Portavioane americane
Am vazut in capitolul anterior puterea aeriana a portavionului nostru, dar, acesta nu se limiteaza doar la aeronave si elicoptere. Constructia e deosebita, si despre aceasta vom vorbi in randurile ce urmeaza.
O caracteristica definitorie a portavionului e ceea ce echipajul numeste “Insula”. Mai precis, aici se afla comanda navei, creierul am putea spune (inima o formeaza reactoarele nucleare). De aici, OOD/Officer on Deck/Ofiter al Puntii, in carturi de cate 4 ore, raspunde de bunul mers al navei –e o functie ce implica autoritate si responsabilitate, acest ofiter subordonandu-se direct capitanului, fiind numit de catre acesta. Concret, OOD raspunde de siguranta navei, de navigatie, de manevrele efectuate, de comunicatii, de desfasurarea activitatilor de rutina sau planificate si, bineanteles, monitorizeaza activitatea pe punte. Tot pe “Insula” se afla timonierul de cart (printre altele, acesta tine si completeaza jurnalul de bord). Un om important la bordul portavionului este “Air-Boss” (Conducatorul de Zbor), acesta mai este numit si “Dirijorul”, el fiind responsabil cu operatiunile pe punte, decolari, aterizari, parcarea aeronavelor, elevatoare, echipe de urgenta, etc. “Cuibul” Air-Boss-ului se afla in turnul de control, acesta aflandu-se pe “Insula”.
“Insula” portavionului USS Ronald Reagan/CVN-76 este, prin proiectare si modul cum a fost construita, o premiera in constructia unor astfel de nave. Aceasta a fost proiectata pe computer 3D (nu stiu si n-am reusit s-a inteleg ce inseamna asta. Cred ca se refera la programe speciale, daca gresesc, imi cer scuze de pe acum!), fiind realizata dintr-o singura bucata, ceea ce a repezentat o premiera. Anterior, la celelalte portavioane, “Insula” si nu numai, se realiza din mai multe module ce erau apoi asamblate, precum un puzzle, si-asta datorita masivitatii acestora si a puterii de ridicare limitata a macaralelor. Odata cu CVN-76 totul s-a schimbat, reducandu-se costurile de productie si timpul alocat, “Insula”, ce cantareste 650 de tone, fiind ridicata si stabilita pe punte cu ajutorul unei macarale gigant capabila sa ridice sarcini de 900-1000 de tone (despre aceasta am vorbit la debutul articolului).
O alta piesa masiva din constructia navei, si aceasta o premiera, este bulbul provei, acesta cantarind 722 de tone. A fost proiectat pe calculator si, datorita conceptiei futuriste, portavionul se simte excelent pe mare agitata, permitand desfasurarea de decolari/apuntari chiar si pe mare de gradul 5 (posibil si mai mult, insa astfel de date sunt confidentiale. De fapt, multe date cu privire la acest portavion sunt strict secrete, n-am reusit s-a cuprind nici macar 10% din chichitele sale cu toate ca m-am straduit. Atat se stie sau atat putem sti momentan!).
Un echipament vital pe orice portavion este Optical Landing System/OLS/Sistemul Optic de Aterizare, un panou cu lumini dispuse in cruce, numit de catre echipaj Meatball/Chifteaua sau Ball/Mingea. Acest panou contine un panou cu lumini lumini portocalii (dispuse vertical, semnifica “Deviere usoara de la panta de coborare”) si rosii (dispuse vertical, semnifica “Deviere periculoasa de la panta de coborare”), acestea fiind in permanenta aprinse, la mijloc gasindu-se o bara orizontala cu lumini verzi/albastre (are rol de ghidare a aeronavei, aratandu-i pilotului aflat pe panta de coborare la ce inaltime se afla in raport cu pista, semnificand “Aliniere corecta”. Daca pilotul vede luminile peste bara cu lumini verzi/albastre, atunci se afla prea sus in raport cu pista. Daca pilotul vede luminile sub bara cu lumini verzi/albastre, atunci se afla prea jos in raport cu pista. In ambele cazuri pilotul trebuie sa intrerupa aterizarea, cu deosebire atunci cand luminile rosii pulseaza intermittent, ceea ce semnifica “Pericol/Anuleaza”. Comanda i se poate da si prin radio si de catre Lending Signals Officer/LSO/Ofiter Responsabil cu Semnalele de Aterizare, acesta avand prioritate in ceea ce priveste apuntarile, el poate anula aterizarea trimitand pilotul sa faca o noua incercare atunci cand ceva nu-i in regula –acesta poate opera manual panoul cu lumini. Ca fapt divers, Marina Franceza utilizeaza pe portavionul sau nuclear sistemul DALAS/Dispositif d’Aide a l’Appontage au Laser System, bazat pe laser –acesta masoara in timp real distanta aeronavei fata de punte si locatia acesteia). Sunt dotate cu lentile Fresnel cu focalizare liniara (lentila convergenta cu mare putere de focalizare), ceea ce face ca doar o singura lumina sa straluceasca pe acest panou, in functie de unghiul vizual a-l pilotului aflat pe panta de coborare. Oricum, portavionul este dotat cu echipamente de comunicatii de ultima generatie, ca si aeronavele dealtfel, pilotul ce vine la aterizare fiind tot timpul in contact cu Carrier Air Traffic Control Center/CATCC/Centrul de Control al Zborului de pe Portavion, localizat pe “Insula”, acesta fiind luat in “ghidaj” de la 6,40-6,50 km distanta de nava (in conditii optime, o aeronava poate ateriza la fiecare 20-30 de secunde).
