Continuam cu Grad-ul…externalizat, copiat, adaptat, modificat, modernizat, oprindu-ne in Cehoslovacia anului 1970/sec.XX. Incepem cu Raketomet vzor 1970/RM-70, prima varianta BM-21 Grad fabricata in fosta tara membra a Pactului de la Varsovia, si asta nu mult dupa „vizita de prietenie” a „marelui aliat de la Rasarit” din 1968. Ca urmare a faptului ca cehii si slovacii s-au „bucurat” in 1968 de atentie frateasca, 72 dintre ei fiind omorati, alte cateva sute fiind raniti doar fiindca doreau libertate si democratie, titlul articolului se schimba…In memoria victimelor comunismului, a „ordinii” sovietice impuse Cehoslovaciei (si nu numai), acest capitol al vastului articol se va numi simplu dar elocvent -Primavara de la Praga. Deci, Cehoslovacia si Grad-urile sale! Dar sa vedem cum au luat cehoslovacii contact cu Grad-ul sovietic…
Ei bine, o delegatie militara cehoslovaca a vizitat Moscova in vara lui 1964 in vederea cumpararii de tehnica militara. Sovieticii le-au prezentat si nou-noutul BM-21 Grad, drept urmare, la revenirea in patrie, ofiterii cehoslovaci au recomandat conducerii Ministerului Apararii inlocuirea vechilor instalatii RM-51/Raketomet vzor 51/130 mm (R-2 in dotarea armatei noastre) cu noul BM-21 Grad/122 mm/Ural-375D. Ministerul a fost de acord demarand negocierile cu sovieticii, negocieri ce-au durat pana in 1965 cand Ministerul Comertului Exterior cehoslovac a reusit sa obtina licenta de fabricatie a Grad-ului sovietic. Insa in aprilie 1966 se hotaraste dezvoltarea propriului MLRS similar Grad-ului, fiind ales ca platforma de transport camionul Tatra T-813 Kolos. Lucrarile de proiectare si constructie a prototipului au fost incredintate firmei Konstrukta din Trencin (astazi in Slovacia). Primul prototip a fost gata in primavara lui 1967, acesta fiind supus testelor in perioada septembrie 1967-decembrie 1969. In cursul testelor masina de lupta a rulat peste 25.000 km on-road si off-road, fiind trase aproximativ 500 de rachete calibrul 122 mm. Dispozitivul hidraulic de incarcare rachete de pe platforma a efectuat 150 de cicluri de incarcare fara esec –acest dispozitiv a atras invidia consilierilor sovietici care au dat navala dupa „vizita tovaraseasca” din 1968 (sovieticii, creatorii Grad-ului, n-aveau asa „fineturi”). In 1970, armata cehoslovaca accepta MLRS-ul autohton sub numele de Raketomet vzor 70/RM-70 supunandu-l la teste de tragere intensive in perioada noiembrie 1970-martie 1971. In vara lui 1971, sovieticii au solicitat cehoslovacilor aducerea in URSS a doua masini de lupta RM-70 in vederea „evaluarii”.
RM-70 SISTEM DE INCARCARE AUTOMAT
Expertii militari sovietici, in urma testelor efectuate intr-un poligon de artilerie, au apreciat pozitiv masina de lupta cehoslovaca recomandand intrarea sa in productie de serie cat mai rapid posibil. Se spune ca sovieticii erau deosebit de interesati de incarcatorul automat si platforma Tatra T-813 cu cabina blindata –cu toate astea n-au avut niciodata incarcator automat pe Grad, insa camioane Tatra au importat…si nu putine.
RM-70/ Raketomet vzor 1970 a intrat in dotarea armatei cehoslovace incepand din 1971-1972, masina de lupta fiind „inventariata” NATO sub numele de Model 1972/M-1972. Platforma de transport a fost, initial, camionul Tatra T-813 „Kolos”/8×8. Fata de originalul sovietic BM-21 Grad, cehoslovacii veneau cu inovatii interesante care, conform expertilor NATO, au facut ca masina de lupta cehoslovaca sa fie net superioara sovieticului Grad –datorita faptului ca platforma vehiculului era mai mare, aceasta a permis montarea unei rezerve de 40 de rachete, aceasta fiind dispusa in fata lansatorului. Insa cea mai interesanta si surprinzatoare inovatie a fost sistemul automat de reincarcare rachete.
