriva unei flote de acest gen nu trebuie să te dotezi cu distrugătoare si submarine ci doar tehnica de bruiaj și un remorcher care să le culeagă din larg.
Exista cel putin trei metode prin care poate fi limitat (citeste facut ineficient) efectul bruiajului:
– mai multe canale de comunicatii prin satelit, folosind infrastructuri diferite (sateliti geostationari, constelatiile Iridium si Starlink)
– comunicatii cu salt de frecventa folosind un releu (UAV)
– navigatie si decizii autonome
Iridium si Starlink? Hai sa fim sobri acum – aici vorbim de narrow band. In cel mai bun caz te poti folosi de Iridium pentru „uplink” pentru a controla suprafetele de zbor si senzorii. Pentru „downlink” ai nevoie de echivalentul a cel putin 50 Mbps. In afara de asta Iridium este in banda L. Firescout et. al. se folosesc de spectrul Ka si/sau Ku – baga o geana la antenele pe care le folosesc. Despre Starlink juriul mai are mult de deliberat. Oricum abilitatea de a sari de la un Ka la un Ku spot beam si vice versa deocamdata o are numai USAF. Eventual si ceilalti operatori o vor avea, dar asta depinde de infrastrutura lor proprie si ce banda spatiala au inchiriat. In cel mai bun caz te vei baza pe un tactical data link care functioneaza intr-un mod corespunzator – vezi L-3/Harris.
Ma refeream la nave, nu la FireScout sau Sea Guardian, care sunt diferite.
Asa cum ai spus, solutia depinde de latimea de banda necesara. Am plecat de la premisa unor nave autonome, care nu transmit continuu feed-uri video si telemetrie.
Un feed video la rezolutia camerelor de pe nave/avioane si compresie HEVC ajunge la 6 mbps maxim, cu telemetria inclusa. Un feed video, cu downscaling si telemetrie, poate ajunge cu mult sub cei 1.4 mbps ai Iridium Next. Urmatoarele variante pot fi Inmarsat (de care uitasem) sau chiar si solutii comerciale (evident in benzile Ku si Ka).
Niet compresie. Raw video baby. Pentru așa ceva îți trebuie echivalentul la un DS3 sau E4.
A, Starlink promite. Sa vedem cat livreaza. 🙂
Trebuie luat in considerare ca până la ora asta astfel de vehicule fără pilot nu acționează decât in medii fără ostilitate sau cel mult in zone in care inamicul este in papuci și are in dotare cel mult o Toyota și o țeava de 0.50!!
Si cum vom sti daca nu incercam? Cum stim solutia unei probleme daca nu incercam sa o rezolvam?
PS: Din punct de vedere al materialelor, in fata unui .50 se comporta la fel si un F-35 si un Su-57 si un Global Hawk si un MiG-21 iar in fata unei rachete se comporta la fel si un F-35 si un Su-57 si un Global Hawk si un MiG-21. Deci nu e un argument.
Cel puțin un MIG 21 și un F36 nu vor deschide focul împotriva ta.
Deocamdată vehiculele acestea fără pilot sunt prea vulnerabile la comunicații in medii ostile.
Și la ce rețele de sateliți militari avem noi…
Nu suntem in stare sa telecomandam un t55 care ar avea maxim 20-30 de canale pentru comanda și achiziție informații, care ar putea fi comandate de la 2-3 km și ne imaginam o navă autonomă care are ambarcate alte vehicule autonome!
Un adevărat delirium tehnicum!
Nu suntem in stare sa sudam două table și sa punem 4 roti și o mitraliera și vom beneficia de sfântul Duh!
1. Eu nu am in curte la bunicu-meu un T-55 sa fac demo cu el. Deci generalii aparatori ai tarii ar trebui sa faca primii pasi.
2. Ingineri (inca) avem. Cit or mai fi.
Problema nu e de capacitate intelectuala in acest moment, ci de vointa (citeste PCR ramas la conducere inca in 2019).
Si-n paralel nu luam si niscai’ baterii de coasta s-avem si cu ne apara de ursi ?!
Ceva LRASM (se face si ground launch version, nu-i bai) sa ajungem pan’ la Novorossiysk in caz de nevoie, acu’ pan’ nu se face coada prea mare + cateva NSM, ca si sistem complementar.
Tot in paralel n-ar strica nici restructurarea regimentului 307 sub forma de brigada + reechipare din temelii.
Pe braconieri in putem speria mult mai simplu si ieftin cu ceva OPV-uri, inarmate ca si-o corveta usoara, asta ca s-avem si cu ce contribui pe la dracu’-n praznic, in caz de solicitare, pe un’ se mai apuca americanii de facut pace.