Asa cum mentionam anterior, CVN-76 se poate apara singur, si-nca foarte bine. Dupa cum bine se stie, prima linie de aparare a navei o reprezinta aeronavele de la bord. Dar portavionul nu se limiteaza doar la aeronave, acesta avand la bord sisteme de arme si senzori high-tech, armele se “activeaza” atunci cand “ceva” se apropie si “misca” pe o raza circulara de cel putin 33-35 km (bineanteles, raza este cu mult mai mare, insa datele sunt confidentiale. “Gardianul” cu bataie lunga e cel mai nou AWACS din dotarea portavionului, E-2D Hawkeye, rotodomul acestuia detecteaza tot ce misca, pluteste si zboara pe o arie circulara de cel putin 550 km, autonomia de zbor fiind de minim 6 ore. Radarul este de tip AN/APY-9 fabricat de catre Lochkeed Martin/LM, scanand 3600 de tinte la fiecare 10 s, putandu-se focaliza automat asupra tintelor considerate “periculoase”, radarul poate scana tintele mecanic sau electronic.Operationala din 2011, aceasta aeronava e, dupa cum bine spunea cel de-al 28-lea sef al operatiunilor navale si fost comandant al Flotei a II-a, Amiral Michael G.Mullen, citez: “Poarta spre viziune a 1000 de nave ale Marinei”. O astfel de aeronava complet echipata costa undeva la 173-175 milioane de dolari…Buna ne-ar fi si noua, 1-2 de-astea cu baza la sol si “Lacul rusesc” devine romanesc!), precum:
–AN/SPS-48E: radar de cautare aeronave, 3D, PESA, pret 18 milioane de dolari (2014), fabricat de catre ITT Gilfillan din Van Nuys/California, 90 de unitati produse pana in anul 1999; banda E/F, 2-4 GHz; frecventa 2908/2900-3110/3100 MHz; putere maxima 2400 kW/2,2 MW/112 kVA/440 Hz, putere medie 35 kW; rata de scanare 7-15 rpm; frecventa de repetitive a pulsului/PRF, 1250-2000 Hz; raza maxima de detectie 450-460 km; altitudinea maxima de detectie 30 km; lungime antena 5,33 m; latime antena 4,93 m; rezistent la bruiaj si protejat EMP; unghi mare de urmarire, de pana la 69◦; compatibil cu sisteme C4I; greutate antena 2000/2014 kg; greutate totala 7938 kg; functie de autodiagnosticare.
-
- 050601-N-9414C-004 Onboard USS Ronald Reagan (CVN 76) – June 1, 2005. An RTM-7P NATO Sea Sparrow is fired from USS Ronald Reagan (CVN 76) against a BQM-74E aerial drone during a live weapons fire exercise. This is the first ever test of this weapons system onboard Ronald Reagan. The Nimitz-class nuclear powered aircraft carrier is currently underway in the Pacific Ocean conducting Combat System Shipís Qualifications Trials (CSSQT). Official U.S. Navy photo by Photographer’s Mate 3rd Class Bre’ Cameron-Smith. (RELEASED)
Acesta ghideaza rachetele Sea Sparrow (supersonic, raza maxima de actiune 54/55 km), RIM-116 si Sea RAM CIWS (raza maxima de actiune 9-10 km, supersonica. US Navy are 115 lansatoare RIM-116 pe 74 de nave, acestea fiind utilizate cu precadere impotriva rachetelor nava-nava aflate pe traiectorie finala. CVN-76 are doua RIM-116. Sea Ram e o combinatie intre Phalanx CIWS si RIM-116. Bune ne-ar fi si noua dar exista o mare diferenta de cost! 11 rachete Sea Ram costa 5 milioane de dolari, iar 1500 de proiectile de 20 mm pentru Phalanx CIWS costa doar…40.000/50.000 de dolari. Sea Ram castiga la probabilitatea de lovire,95% rata de succes la distanta de 3 km. Phalanx are doar 65% rata de succes, la 500 proiectile trase de catre tunul Vulcan/Gatling, 6 tevi);
–AN/SPS-49A(V)1: principalul radar de cautare aer-suprafata din dotarea US Navy, 2D, produs de catre Raytheon Systems Company-Sensors&Electronic Systems din Boston/Massachusetts, pret de cost 3,70-4 milioane de dolari, 228 de unitati produse pana in anul 1999 in mai multe variante, inseriate de la V1-V8, cel mai modern fiind AN/SPS-49A(V)1, operational de la jumatatea anilor *90. Acest tip de radar se afla in serviciu din anul 1977 (au acest radar pe 115 nave), Marina intentionand sa-l mentina in serviciu pana in anul 2040 –cu modernizarile de rigoare (se pare ca modernizarea costa, per unitate, 5 milioane de dolari, aducand sistemul in secolul XXI, state-of-the-art, rezistenta la bruiaj, console digitale, protectie EMP, detectarea si ignorarea alarmelor false), ceea ce se face in prezent, gradual, pe nave. Radarul doteaza si nave din Australia, Canada, Noua Zelanda, Spania, Coreea