Cehoslovacii au produs 830/1200 de exemplare intre anii 1976-1979 la fabrica din Dubnica nad Vahom/Dubnica, aflata astazi in Slovacia. Si incepem cu platforma de transport, platforma pe care am avut-o si noi in dotare –in anii *80/sec.XX, Tatra T-813 Kolos/Colosul era cel mai greu/puternic camion din dotarea armatei romane si bineanteles, din Romania. O platforma care impunea respect si pe care, sunt sigur, cu totii am vazut-o si am admirat-o! Cehii au o mare traditie in constructia de camioane masive, grele, puternice si rezistente, si o industrie militara cu traditie. Erau, conform multor specialisti, Numarul Doi in privinta tehnicii militare produse autohton, nu toata derivata din produse militare sovietice, in cadrul Pactului de la Varsovia. Respect Cehoslovacia, respect Cehia si Slovacia pentru faptul ca n-ati „omorat” industria de aparare, pentru faptul ca incercati si reusiti sa o aduceti in sec.XXI! (lichelelor care ne-au condus si ne conduc dupa 1989 doar atat, o scarba nesfarsita!)
Tatra T-813 Kolos a aparut in 1967/sec.XX si era renumit, inca este deoarece sunt multe vehicule in uz si-n ziua de astazi, pentru mobilitatea si puterea exceptionale. Face parte din Familia „Kolos”, membrii acesteia avand configuratii 4×4, 6×6 si 8×8. In uz militar au intrat doar configuratiile 6×6 si 8×8.
T-813 Kolos, varianta militara, s-a produs intre anii 1967-1982 si avea urmatoarele caracteristici: platforma de transport greu, producator Tatra Koprivnice/Cehoslovacia (astazi, Cehia); 8×8; intrare in serviciu 1967; varianta militara a fost exportata masiv in Germania Democrata –principalul utilizator din cadrul Pactului de la Varsovia, Polonia, chiar URSS. Libia a fost un alt client important al Kolos-ului; cabina cu 2 usi din otel la varianta de baza, uz civil sau militar. Kolos-ul militar avea cabina din otel cu 4 usi. La RM-70 cabina era modificata dispunand de blindaj usor –o alta inovatie surprinzatoare chiar si pentru sovietici, avand 4 usi din otel, protectie NBC (incerta la toate RM-70 dar certa la cabina variantei RM-70/85. Foarte probabil, cehoslovacii au adus cabina RM-70 original la noul standard). Cabina cu doua usi permitea 2 membri in echipaj, cea militara avand maxim 6 membri in cabina; greutate gol 14 tone. Gata de lupta 25,30 tone.
VEDERE CABINA RM-70
RM-70 SLOVACIA -SE OBSERVA LAMA DE BULDOZER
Greutate cu lama de buldozer montata -26,40 tone; capacitate de transport pe platforma 8 tone; lungime 8,75 m; latime 2,50 m; inaltime 2,69 m; motor Diesel Tatra T930-3/V12/17,64 L/250 CP la 2000 rpm (247 CP/184 kW la 2000 rpm. RM-70, conform unor rapoarte NATO din 1980, 270 CP la 2700 rpm/ 10,7 CP pe tona)/racit cu aer/injectie directa/greutate uscat 1,03 tone. Ulterior a aparut si varianta mai puternica a acestui motor, Tatra T813-12/19 L/312 CP/multi-combustibil, camionul fiind remotorizat. Accesul la motor se face din cabina; consum de combustibil 42L/100 km pe sosea; cutie de viteze manuala, 20 inainte+5 inapoi; poate tracta greutati de maxim 65 tone -piese de artilerie de pana la 152 mm, spre exemplu/tractor de artilerie (pe trailer poate duce maxim 65 tone pe sosea. Maxim 12 tone off-road). Armata cehoslovaca si nu numai l-a folosit la orice, platforma port-pontoane, vehicul de transmisiuni, punct de comanda mobil, transport trupe sau marfuri, automacara, etc.
RM-70 EX-RDG
RDG si Polonia au importat masiv platforme specializate Tatra T813. Noi am importat putine platforme T-813 Kolos pentru uz militar, variantele 6×6 si 8×8. Armata romana a avut/are in dotare si trailer-ul P-32, lungime 6,10 m, capacitate de incarcare maxim 63 tone, viteza maxima recomandata 40 kmh, inaltime platforma 1 m, 5 osii, acesta fiind destinat transportului de tancuri si alte echipamente grele. Este si astazi in uz (noi am avut, inca avem, si alte platforme de transport greu in dotare. Pe langa Tatra T813/8×8 am utilizat si platforme KrAZ 6×6 si DAC-665T/6×6/5 tone. O platforma interesanta a fost DAC-21.410 DFAEG/8×8/410 CP/21 tone sarcina utila, autotractor foarte puternic realizat de Autocamioane Brasov la sfarsitul anilor *80. Acesta urma a inlocui Tatra in dotarea armatei romane, insa era destinat si economiei nationale. Se pare ca intre 10-20 de exemplare au fost achizitionate de armata romana, insa asta nu e o certitudine fiindca surse apropiate Roman Brasov sustin ca doar un singur prototip a fost realizat, acesta fiind, intr-adevar, testat cu rezultate foarte bune. A venit Revolutia si totul s-a ruinat…Are totusi un „urmas” aparut dupa 1990, DAC-31.320 VFAEG cu motor MAN, insa nu se stie daca a fost achizitionat de catre Armata, cel mai probabil nu.