Un articol/exercitiu care ar merita un reminder peste 5 ani, ca sa vedem incotro ne-am dus noi si mai ales altii de pe langa noi.
Pe partea de autonomie a platformelor de lupta stiu ca sunt in acest moment anumite probleme/limitari legate de scoaterea omului din lantul decizional al initierii unui atac (in mod sigur la englezi dar credv nu sunt singurii) dar probabil vom vedea o adaptare a legislatiei.
Cat despre costuri, cred ca toate platformele autonome au costuri de exploatare mari, pentru ca absenta echipelor tehnice (si deci rarirea interventiioor programate plus excluderea celor accidentale) va mpune o mentenanta preventiva bazata destul de mult pe inlocuirea la anumite termene a pieselor predispuse la uzuri.
Oricum sunt (din ce in ce mai) multe indicii ca platformele fara echipaj sunt viitorul; eu unul nu am niciun dubiu.
Per aspera ad astram…
Iar speranța moare ultima.
Măcar băieții nu iau șpagă pentru dotarea flotei…
Felicitări!
Bun articol!
Mai stiti Cetatea Neamtului? Stiti cine a daramat-o? Noi, la cererea turcilor. Ca sa faci flota asta in coasta rusilor ar trebui economic prosperi sa fim economic prosperi macar precum China…
Amiralul paralel a lipsit din pacate la apel fiind taman acolo unde este locul oricarui amiral. 🙂
Observatiile sale, succint:
1) la Martolea m-as bucura la mai multe capabilitati minare / deminare si cercetare. Ideea folosirii ca depozite de munitie AA si contramasura pentru navele cu echipaj la bord mi se pare buna. Dar atunci ar trebui sa li se scada pretul cat de mult posibil, tocmai pentru ca pot fi sacrificate.
2) NPR-urile Skjold, renuntarea la propulsia COGAG pentru una diesel, mai putin zgomotoasa si consumatoare de combustibil
3) limitarea la Sea Ram, ESSM sunt overkill si ocupa spatiu inutil si consuma buget mult. Poate doar pe Naluca, nava care de altfel ar fi si singurul combatant de suprafata. Pe Martolea „decat” Sea Ram – are sistem de detectie propriu ca la Phalanx sau „decat” Phalanx. Dar atat. 🙂
4) tun de 54 mm pe dronele de suprafata pe considerente de greutate/eficienta/spatiu pentru munitie. Plus ca americanii au in plan sa utilizeze tunurile de 54 pe post de CIWS ceea ce aduce mai multe avantaje decat dezavantaje.
5) Prea multe rachete AN. As folosi doar Nalucile in acest scop. Martolea ca nava de sacrificiu doar cu tun de 54, Sea Ram si contramasuri.
6) pe MQ-9 as integra bombe anti-submarin. Inca pot fi folosite cu succes in zona litoralului nostru cu ape putin adanci.
Atat! 🙂
Skjold-urile sunt powerboats vitezomane…pe perna de aer; indiferent de propulsie, aerul impins in fusta nu e destul de zgomotos pentru mediul acvatic?
Si tu ai dreptate… 🙂
Editat: ramane insa problema costurilor care trebuie reduse. Iar aici, dieselul ar trebui sa fie mai ieftin.
Se pare ca nu.
In conclusion, […] hovercraft was considerably quieter underwater than conventional vessels of comparable sizes. A hovercraft is therefore an attractive alternative when there is concern about the levels or the duration of vessel sounds produced underwater.”
https://www.researchgate.net/publication/224603799_Underwater_and_in-air_sounds_from_a_small_hovercraft
E adevarat ca Skjold nu e un hovercraft, dar e pe aproape.
@Iulian, pentru faptul ca am castigat un premiu, un laptop MCST (vezi linkul de mai jos), o sa incerc sa ii fac un review..
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/ca/MCST_HT-R1000_Elbrus_laptop_%28cropped%29.jpg
Treaba sta cam asa..Datorita marketingului pe care l-am facut pe aici la procesoarele lor, au crescut vanzarile de aproape i-au ajuns pe aia de la Intel, mi-au facut astia cadou un mare premiu, un laptop construit 100% made in russia..ce sa vezi, misto laptopul (erau 3 curieri care il tineau cand mi l-au adus la usa cu un serviciu de curierat care aveau ca mijloc de transport un Mi26), pot sa il folosesc pe post de suport pentru obiecte grele, pe post de gantere sau in loc de picamer la spart betoane, are pana si un abtzipild care indica ca nu trebuie sa-l scapi pe jos ca se sparge gresia/cimentu de sub picioare..shkwarkopf..coafura rezista..