de Sud, Taiwan si Polonia (cele doua fregate din Clasa Oliver Hazard Perry, ex-US Navy, achizitionate in 2002-2003, complet armate –se pare ca polonezii au varianta initiala a radarului, V1.Acest tip de radar a intrat pentru prima data in dotarea US Navy pe o astfel de nava, in 1977. Noi…dam inca cu tunul); banda C; frecventa 300/851/942/1000 MHz; putere maxima 280/360 kW, putere medie 10/12/13 kW (unele surse mentioneaza 86 kVA/440 Hz sau 10,1 kVA/115 V); rata de scanare 6-12 rpm; frecventa de repetitie a pulsului/PRF, 280/800/1000 Hz; raza maxima de detectie 460-463 km; raza minima de detectie 900-1000 m; altitudinea maxima de detectie 45-46 km; polarizare orizontala, 48 de frecvente securizate; necesita intretinere scazuta –peste 600 de ore de functionare continua; dispune de antena IFF, tip AS-2188; lungime antena 7,30 m; latime antena 4,30 m; raza de rotatie a antenei 8,70 m; rezistent la bruiaj si protejat EMP; compatibil cu sisteme C4I; greutate antena 1425/1456 kg; greutate totala 6255/6325 kg; functie de autodiagnosticare;
–AN/SPS-67(V): radar de cautare si supraveghere bi-dimensional, radar de navigatie, solid-state, banda C, produs de catre Northrop Grumman Norden Systems din anul 1983, 162 de exemplare produse -126 V1 si 36 V3; fabricat in trei variante, V1/2/3 (operational din 1990. Prima nava apartinand US Navy dotata cu acest radar a fost distrugatorul USS Arleigh Burke/DDG-51, Clasa Arleigh Burke. Daca-mi aduc bine aminte, asta a fost si pe la noi…); localizare precisa cu emisii reduse, operational pe orice vreme. Radarul e considerat a fi foarte fiabil, extrem de util in rada portului, fiind capabil sa detecteze fara probleme geamanduri si obstacole de mici dimensiuni; rata de scanare 15/19/30 rpm; putere maxima 280 kW; functie de autodiagnosticare, intretinere redusa. Acest radar doteaza si nave din Grecia, Mexic, Turcia, Egipt si Tailanda. Raza maxima de actiune e de 104 km, frecventa 5450-5825 MHz, acest radar ghideaza focul cu tunurile de la bordul navelor; frecventa de repetitie a impulsului, 750/1200/2400 s; functie IFF; protectie crescuta la bruiaj; protejat EMP;
–MK-23 TAS: sistem de detectare/alarmare, urmarire, identificare si evaluare tinte over-the-horizon, produs de catre Raytheon –Radar&Communications Systems din El Segundo/California, 100 de unitati produse doar in anul 1996, pret 9,50 milioane de dolari (2003. Radarul a aparut in US Navy pe fregata USS Downes/FF-1070 in 1975, fiind dezvoltat in doar trei ani, suma alocata fiind de 30 de milioane de dolari). Acest sistem doteaza nave din Danemarca, Norvegia, Coreea de Sud, Germania, Belgia, Canada, Olanda, Japonia si Spania. Ghideaza armele destinate tintelor de mica si mare viteza ce evolueaza la altitudini mici si mari (aeronave, rachete lansate de pe/la nave/aeronave/submarine/sol, UAV-uri), respectiv rachetele Sea Sparrow. Opereaza in tandem cu sistemul de contramasuri AN/SLQ-32 ECM Caracteristici: radar 2D, puls Doppler. Modernizat astazi, 3D; inaltime antena 3,28 m; latime antena 5,87 m; greutate antena 908 kg; greutate totala 4536 kg; banda D, 1215-1400 MHz, 1-2 GHz; poate urmari 54 de rachete simultan; unghi mare de urmarire, de pana la 75◦; IFF-antena MK-12; raza maxima de actiune 160 km, minim 30/37 km (probabil). Detecteaza o tinta de 1 mp de la 37-38 km distanta; rata de scanare 15/30 rpm; putere maxima 200 kW; complet automatizat; se pare ca are 5 variante; rezistent la bruiaj si protejat EMP; exista si varianta modernizata la standard MK-23M, raza maxima de actiune fiind de 278 km, foarte probabil se afla in dotarea noilor superportavioane Clasa Ford;
–SPN-43B/C: radar de control al traficului aerian, 2D, solid-state, produs de catre ITT Gilfillan din Van Nuys/California. Cel putin 29 de sisteme produse pana in 1999, pret 4 milioane de dolari. Caacteristici: lungime 3,05 m; latime 3,81 m; greutate antena 1453 kg; raza maxima de actiune 92-93 km; raza minima de actiune 275 m; altitudine maxima 9100-9200 m; putere maxima 850 kW; frecventa 3,5-3,7 GHz; rata de scanare 15 rpm; polarizare orizontala. US Navy a comandat primele 12 radare SPN-43B (aparut in 1981) in septembrie 1985, toate fiind modernizate in 1994.