Oricum, astazi „ne dam” cu Iveco M320/8×8/26 de exemplare achizitionate recent/12,88 L/500 CP); viteza maxima pe sosea 75 kmh; autonomie de maxim 650 km pe sosea –difera totusi in functie de greutatea si volumul incarcaturii; rezervor de combustibil 520 L. RM-70, conform surselor cehesti, are rezervor de 400 L, autonomia pe sosea putand atinge 1100 km; sistem electric 24 V; 2 baterii x 175 Ah; garda la sol 38 cm; 4 diferentiale -2 fata+2 spate; trece vaduri adanci de maxim 1,40 m; urca pante de maxim 60◦; trece pante laterale de maxim 40◦; urca obstacole verticale de maxim 60 cm lungime; trece santuri de maxim 2 m lungime; sistem de umflare a pneurilor in mers; troliu -20 tone; lama actionata hidraulic dispusa in fata cabinei, aceasta fiind utilizata la indepartarea zapezii, a obstacolelor sau lucrari genistice; productia a incetat in 1982 cand a aparut varianta mai moderna Tatra T815. Tatra T-813 a fost folosit initial ca platforma de transport pentru instalatia RM-70, masina de lupta inlocuind vechile RM-51 (le-am avut si noi, R-2. NATO a vazut pentru prima data RM-70 la Parada din 1972, atasatii militari occidentali fiind dea dreptul impresionati de masina cehoslovaca).
Ulterior a fost inlocuit cu Tatra T-815, masina de lupta purtand numele de RM-70/85; RM-70 are un lansator cu 40 de rachete+un stativ cu 40 de rachete de rezerva dispus pe platforma. Incarcarea rachetelor se face automat pe platforma in mai putin de 5 minute. Elevatie lansator cuprinsa intre 0◦-55◦. Travers lansator -125◦ stanga/70◦ dreapta. Darea focului se poate face si din afara cabinei, printr-o telecomanda atasata unui cablu cu lungimea de 64 m. RM-70 este gata de lupta in maxim 2,50 minute, paraseste pozitia de lupta in maxim 3 minute. RM-70 a fost exportat in Angola (40/58 exemplare), Finlanda (34-36 exemplare RM-70/85 botezate local 122 RakH 89. Au fost modernizate local –sistem automat de conducere a focului, GPS, standard 122 RakH 89M1.
Finlanda – RakH 89
RM-70 -INDONEZIA
Ca fapt divers, finlandezii au si 122 RakH 76/BM-21 Grad, 220 RakH 91/BM-27 Uragan si 227 RakH 07/M270), Grecia (116 exemplare ex-RDG), Cambodgia, Iran, Liban (46 exemplare RM-70), Rwanda (5 exemplare RM-70), Uruguay (4 exemplare RM-70), Sri Lanka (peste 30 de exemplare RM-70 si RM-70M), RDG (est-germanii au fost cel mai mare utilizator de RM-70 dupa Cehoslovacia.
RM-70 -ACCS
Au importat 265 de RM-70/70M. Dupa reunificarea Germaniei, 116 dintre ele au fost vandute Greciei pe o suma simbolica. Asa cum au facut si cu MIG-urile 29 vandute Poloniei pe…1 euro bucata. Noi ca de obicei, total dezinteresati si total pe dinafara la orice, in acea perioada noi negociam ceva motoare pentru 29-ele noastre…N-a fost sa fie!), Ecuador (8 exemplare), Indonezia (din 2010, in dotarea Infanteriei Marine.
RM-70 -COREEA DE NORD
RM-70 -LIBIA 1988
Au 7 exemplare RM-70), Libia (36 de RM-70 cumparate intre anii 1975-1976. Cel mai probabil nu se mai afla in uz), Congo, Ghana, Nigeria (astia sunt considerati de catre unii experti militari ca fiind “cei mai mari utilizatori de MLRS din Africa”. Asa or fi, cert e faptul ca au in serviciul activ 30 de BM-21 Grad si 37 de RM-70), Polonia (30 exemplare RM-70), Georgia (16 exemplare RM-70, acesteau au fost modernizate local cu sistem automat de conducere a focului) si Zimbabwe (52 exemplare RM-70/85). Cehia mai are inca in dotare 60 de exemplare RM-70 (pe 31 octombrie 1990, armata cehoslovaca avea in inventor 456 exemplare RM-70. Pana la 31 decembrie 1997, armata ceha numara 150 de RM-70. La sfarsitul lui 2003, cehii mai operau 70 de exemplare). Slovacia are si ea 87 de exemplare RM-70/85, dintre acestea, 50 au fost aduse la standard RM-70/85M.