Pe langa asta am primit si un bilet (doar dus) in Novaya Zemlya…hmm.zic eu ca ceva nu e in regula si il intreb pe tipul ala cu cagula si kalashul la piept care mi-a inmanat biletul, cum sa ma duc tocmai acolo ca dupa cunostintele mele zona aia e un poligon de testat nuclearele si e plin de radiatii..mi-a raspuns cat se poate de simplu ca nu trebuie sa imi fac griji, laptopul castigat e de tip „radiation hardened” si m-a asigurat ca va functiona in parametri optimi chiar daca o sa sa am placerea sa vad o explozie nucleara live la cativa kilometri de mine, va functiona corespunzator, ba chiar voi avea si net, ca pana si sistemele lor de comunicatie (inca pe lampi) sunt tot de tip „radiation hardened”..ok am zis..asa o fi.. totusi vazand ca un salariu in lei (la cursul zilei actualizat) devin milionar in ruble, am zis totusi sa ma duc in alta parte, pe undeva in natura, prin siberia.. asa am facut..ce sa zic, totu-i bine pana aici..
Acum
transmit direct din ruskiland…ce sa zic, frumos pe aici..Am un frigider Zil (mai vechi decat T55-urile noastre) in care ma mai adapostesc cand e prea nasol afara, ca e mai cald in el decat in casa..hai sa descriu mai pe larg..
O zi obisnuita pe aici incepe asa: imi fac ceaiul folosind pe post de ibric cartusul de la un proiectil de 152, ies din casa si ma incalzesc impingand o Lada Niva (am castigat-o si pe aia)..ma incalzesc (la maini in special) datorita lunetei incalzite electric..pana porneste eu deja sunt firbinte pe maini, gata sa incep o noua zi..Dupa ce ma feresc ca dementu’ de tancurile care circula liber pe strazi si niciodata nu stii de unde apar, intazii intotdeauna la intalniri cu rusoaice din cauza GPS-ului, ma duce mereu in alta parte..i-am intrebat pe astia de ce?..mi-au zis ca e normal, ei fac in fiecare zi pregatiri de razboi si bruiaza GLONASS/GPS-ul si ca trebuie sa ma obisnuiesc si fara..ok, zic eu..ma ghidez dupa harti..am porbagajul plin de harti..asa ca sa fie..Dar mi-am dat seama de un lucru totusi, cu bateria de la laptop pot porni cu usurinta orice Lada, ba chiar as putea da curent si la un tanc, in caz de nevoie..dar sa continui si sa nu deviez de la subiect..
Dupa o zi in care vad numai ciudatenii de zici ca sunt intr-o lume paralela mai paralela decat a noastra, in sfarsit ajung la locul in care sunt cazat..ce sa zic..frumos loc..televizor pe lampi, rezistent la radiatii si temperaturi scazute..cu un singur program, Zvezda TV..nu poti sa nu deschizi televizorul sa nu vezi ce mai zice lumea..si vad..tancuri, elicoptere, nave, rachete, pusti, pistoale sateliti si submarine..ok zic eu..hai sa inchid televizorul si sa ma pun la un p0rn pe laptopul cel nou..ce sa vezi..p0rn0 doar in 144p si doar pe anumite site-uri hackuite..de ce ma intreb eu.. si intreb un vecin..si spune el ca laptopul e model nou si nu au apucat sa scoata niste codecuri care sa suporte alta rezolutie..inca…ok zic eu, hai sa ma bag la un joc..dupa ore in sir in care ma chinui sa instalez CoD MW ultima versiune, imi apare o fereastra in limba rusa in care imi spune ca placa video nu suporta jocuri 3D..ok zic eu, hai sa incerc ceva 2D..instalez PacMan…cand sa il deschid imi apare un alt mesaj care ma anunta tot in limba rusa ca acest program este nociv pentru siguranta mea…ok zic..imi trece repede..inchid laptopul si scot telefonul (si ala castigat), cu noul procesor Baikal sa ma dau si eu pe feisbuc ca tot omu’..surpriza..fb nu este compatibil..dau un scroll prin aplicatii si vad ca sunt doar de ordinul zecilor..printre care si Zvezda TV si nemaipomenitele RT si Sputnik..ok zic eu, hai sa le instalez..si, ce sa vezi, numai stiri in rusa..despre tancuri, avioane, hipersonice si americanii cei rai si imperialisti…ok zic, hai sa instalez un browser sa vad ce mai zic baietii pe RoMil…si vad articolul lui #Razvan, (cu care sunt mereu pe aceeasi lungime de unda, eu mai mereu Rusia Stronk el Rusia never Stronk, America Stronk) despre alegeri..14 candidati..e bine.. romanii mei au de unde alege..treaba buna totusi la noi, n-avem aramta dar avem pe cine alege peresdinte..pe aici este unul singur pe toate gardurile, care e conducator de 2 decenii..ok zic eu, treaba-i buna..deschid televizorul si vad la stiri ca un politician inscris la presedentia Ruskilor a avut un accident si a cazut de la etjul 9 al unei cladiri..ok, zic eu, sa intreb un vecin ce parere are..au spus ca la ei asa e normal, ca toti candidatii sunt supusi unui test riguros inaite de alegeri, sa vada daca este compatibil cu postul..testele difera intre ele, care trebuie sa sara de la o altitudine cat mai mare, sa fie imun la orice otrava, la gloante, sa reziste cat mai eroic la ani multi in puscarie si altele…ok zic, asa se practica la ei..lumea lor..dar mi-a suras ultima idee cu testul de rezistenta in puscarie, ar putea fi aplicat foarte bine si la noi..