CVN-76 dispune si de doua radare AN/SPN-46 (V)3 ACLS/Automatic Carrier Landing System, produse de catre Textron Systems, acestea avand rol major in ghidarea aeronavelor la aterizare –acest radar lucreaza direct cu modulele PALS/Precision Approach Landing System dispuse pe aeronave (F/A-18E/F/G Super Hornet, spre exemplu. PALS, compus din transmitator si receptor, se activeaza automat cand aeronava care vine la aterizare se afla la 15/18/19 km distanta de nava, receptie –banda K, emisie –banda X), asigurand aterizare de precizie chiar si-n conditii meteo dificile si, bineanteles, ajuta pilotul sa gaseasca nava (asigura control si dirijare aeronavelor in apropierea portavionului). Radarul poate ghida doi piloti simultan si, se pare, ca astazi face asta si cu ajutorul laserului (optiune introdusa din 2006, probabil);
AN/SPN 46
–AN/SPN-44A: radar ce indica viteza aeronavelor ce vin la aterizare. Acest radar ajuta Lending Signals Officer/LSO/Ofiter Responsabil cu Semnalele de Aterizare, asigurand dirijare de precizie in faza finala a aterizarii;
–Mk-95: radar de control al focului de tip CWI/Continuous Wave Illuminator (radar de iluminare a tintei), lucreaza direct cu rachetele antiaeriene RIM-162 ESSM/Evolved Sea Sparrow Missiles (supersonica, manevriera, autonomie de minim 50 km, operationala din 2002. Noile superportavioane au lansatoare verticale) din dotarea CVN-76 (portavionul are 3 lansatoare a cate 8 containere cu rachete fiecare. Se pot lansa si rachete RIM-7 Sea Sparrow);
–AN/SLQ-32(V)4: destinat razboiului electronic, se compune din echipamente de bruiaj in toate gamele de frecvente, produs de catre Raytheon -450 de unitati fabricate in diverse configuratii. In uz din 2007 (US Navy il are in dotare din mai 1977-varianta initiala), CVN-76 are doua astfel de sisteme, cate unul pentru fiecare bord –aceste sisteme analizeaza si bruiaza semnale de orice fel emise de radarele inamice (avertizeaza in timp util in caz de iradiere radar a navei, datele sunt confidentiale), inclusiv cele emise de aeronave, rachete AA si anti-nava. Este tot timpul modernizat, conform surselor, adaptat la orice “gaselnita” scoasa de catre rusi –ultima modernizare s-a facut in decembrie 2013, cel putin asa sustine Marina. Este compatibil cu sistemul de contramasuri Mk.36 SRBOC/Super Rapid Bloom Offboard Countermeasures;
– Mk.36 SRBOC/Super Rapid Bloom Offboard Countermeasures -Chaff and Decoy Launching System, produs de catre BAE Systems, peste 1000 de lansatoare sunt in serviciul a 19 Marine, inclusiv US Navy. De regula se compune din 6 tuburi de lansare a momelilor IR/radar/radio (capcane termice si de radiolocatie. Nu-i o certitudine, dar pe bloguri se sustine ca sistemul este capabil sa lanseze dipoli electromagnetici/chaff la maxim 8000 m distanta de nava, capcanele termice/flare fiind lansate la 3000 m distanta de nava) calibrul 130 mm, 4 fixate la 45◦ si 2 fixate la 60◦, dar exista si configuratii cu 8/12 lansatoare. Cel mai probabil, CVN-76 are intre 20-35 astfel de lansatoare;
–AN/SLQ-25A Nixie: SSTD/Surface Ship Torpedo Defence (produs de catre SensiTech. Intreg sistemul costa 1 milion de dolari. Varianta initiala a aparut in 1960, insa astazi se afla in dotarea a peste 300 de nave din intreaga lume), sistem activ/pasiv de bruiaj, constand dintr-un cablu remorcat la a-l carui capat imersat se afla un dispozitiv de bruiaj antitorpila/torpila momeala de tip TB-14A, destinat cu deosebire torpilelor cu ghidaj electric si acustic. Acest dispozitiv dispune de fibra optica, fiind remorcat la pupa navei, fiind capabil sa genereze un zgomot mai puternic decat cel emis de catre elicele navei. Echipajul il porecleste “Pestele” din motive evidente, lungimea cablului (este dispus pe vinci actionat electric) se pare ca ajunge si la 305 m, insa datele sunt confidentiale. Nava poate dispune de cel putin doua astfel de instalatii si, se pare, sunt operationale la viteze cuprinse intre 18-46 km/h. Sistemul a fost modernizat la standard AN/SLQ-25B, avand acum posibilitatea detectarii, localizarii si identificarii torpilelor inamice (inclusiv a directiei de unde au fost lansate), informand prin intermediul fibrei optice “Turnul”.