RM-70/85 a aparut in 1985, platforma de transport fiind Tatra T-815 Kolos, mai modern, mai puternic, intretinere redusa fata de T-813. Are urmatoarele caracteristici: platforma de transport greu, producator Tatra Koprivnice/Cehoslovacia (astazi, Cehia); 8×8; greutate gol 15,10 tone/platforma de transport fara lansator; incarcatura maxima pe platforma 15 tone; intrare in serviciu 1985; cabina din otel in doua variante, cu 2 sau 4 usi. Ambele variante de cabine sunt blindate si dispun de protectie NBC.
RM-70 SLOVACIA
Masina de lupta a fost exportata si fara cabina blindata, astfel de masini de lupta au fost in dotare cehoslovaca, inca sunt operate de Cehia si Slovacia; echipaj in cabina 4 –comandant, sofer, 2 incarcatori/operatori instalatie de lansare. In cabina mai poate fi luat un pasager, optional; lungime 8,70 m; latime 2,60 m; inaltime 3,03 m; garda la sol 41 cm, capacitate off-road imbunatatita fata de RM-70/Tatra T-813; greutate gata de lupta 24,30 tone/cu lama de buldozer VZ-T815 atasata 25,40 tone; motor Diesel Tatra T3-930-51/19 L/V12/265 CP/10,90 CP-tona (alte surse 347 CP); troliu -12 tone; viteza maxima pe sosea 80-85 kmh; autonomie pe sosea 650 km, alte surse 1100 km; trece vaduri adanci de maxim 1,40 m; urca pante de maxim 60◦; trece pante laterale de maxim 40◦; urca obstacole verticale de maxim 50 cm lungime; trece santuri de maxim 2 m lungime; sistem de umflare a pneurilor in mers; are varianta cu cabina modificata destinata obuzierului autopropulsat DANA/152 mm (1981-1984 -750 de unitati construite. 750!!! Exceptionala industria militara cehoslovaca, asta-i clar! Polonezii au cumparat doar…111 exemplare. Libienii -120 exemplare. Un concurent serios considerat a fi net superior sovieticului 2S3 Akatsiya.
A fost modernizat recent de catre cehi la standard DANA M1. ATROM-ul nostru a ramas doar un vis frumos, mama lor de jigodii!) si APC-ului TATRAPAN/6×6/Slovacia (design modular, suprastructura poate fi inlocuita in maxim 60 de minute. Exportat in Cipru). Lansatorul este acelasi cu cel de pe RM-70. Exista si variant modernizata RM-70/85M, aceasta avand sistem computerizat de conducere a focului, INS/GPS si calculator balistic. Masina de lupta utilizeaza o noua racheta cu raza de actiune marita la 36 km -50 de masini de lupta RM-70/85 au fost aduse la acest standard de catre Slovacia.
Tatra T-815 a fost exportat in peste 50 de tari, uz militar sau civil. A intrat in dotarea armatei cehoslovace incepand din anul 1983, platforma beneficiand de 5 moderrnizari majore dea lungul anilor. Este un camion remarcabil ce poate fi folosit la orice –masina este foarte populara in Siberia/industria petroliera, in Alaska/industria lemnului si in industria constructiilor din intreaga lume. Varianta 6×6 se produce sub licenta in India, sarcina utila fiind de 8 tone. Indienii opereaza si varianta 8×8.
Din 1993 a aparut varianta 4×4, Tatra T-815-7LOR59/motor Cummins ISL -345 CP/257 kW/Euro 3/transmisie automata Allison-6 trepte, sarcina utila 8,50 tone, greutate 19 tone, cabina blindata optional, in dotarea armatei cehe. Ultima mare modernizare a Tatra T-815 s-a facut in anul 2000, noul camion fiind oferit la export sub numele de Tatra T-815-7MOR89, standard NATO, cabina cu 2 usi+blindaj optional, echipaj 2, 8×8, greutate gol 13,70 tone, greutate maxima 24,30 tone, lungime 9,12 m, latime 2,50 m, motor Cummins ISM/Diesel/410 CP, viteza maxima pe sosea 105 kmh, autonomie pe sosea 900 km, trece vaduri adanci de maxim 1,50 m, urca pante de peste 60◦ (masina poate urca pante de 12◦ cu 100 de tone incarcatura); trece pante laterale de maxim 50◦; urca obstacole verticale de maxim 60 cm lungime; trece santuri de maxim 2 m lungime; sistem de umflare a pneurilor in mers, exportat recent in Indonezia (in dotarea Infanteriei Marine si unitatilor de artilerie. Este considerat a fi unul dintre cele mai puternice camioane din dotarea armatei indoneziene), Turcia si Brazilia.
RM-70 VAMPIR este ultima modernizare ceha a RM-70/85 produsa de compania Excalibur. Are urmatoarele caracteristici: MLRS, in dotare ceha din 2016; echipaj 4-in cabina; greutate 25,89 tone; lungime 9,97 m; latime 2,50 m; inaltime 2,89 m; garda la sol 41 cm; aerotransportabil C-130 Hercules; lansator cu 40 de rachete calibrul 122 mm+alte 40 de rachete in rezerva pe platforma. Foloseste toate modelele de rachete calibrul 122 mm fabricate in fosta Cehoslovacie sau originale sovietice. Rachetele HE-Frag produse in Cehoslovacia, ulterior Cehia si Slovacia, sunt similare originalului sovietic, au lungimea de 2,87 m, greutatea de 66,35 kg si ogiva de 18,40 kg, raza maxima de actiune fiind de 20-20,10 km.