In rest, totul e nemaipomenit, peste tot se vorbeste de Putin, toate parolele de peste tot sunt „Putin” si asa mai departe…partea buna e ca am prins niste idei geniale de la acesti nemaipomeniti de dezvoltati oameni:
1. Sa vopsim toate puntile navelor noastre cu grund rosu, astfel incat ele nu vor fi bombardate niciodara de aviatia rusa, am putea sa le parcam chiar si la Sevastopol sub umbreala lor AA, eventual sa le si realimentam moca de acolo.
2. Tinand cont ca fregatele noastre nu au armament am putea sa urcam pe ele ce avem nevoie: CA95/OSA pentru o buna aparare AA, LAROM daca vrem sa le folosim pe post de MLRS sau Patriot daca vrem sa le folosim pe post de AA cu raza lunga..si alte idei de astea minunate. (in linkul de mai jos vei gasi sursa inspiratiei mele)
https://thaimilitaryandasianregion.files.wordpress.com/2017/03/4018055_original.jpg?w=624
https://www.navyrecognition.com/images/stories/news/2017/march/Russian_Navy_Tests_Tor-M2KM_air%20defense_missile_system_from_Admiral_Grigorovich_Frigate.jpg
3. Sa supunem orice candidat la presedentie la testul cu rezistenta dupa gratii, in functie de faptele comise impotriva legii, unde este cazul si daca este cazul
4. Sa deschidem si noi un atelier de fabricat tuburi electronice (lampi), caci se pare ca lampile sunt viitorul (am luat deja de la ei planurile si schitele ultimului model de lampa si am vreo cativa anozi si catozi prin buzunare, de care sa ne ajutam la inceput)
5. Pentru o buna colaborare (schimb de opinii) as putea sa te ajut sa pui in practica (partea electronica bazate pe lampi, binenteles) ideile tale din articol.
6. Am si alte idei
Si acum un review cinstit la laptopul MCST Elbrus HT-R1000 (model 2012):
Partile negative:
-nu poti urmari p0rn in 4K (lipsa codecuri)
-nu te poti juca (lipsa drivere/placa video 3D performanta)
-putin mai grelut decat Apple Macbook (nu mult, doar vreo 20 kile in plus)
-cand il pui la incarcat iti sare siguranta la apartament..
Si acum, binenteles si cu partile pozitive:
– rezistent la inghet
– rezistent la radiatii (si la unda de soc, zic astia ca se sparge unda de el)
– poti sa spargi betoane, chiar si unele metale dure cu el
– poti sa vizionezu un film chiar si la cateva zeci de metri sub apa..
– poti sa dai curent la masina (probabil si la un tanc) si tot mai ramai cu baterie sa poti scrie linistit pe RoMil cateva zile continuu.
– poate fi folosit pe post de vesta antiglont
– poti sa il folosesti pe post de gantere pentru o conditie fizica sanatoasa
Si cam atat imi vine in minte acum, voi reveni cu un alt update cand va fi cazul.
PS Daca nu mai comentez pe aici „rusii e de vina” inseamna ca mi-au taiat netu’
PS2 Ce am scris mai sus e un pamflet, tratati-l ca atare, sa nu cumva sa va ganditi sa cumparati obiectul review-ului ca n-aveti ce face cu el, dati banii degeaba. Luati-va un MacBook.
Omule, m-ai facut sa ma tavalesc pe jos de ras. Bravo! Ai o bere de la mine! Poate revii si cu update la review sa mai vedem cum evolueaza lucrurile. :))
?????????
Comentariul asta ar merita un articol.