Despre portavion ar mai fi multe de spus, nava fiind deosebit de complexa, insa datele oficiale sunt “subtirele”. A mai fi multe de spus despre aeronave si sistemele de arme, despre cariera operationala strans legata de aeronavele de la bord, insa complexitatea acestora necesita articole separate –nu se poate altfel, ar fi pacat…
Incheiem cu cuvintele actualului comandant a-l CVN-76, Michael “Buzz” Donnely, spuse la preluarea comenzii, cuvinte extrem de relevante in privinta muncii si vietii la bordul unui portavion: “Fii integru, fa ce stii ca este corect. Integritatea necesita curaj si tenacitate –e cheia succesului nostru. Mediul nostru operational e neiertator si nu tolereaza lipsuri in procedura sau disciplina de sine, esecurile, erorile sau incertitudinile. Impreuna cu Carrier Air Wing 5 formam cea mai eficienta si agila forta de lupta din lume. Capacitatea noastra este construita pe excelenta individuala pe care fiecare dintre noi o aduce, dar succesul nostru general vine doar din capacitatea noastra de a functiona ca o echipa, marinari si piloti impreuna. S-a comunicam, s-a fim constructivi, s-a ne sustinem si s-a avem grija unii fata de altii, pe mare si pe uscat. USS Ronald Reagan e un simbol vizibil pentru aliatii nostri, consfintind angajamentul Americii cu privire la mentinerea stabilitatii si securitatii internationale. Vom fi pregatiti ca atunci cand v-a fi nevoie, cand vom fi chemati, sa luptam si sa castigam!”.
WW
SURSE DATE SI POZE: Wikipedia-Enciclopedia Libera, Internet.
news.usni.org › Aviation
www.navsource.org/archives/02/76.htm
www.history.com/shows/…/uss–ronald–reagan
www.iwar.org.uk/…/cvn-76-uss–ronald–reagan….
www.uscarriers.net/cvn76history.htm
www.militaryfactory.com/…/detail.asp?…USS–R…
www.navysite.de/cvn/cvn76.html
www.globalsecurity.org › … › Pacific Fleet
www.navsource.org/archives/10/11/1106.htm
nns.huntingtoningalls.com
www.globalsecurity.org › … › Shipyard
nns.huntingtoningalls.com/about/facilities
www.globalsecurity.org › … › Ships › Past › Shipbuilding
www.ibiblio.org/hyperwar/OnlineLibrary/…/j-holw3g.htm
www.indiastrategic.in/topstories294.htm
countrystudies.us/india/133.htm
www.elevatorbobs-elevator-pics.com
warships1discussionboards.yuku.com/…/Steam-Required-for…
forum.keypublishing.com/showthread.php?111909…catapul
www.f-16.net/forum/download/file.php?id=14
www.naval-technology.com/projects/cvn-21/cvn-215.html
www.ga.com/advanced-arresting–gear
www.globalsecurity.org/military/library/…/14310_ch3.pdf
www.navair.navy.mil/index.cfm?fuseaction=home…
www.cnic.navy.mil/regions/cnrj/…/naf…/cvw_5.html
www.navytimes.com/story/military/2016/02/09/navy…carrier–air–wing…/80062898/
www.seaforces.org/usnair/current-units.htm
www.airspacemag.com/how-things…/the-meatball-8421491/
aviationintel.com/is-the-navys-meatball-about-to-be-cooked/
www.radartutorial.eu/19.kartei/karte510.en.html
www.navy.mil/navydata/fact_display.asp?cid=2100..
www.exelisinc.com/solutions/SPS–48–Radar/…/default.aspx
Salut WW, iar mà coplesesti cu o multime de date cu multà muncà depusà. Cauti felicitàrile cu lumânarea 🙂
Încerc sà ràspund la nedumerirea ta:
„Aceasta a fost proiectata pe computer 3D (nu stiu si n-am reusit s-a inteleg ce inseamna asta. Cred ca se refera la programe speciale, daca gresesc, imi cer scuze de pe acum!), fiind realizata dintr-o singura bucata, ceea ce a repezentat o premiera. Anterior, la celelalte portavioane, “Insula” si nu numai, se realiza din mai multe module ce erau apoi asamblate, precum un puzzle, si-asta datorita masivitatii acestora si a puterii de ridicare limitata a macaralelor.”