RM-70 MODULAR CU CONTAINER RACHETE 122 MM
O salva completa de 40 de rachete acopera o suprafata de maxim 3 hectare, salva durand 30 secunde. Reincarcarea se face automat si dureaza maxim 2-3 minute, sistemul este similar RM-70 (reincarcarea tuburilor se poate face si manual in maxim 7 minute. Se cunosc putine date despre rachetele cehoslovace/cehe calibrul 122 mm. Acestea se numesc JROF si deriva din sovieticele 9M22 si 9M28. Modelul JROF are raza maxima de actiune de 20,75 km. Modelul JROF-K are raza maxima de actiune de 11 km. JROF Trnovik contine 63 de bombleti HEAT, raza maxima de actiune fiind de 17,50 km. JROF Kus contine 5 mine antipersonal PPMI S1sau 4 mine antitanc Krizhna-R, raza maxima de actiune fiind de 19,45 km); platforma de transport Tatra T-815-7MOR89/8×8, motor Tatra T3C-928-90 Diesel/V8/12,70 L/360 CPla 1800 rpm/Euro 3/racit cu aer/injectie directa de combustibil, transmisie manuala -14 inainte+2 inapoi, aer conditionat in cabina. Se ofera la export si motorizare Cummins/410 CP/300 kW si transmisie automata Allison; circuit electric 24V; ABS; posibilitate de montare a unei mitraliere pe plafonul cabinei; rezervor de combustibil 420 L; vehicul operational la temperaturi cuprinse intre -32◦/+49◦C; viteza maxima pe sosea 85-90 kmh; autonomie pe sosea de maxim 900 km; trece vaduri adanci de maxim 1,50 m; urca pante de maxim 60◦ (80◦ platforma fara lansator); trece pante laterale de maxim 40◦; urca obstacole verticale de maxim 60 cm lungime; trece santuri de maxim 2 m lungime; sistem de umflare a pneurilor in mers, exportat recent in Indonezia (in dotarea Infanteriei Marine, 8 exemplare) si Azerbaidjan (azerii au cumparat din Cehia si obuziere autopropulsate DANA M1/152 mm.
Azerii au varianta RM-70 M1 Vampir, cabina blindata si protectie NBC, scaune antisoc –protectie STANAG 4569); masina de lupta dispune de sistem computerizat de conducere a focului, INS/GPS, calculator balistic; gata de tragere in maxim 2,50 minute; paraseste pozitia de tragere in maxim 3 minute; cabina blindata, protectie NBC. Blindaj rezistent la proiectile calibrul 7,62 mm si la explozia unor incarcaturi explozive de maxim 6 kg TNT; poate fi echipat cu o lama de buldozer BZ-T sau un plug de zapada SSP-1000, ambele actionate hidraulic, similar RM-70 si RM-70/85. In 2017 la IDEX Abu Dhabi, cehii au prezentat varianta RM-70 Vampir 4D cu cabina neblindata cu 4 usi –posibil in dotarea armatei cehe.
BM-21MT este produs de catre cehi si este prezentat drept “urmas” al BM-21 Grad. Platforma de transport e Tatra T-815-7LOR59/4×4/1993, a aparut in 2016. Are urmatoarele caracteristici: echipaj 3-4; greutate 14,85 tone; lungime 7,38 m; latime 2,55 m; inaltime 2,73 m; lansator cu 40 de tuburi calibrul 122 mm dotat cu scut de protectie similar rusului Tornado-G. O salva complete de 40 de rachete este trasa in 20 de secunde, raza maxima de actiune fiind de 20-21 km; incarcare manuala in maxim 7 minute; sistem computerizat de conducere a focului, INS/GPS, calculator balistic; motor Tatra T3C-928-8T/Diesel/362 CP/racit cu aer/supraalimentat; transmisie semi-automata cu 7 viteze; viteza maxima pe sosea 90 kmh; autonomie pe sosea de maxim 900-1000 km; trece vaduri adanci de maxim 1,50 m; urca pante de maxim 60◦; trece pante laterale de maxim 45◦; urca obstacole verticale de maxim 60 cm lungime; trece santuri de maxim 1 m lungime; sistem de umflare a pneurilor in mers/CTIS; cabina dotata cu kit de blindaj/optional. Se afla in dotarea armatei cehe, o baterie BM-21 MT se compune din 6 masini de lupta, 6 vehicule de suport/transport rachete –pe aceeasi platforma 4×4, un post de comanda mobil, un vehicul de recunoastere/observare de artilerie, 1-2 autocisterne pe platforma Tatra 6×6. S-a exportat in Azerbaidjan. Ucraina ar fi si ea interesata de BM-21 MT, conform unor surse independente.