Unul din cele mai avansate sisteme de proiectare 3D este CATIA a lui Dassault Systemes. Nu numai cà poti proiecta în volum o piesà oarecare, dar poti prevedea si posibilitàtile ei de asamblare într-un sistem complex, piese în miscare, inclusiv mânuirea uneltelor pentru instalatie sau depanaj, sau calculul punctului de rupere la constrângeri. Este excelent si pentru proiectarea în retea, fiecare modificare este automat repercutatà în sisteme.
Cât despre uzinarea „insulei” lui CVN-76 dintr-o „singurà bucatà” mà îndoiesc. Probabil elementele au fost asamblate în exteriorul dockului si apoi totul a fost amplasat cu macaraua.
A propos de „insulà”, cele douà noi portavioane britanice au douà insule, dupà proiectul lui Thales.
MirceaS, ai idee daca vom vedea la francezi un portavion nou in stilul celor britanice? Vor renunta francezii la propulsia nucleara, stiut fiind ca cele doua QE britanice se bazeaza pe o propulsie tip IEP?
Multumesc anticipat pentru raspuns!
Le Livre blanc (programul militar al Frantei) din 2013 nu pomeneste nimic de un al doilea portavion iar Legea de Programare Militarà actualizatà scrie chiar cà proiectul este abandonat. Faptul cà britanicii au ales formula « trambulinei » si nu un CATOBAR a retezat orice sperantà pentru a face economii de serie. Propulsia nuclearà nu era o problemà, ci formula portavionului.
Charles de Gaulle este imobilizat un an la fiecare sapte ani, fàrà sà mai vorbim de pane. Desigur cà un al doilea portavion ar fi fost necesar.
Dar un raport recent al Senatului francez, programul Charles de Gaulle este evaluat la 20 de miliarde €, adicà mai mult decât portavionul american USS Gerald Ford (17 miliarde $).
Constructia propriu-zisà reprezintà 2/3 din sumà, 1/3 cheltuieli de dezvoltare si logisticà. Fatà de devizul din 1985, costul este màrit cu 18 % (mai ales legat de securitatea nuclearà si caracterul de prototip).
http://www.senat.fr/rap/r99-358/r99-3583.html
Charles de Gaulle are o duratà de viatà estimatà pânà în 2041. Fàrà o îmbunàtàtire a situatiei economice a Frantei sau/si o înràutàtire a relatiilor internationale, nu cred cà vor lansa o nouà constructie.
N-am banuit macar ca a costat atat de mult!!!
Nici eu…
Mai bine puneau banii jos si cumparau un Nimitz class 😉 .
eeee …dar mandria de a fi cocos este nepretuita?
Pàstrarea competentelor nationale în materie strategicà nu are pret. Nu are nici o legàturà cu mândria. Competenta asta a permis francezilor sà vândà britanicilor prin Thales conceptia celor douà portavioane în constructie.
@MirceaS.Multam de info si lamurire, s-a notat! Pe CVN-76, „Insula” a fost realizata intr-o singura bucata -blocuri sudate/asamblate precum un puzzle, exista fotografii cu ridicarea acesteia pe punte in configuratie finala. Am pus la articol o astfel de fotografie, impresionant, sincer iti spun, (cand vezi ditamai magaoaia suspendata deasupra puntii ramai interzis), insa spatiul n-a permis publicarea acesteia, sursa fiind US Navy. Poate George o poate publica cumva, nu stiu, dar ar fi lamuritoare.
@Multumesc de apreciere, tie si tuturor, insa eu caut doar…perfectiunea. Sunt constient ca n-o voi atinge niciodata, sunt si raman doar un amator!
WW, ai toata admiratia mea si te felicit pentru efortul continuu! 🙂 Este foarte greu sa gasesti „informatii” despre nave active, de fapt despre sisteme de armament active.
Americanii pun mult accent pe platformele navale stabile. Acest clip cred ca a mai circulat pe aici, dar e un moment bun sa o mai faca 🙂 CV63 in actiune: https://www.youtube.com/watch?v=zhBBbxY72Xc
Avand in vedere ca toata lumea stie cam cat de mare e un portavion, va puteti imagina cam cat de mari sunt valurile…
Banuiesc ca disponibilitatea aviatiei trece de sea state 5, sunt multe sisteme care sa-i ajute sa opereze pe mari agitate.
CV75 in teste pe mare: https://www.youtube.com/watch?v=d4KnCqcTEOU
Si recent, E2C Hawkeye, rateaza apuntarea din cauza cablului arestor: https://theaviationist.com/2016/07/09/terrifying-video-shows-an-e-2c-hawkeye-almost-crashing-into-the-sea-after-arresting-cable-snaps-aboard-uss-eisenhower/
Enjoy! 🙂
Super , multam.
Un Mi-24 sirian a fost dobarat ieri langa Palmira de ISIS. Pilotii erau rusi. Expicatiile moscovei si clipul cu prabusirea aici
https://www.youtube.com/watch?v=8_j3WrFx-J4
https://www.youtube.com/watch?v=efUwBqYdcrs
https://s31.postimg.org/qqv8uns7v/image22.png
Frumos articol , este însă pe aici vreo informație completa cu ce sunt echipate ale noastre efectiv , în afară de un tun eram curios , pe wiki nu știu dacă explica așa frumos ca aici !
off topic.degeaba va vaitati pe bloguri daca nu faceti nimc concret.haideti sa ne întâlnim ,sa formam un grup de actiune.