RM-70 Modular este ultima gaselnita slovaca, lansatorul fiind montat pe vechea platforma RM-70/85, Tatra T-815 cu cabina blindata si protectie NBC, echipaj 3-4, sistem computerizat de conducere a focului, INS/GPS, calculator balistic –programul de modernizare s-a numit MORAK. Masina de lupta are propria macara hidraulica/brat hidraulic destinata ridicarii containerelor cu rachete. Proiectul a debutat in decembrie 2000 la cererea Ministerului Apararii al Republicii Slovace/MOSR/Ministerstvo Obrany Slovenskej Republiky. Masina de lupta este rezultatul colaborarii dintre companiile Delta Defence/Slovacia si Diehl BGT Defence/Germania, MLRS-ul slovac putand lansa rachete calibrul 122 mm/28 rachete si rachete calibrul 227 mm/6 rachete (aceleasi cu cele folosite de M270 MLRS si M142 HIMARS. Asta il face interoperabil cu NATO si SUA. Destepti slovacii, nu credeti?). Rachetele sunt containerizate, aceste containere sunt interschimbabile si reutilizabile, timpul de reincarcare fiind de maxim 10 minute. Rachetele calibrul 122 mm sunt similare cu cele utilizate de RM-70 si RM-70/85, raza maxima de actiune fiind de 21 km, Slovacia avand in stoc un numar mare de astfel de rachete (o salva completa de 28 de rachete este trasa in 15 secunde).
RM-70 MODULAR CU CONTAINER RACHETE 227 MM
Cireasa de pe tort sunt insa rachetele calibrul 227 mm, acestea au lungimea de 3,96 m si 307 kg greutate. Raza maxima de actiune este de 40 km, ogiva putand avea incarcatura HE-Frag si submunitii anti-infanterie si antitanc, cantareste 120 kg (o salva completa de 6 rachete este trasa in 25 secunde). Slovacii sustin ca au rachete cu raza de actiune extinsa la 60-100 km dar si rachete operativ-tactice MGM-140 ATACMS. Nu este totusi o certitudine faptul ca slovacii au rachete cu raza extinsa si rachete operativ-tactice MGM-140 ATACMS, surse americane dezmint o posibila vanzare catre Slovacia. Cert e faptul ca armata slovaca are in dotare 26 de RM-70 Modular+13 vehicule de transport rachete (sunt fabricate de compania Delta Defence din Presov), primele livrari fiind facute in 2005. Aerotransportabil cu C-130 Hercules. Primele trageri cu rachete calibrul 227 mm au fost facute de catre armata slovaca in iunie 2002, Poligonul Zahorie (ehhh, slovacii se lauda c-au fost prima tara NATO care a avut in dotare un MLRS modular. Pai da…daca au cu ce!). Exista supozitii ca Grecia ar fi interesata de modernizarea RM-70 la standard RM-70 Modular…se pare ca o delegatie militara greaca ar fi venit in Slovacia pentru a vedea noua masina de lupta la treaba. Polonezii sunt cu certitudine interesati. Sa le fie cu noroc slovacilor, zic eu! De noi, ce sa mai zicem…Dezastru si minciuna ridicate la rang de arta, LAROM-ul nostru nu pare a avea viitor si nici urmas. Deci, traiasca HIMARS! Si la mai multe!
Va urma.
WW
SURSE DATE SI POZE: Wikipedia, Enciclopedia Libera, Internet.
https://defencyclopedia.com/…/greatest-world-war-ii-weapon…
https://www.militaryfactory.com/armor/detail.asp?armor_id…
https://ww2db.com/photo.php?source=ll&color…
www.o5m6.de/redarmy_old/chevy_7117.html
www.artillery-museum.ru/…/the-history-of-rocket-armament…
https://historicspacecraft.com/Rockets_Russian.html
hram-tbm-spb.ru/2015/11/rzhevskiy-poligon/
https://www.rbth.com/history/328229-katyusha-5-facts-about marksrussianmilitaryhistory.info/ROCKARTY.html
https://www.militaryfactory.com/armor/detail.asp?armor_id. https://forum.warthunder.com/index.php?/…raketen-vielfach…
https://forum.axishistory.com/viewtopic.php?t=79048…30
www.kfzderwehrmacht.de/…/Somua/Somua_MCL/somua_m…
beutepanzer.ru/Beutepanzer/france/france.html
www.bocn.co.uk › Forum › ORDNANCE › Cutaways
http://www.deutsche-artillerie.de/geschichte/raketenartillerie.html
http://www.roden.eu/HTML/714.htm
http://www.militaryfactory.com/armor/detail.asp?armor_id=810
http://en.valka.cz/topic/view/30641/8-cm-Raketen-Vielfachwerfer-auf-Fahrgestell-Maultier
https://www.academia.edu/…/Motorizarea_tracțiunii_în_armata_română_între_1948_ș…
www.historyandpolicy.org › Policy Papers
https://defensionem.com › Aviation
www.military-today.com › Artillery
https://www.militaryfactory.com/armor/detail.asp?armor_id…
https://www.forecastinternational.com/…/disp_pdf.cfm?DAC…
fieldgradeleader.themilitaryleader.com/…/The-Russian-Way-…
tanknutdave.com/the-russian-bm-27-uragan-mlrs/
https://112.international/…/Militants-use-220mm-multiple-ro…
https://armshield-defence.com/military…/bm-27-uragan/
https://www.army-technology.com/projects/uragan/
https://armshield-defence.com/military…/bm-27-uragan/
www.military-today.com › Artillery
https://www.militaryfactory.com/armor/detail.asp?armor_id…
https://armedforces.eu/…/rocket_artillery_BM-30_Smerch_v…
https://www.pmulcahy.com/artillery…vehicles/russian_asv.ht…
https://southfront.org/a-hurricane-of-fiery-arrows/
www.ramg.info/ramg-2017-17.php
fieldgradeleader.themilitaryleader.com/…/The-Russian-Way-…
www.strategic-bureau.com/en/bm-22-uragan-lrm-russie/
www.army-guide.com/eng/product1808.html
https://fas.org/man/dod-101/sys/land/row/9p140.htm
https://www.armyrecognition.com/…/bm-30_smerch_9k58_…
https://www.armyrecognition.com/…/9a52-2_smerch-m_bm-..
www.military-today.com › Artillery
warforukraine.com › Weapons › Artillery › Ukrainian artillery
https://www.defenseindustrydaily.com/indias-500m-smerchm…
https://www.armyrecognition.com/…/russian_army_arctic_br… https://www.tapatalk.com/…/9m55k4-rocket-shell-t10211.ht… www.deagel.com/Defensive…/9M55K5_a000988006.aspx
www.enics.ru/company-e
https://www.volatdefence.com/en/about/istoriya/1912/
https://ro.performancegunworks.com/761-universal-military-chassis-maz-543.html
https://defence-blog.com/…/ukraine-successfully-tests-new-3..
www.military-today.com › Artillery
https://www.armyrecognition.com/…/bm-21_grad_9k51_mlr…
characterisationexplosiveweapons.org/…/annex-a-122-mm-…
www.weaponsystems.net/…/DD05+-+BM-21+Grad.html
https://www.warhistoryonline.com/…/soviet-mrls-vehicles-co…
tonnel-ufo.ru/…/122-mm-multiple-rocket-launcher-ship-a-2… https://en.topwar.ru/30276-naslednik-katyushi.html
www.tohan.ro/WARHEADS%20for%20122%20mm%20RO… www.worldandwe.com/…/about_incendiary_ammunition_us…
www.strategic-bureau.com/db-62-damba-lrm-russie/
weaponsystems.net/weaponsystem/DD05+-+Type+81.html
tanknutdave.com/the-chinese-type-90-122mm-mlrs/
https://www.armyrecognition.com/china_artillery…systems…
https://www.tatra.cz/…/files/tatra-military-vehicles_en.pdf
?când ne-am mutat in ’84 in noul apartament repartizat de la uzina cartierul inca era in costructie.
atunci am vazut prima oară detinuti in zeghe care săpau fundatiile blocurilor si bineinteles acest kolos colorat galben cu are transportau buldozere si segmente de macara.
deci nu pot sa descriu bucuria noastră a plozilor care ne jucam pe acele santiere….ne aduceau cu forta in casă la masă?
te uiti prin vecini si vezi programe in derulare ,nu stau o secunda fara sa facă ceva.
la noi se doarme la umbra nepasarii si suficientei.
Politicianul roman este interesat doar de spaga.Cum sa faca cat mai multa avere, in mod ilicit, atat cat el este la putere.Aceasta mentalitate exista de sute de ani.Din acest motiv am avut atatea pierderi foarte mari incepand cu razboiul romano-bulgar si terminand cu perioada 1941-1945.
„la noi se doarme la umbra nepasarii si suficientei” – aici cred ca se greseste si se asteapta solutii miraculoase.
Legislatia in domeniu e facuta de niste tampiti, poeti, samd. pt. ca altfel nu pot sa le spun iar procesul de achizitii publice respectiv cel de autorizare sunt din punct de vedere functional niste carpe putrede.