Nu spun cu teama ca vom păți ceva din partea autorităților dar mi ar face și mie plăcere sa ne combinam mai mulți întru ‘ bunăstarea româniei și a înzestrarii armatei , polonezii sunt foarte uniți peste tot unde merg pentru ca de la centru li se insufla siguranța și patriotism doar împreună putem învinge , nu poate nimeni muta de pe harta o tara tot aici vom fi , Ungaria poate sa facă scandal în privința islamistilor , noi stăm supuși pentru ca ne închid gura cu corupția cu mcv și alte rahaturi inventate, când va dispărea ura și mândria intre noi ca ăla e mai deștept ca de ce și a luat o mașină mai noua sau etc vom ajunge sa ne iubim deși ne spunem „frate ” trebuie sa fim cu adevărat frați , grija avuta și cu asemenea frații sa nu cădem în extrema cealaltă un naționalist pus de Ivani ptr destabilizare , trebuie judecat cu credință și pura iubire altfel ne vom ura mereu , ca București e mai tare ca acolo sunt mai mulți țigani ca în alte părți etc , sa nu mai punem ca vom fi din ce în ce mai putini romani ,trebuie unitate și nu trebuie plecat capul e momentul de decizii , decizii nene .
@ronin
„Ungaria poate sa facă scandal în privința islamistilor , noi stăm supuși pentru ca ne închid gura cu corupția cu mcv și alte rahaturi inventate”
-Nu ni se inchide gura cu MCV ci pentru s-a votat la nivel UE in favoarea cotelor de refugiati. Peste 20 de state UE au votat pentru, si doar vreo 3 impotriva.
Patru împotrivà, Finlanda s-a abtinut, U.K. nu a participat la vot cà tot nu o priveste.
Pai Bun au votat dar Ungaria de ce refuza sa primească cote de refugiați de ex ?! Au sânge în instalație, cei care refuza știu ca dacă accepta se va instaura anarhia , ministrul german de externe a și spus ca sa se evite așa ceva trebuie găsite soluții inclusiv rezolvat șomajul în jurul tinerilor din sudul europei , azi am vb cu un prieten în Germania și îmi spusese întâmplător ca în cartierul lui din Stutgart stau câteva familii de refugiați , a vb cu ei de câteva ori și i au spus ca ei banii aceia 300 de euro de la stat nu i țin ptr ei , ei trimit banii acasă unde se strâng în fonduri pentru a aduce alți islamisti cam așa sta treaba , deocamdată Merkel doarme pe ea împreună cu piticul francez viitor stat musulman , dormind în papuci .
@ronin
Victor Viorel Orban vrea sa fie Cotletul Crestinatatii, cum sa cedeze doar pentru ca a avut loc un vot? Se puncte-puncte pe el cu binecuvantarea Patriarhului Putinist. Deocamdata nu-i o dovada de sange in instalatie pt. ca ignorarea deciziei nu-i costa nimic. Sa vedem daca va incepe sa-i coste cat de drepti se tin in sa.
Domnu Ronin, sa zicem ca aveti dreptate. Imi explicati si mie cum compensam deficitul de populatie apta de munca in conditiile date in Europa (mai ales in Romania) in lipsa acceptarii de imigranti calificati. Curios! In Germania sunt cei mai multi imigranti si nu a fost un atentat islamist. Asta inseamna asimilare, triere si control. In 3 ani Germania va avea populatie asimilata si apta de munca d.p.d.v. al limbii virbite si a calificarilor, iar noi vom fi in kk pentru ca ne tinem mai destepti ca aia cu adevarat mai destepti ca noi. Deciziile in Germania nu se iau „pe genunchi” ci in urma unor analize si strategii executate de departamente functionale ale tarii. Exemplu de urmat…
Nenea Silviu, era vb ce vor face cu islamul peste 20 de ani și cred ca tu nu vezi problema din interior , islamistii nu au venit sa muncească .
De ce trebuie neapàrat importatà forta de muncà (mai ales complet stràinà datinilor europenilor crestinilr ? De ce modelul economic al „extinderii” ar fi cel mai bun ? Japonia a ales o altà cale, cu toatà îmbàtrânirea popullatiei si diminuarea ei, îsi pàstreazà identitatea.
Calea este sa creem mecanismele de a ne aduce romanii acasa si sa sprijinim real familia si natalitatea, nu sa importam straini. Aici in UK (unde am dezonoarea sa ma aflu) este plin de mame care nu lucreaza. Stau pe beneficii. Adica astia investesc in viitorul lor. Numai la noi se gasesc bani pentru borduri si panselute, dar pentru dezvoltarea natiunii, nu.
Internationalismele neomarxiste tinele pentru tine!