Daca pui pe hartie schemele logice (din momentul cand omul depune prima hartie sau se enunta prima cerere si pana cand se vede cu autorizatia sau respectiv se poate da drumul la bani) se identifica rapid zeci de blockere cum ar fi: definitii circulare, ambiguitati (definitii duble, triple sau cvadruple functie de legea in care te uitai), bucle logice (adica poti sa fi plimbat intre doua entitati pana la Sfarsitul Lumii), locuri in care conexiunea plecata dintr-un bloc logic se duce cat zaresti cu ochii pt. ca nu se specifica nicaieri clar cine raspunde de ea, samd. Nu mai continui, cine e curios poate sa incerce pe cont propriu. Eu am incercat pt. ca am facut parte dintr-o echipa care s-a ocupat cu asa ceva. „Informatizarea” in domeniile astea e o gluma proasta. Poti cel mult sa bagi niste baze de date si cam atat.
Ce vreau sa spun este ca procedura de achizitie publica (la fel ca si cea de autorizare a constructiilor) e compromisa total dpdv functional sau, cum spun aia la accidente, are leziuni incompatibile cu viata.
Pana nu o sa existe un proces clar, definit printr-o lege unica, cu norme metodologice precise si „KPI”-uri pt. functionari si institutii o sa urlam la Luna. De ce s-a ajuns aici? Pt. ca legislatia e facuta de incompetenti. Daca analizati, veti vedea ca e dincolo de coruptie, e pur si simplu lipsa de cunostinte, heirupism, miserupism, asezonate bineintele cu ceva interese particulare, samd…De aia vecinii fac chestii si noi ne uitam prin reviste.
Pentru ca sunt pasionat de istorie pot spune ca este adevarat ca istoria se repeta. Nu similar, dar se repeta. In perioada interbelica Romania era blocata de aceiasi coruptie atotputernica si oculta. Exasperarea i-a facut pe Legionari sa puna mana pe pistoale (pe unii, nu pe toti). Putem sa-i condamnam (eu ca si crestin nu sunt de acord cu aceasta extrema), dar trebuie sa respectam faptul ca generatia lor nu a stat si a privit cum munca stramosilor lor este distrusa de niste ticalosi fara limite si fara constiinta nationala. In limitele moralei crestine si a legilor in vigoare trebuie sa se organizeze romanii si sa isi conduca eficient tara. Eu am 46 de ani. Generatia mea a privit indolenta cum tara era distrusa de catre toate partidele politice si nu a facut nimic. Suntem vinovati! Nu conteaza cat de jos ajungem, important este sa ne ridicam si sa ne opunem acestor jigodii care compun acum TOATA clasa politica.
Foarte tare reloaderul cehilor!
https://youtu.be/RI_aI3O5VMM
Bravo lor ca si-au batut capul sa modernizeze arma asta. Nu era rau daca aveam si pe LAROM-uri sistemul asta. In articol spune de 7 minute reincarcare manuala. Asta inseamna manipularea rachetelor din cutii in tuburi. Deci cred ca timpul real e cel putin dublu. Nu stiu daca la reloaderul cehilor rastelul cu rezerva e detașabil, dar daca ar fi cred ca ar fi in stare sa traga macar 3 salve complete in 10 minute.
Nu este detasabil. Se reincarca manual. Nu am gasit date in acest sens.Sistemul cehilor a fost inovativ la acea vreme. Tragea rapid doua salve si pleca. La chinezi, astazi, containerul cu rachete de rezerva e detasabil, conform unor surse. Sincer, din tot ce-am documentat pana acum, masina cehoslovaca chiar m-a impresionat. Dar nu ma mir de cehi…ei au dat L-29/39, obuziere extrem de performante si multe altele.Industria lor militara era exceptionala!
Cand te gandesti ca e o țară o treime din teritoriul României si jumate din populație. Si au arme proprii dezvoltate si exportate in toata lumea. Da ma rog… nu mai zic nimic.
Domnule @WW , toata stima si respectul pt acest articol felicitari si la mai multe !!!
Teribil motorul cu racire cu aer….
Cand te gandesti ca sunt peste 400 de cai, nu chiar ca un motor de WW….
Aveau un zgomot specific Tatrele pe sosea, ceva intre fluierat si bazait cu frecventa inalta….
Banui ca era legat de racirea asta….
Multam pentru articol…
Da, așa e. Motorul are o turbină în față pentru răcire.
Hahaha , asta pare sa un articol despre Grad in care primadona e Tatra … care are si ,parca , un autoloader pt . rachete .
Merita toate laudele pt. ce or facut si [ ce este bine ! ] fac si in continuare oamenii aia incepand inca de la Tatra 77 si continuand cu ww2 pana la camioanele actuale .
Poate cel mai atractiv episod! Tatra se bucura de mare simpatie, fara indoiala. Am inceput sa inteleg mai mult despre capabilitatile acestor rachete.
Mi-ar placea sa citesc si despre cum au fost folosite, cat de eficace, Pe RM am vazut filmari din Ucraina cu ceva vreme in urma. Plusurile au fost punctate dar care sunt minusurile ? Cum se compara cu sistemele occidentale? Sunt propice dislocarii intr-un TO precum Afganistan sau Irak (de catre o tara Nato precum Romania, Cehia, Slovacia etc)?