Orice solutie care priveste aducerea unor straini la noi trebuie combatuta cu toate puterile noastre. Nu am rezistat 2000 de ani prin istorie ca sa ne topim in ciorba internationalist neomarxista visata de puii scolii de la Frankfurt.
Ministrul german de externe nu e acea somitate care a spus inaintea summutului NATO ca Rusia nu e vinovata pentru Ucraina si ar trebui eliminate sanctiunile? Ungaria are sange in instalatie, dar nu ii ajunge si pt creier, adopta o atitudine curioasa avand in vedere cat militeaza pentru drepturile ungurilor din alte tari.
O corectura gramaticala: „S-a comunicam, s-a fim constructivi, s-a ne sustinem si s-a avem grija” scoate liniuta.
Iar la pretul SeaRAM, 11 rachete costa circa 8,75 mln $, nu doar 5.
@Tzupy. Da, am comis-o, n-ar fi trebuit sa fac o asemenea greseala. Sper sa nu se mai repete. 5 milioane=sursa US Navy/2013.
Din FY2017_Weapons.pdf:
Continues low rate of production for the Block II (RIM-116C) missile as well as operational testing.
RDT&E: 18.1 mln $
Procurement: 71.6 mln $ for 90 units –> 8.75 mln $ for 11 units
Mersi nenea Tzupy ptr corecturile gramaticale , tocmai vorbeam mai sus de unitate intre noi , vezi, nu poate fi unitate intre noi dacă tu din mândrie ( dacă ești ortodox știi ca e păcat de moarte ) îmi atragi atenția mie și altora despre lucruri fără esență , aici este vorba de mândrie, sa nu accepți greșeala aproapelui , niciodată nu vom fi uniți cu astfel de oameni , romanul e mândru mereu nu exista iubire , respect , fraternitate, naționalism , exista doar mândrie . Ps: scriu de pe telefon , alege cuvintele care le dorește uneori n am timp sa apăs fiecare tasta , am degetele mai mari !
Maestre, e de inteles sa faci greseli cand scrii de pe mobil, dar faptul de a nu sti vorbi si scrie corect gramatical limba romana intr-adevar este un pacat capital oricat de ortodox as fi. Sa trec cu vederea asemenea lucru, considerat insignifiant si minor de catre unii, spune multe cati bani dau pe limba stramoseasca si pe tara asta. Sa fii patriot nu inseamna sa te bati cu pumnu’n piept ci sa stii la perfectie limba romana, sa nu furi, sa citesti si sa folosesti apa si sapun. Eminescu, cel care a iubit limba romana pana a inchis ochii, se rasuceste in pamant vazand cum ii stalcim limba atat de draga lui. Deci nu, nu e normal sa faci greseli gramaticale si tot cu tupeu sa vii sa spui ” nu da nene, ca nu-i mare lucru”. Lucrurile mari se pot infaptui daca nu mai toleram ” greseli minore”.
Lucrurile mari se fac atunci cand lasam deoparte ,,maruntisurile,, . Treci peste si impreuna cu acest domn realizeaza ceva. Momentan doar critici.
Bine domnule profesor Reis , lasă mă pe mine Cum sunt și fii tu jupan poate mai aud ca ești dintre unii care au scris Septuaginta! Nu știu de ce pe acest blog intra tot felul de persoane mânate de „mandrie” , cred ca dacă ne am întâlni fata în fata ți ar pieri mândria pe loc dar nu așa se rezolva o problema ci prin nepăsare , eu nu vreau sa scriu corect ai ceva împotriva ? Și nu se adresa mie ci celui care a făcut articolul , ai sărit repede fără sa ți dai seama ce scrii ,evident tot din mândrie .
Nea Ronine, sa inteleg ca esti lucrator in Jandarmerie? Doar asa se explica reactia ta viscerala, cand ti-am atras atentia ca ar trebui sa mai citesti si carti de gramatica limbii romane. Deh, muschii mei, minte nu are! este mai valabila ca oricand. P.S Singurul moment cand Jandarmii au fost iubiti, a fost la meciul Romania-Ungaria de la Bucuresti 3-0 parca, intreg stadionul canta: Si jandarmii sunt romani! Mai sarea cate un huligan ungur vreo 3 randuri de scaune cu fata rupta. Pastreaza-ti energia pentru omuletii verzi din Est! Ar fi o crima sa dai in fratele tau ortodox, putina smerenie nu stricaatunci cand ti se demonstreaza ca ai gresit.
Chiar mă amuza ura ta fata de mine , am fost în armata cândva dar ptr tine nu în armata romana , locuiesc în Franța probabil mi am pierdut abilitățile de a scrie corect limba romana de 21 de ani numai intre francezi în mare parte , sa știi ca eu nu te urăsc pe tine îmi plac articolele scrise uneori de tine te admir Îți dai silința , nu cred ca fac greșeli de ortografie mai mult ca alții și pana la urma cine ești tu sa mă judeci ?!
Terminati cu greselile de ortografie, nu suntem un site dedicat corectitunidii limbii romane, scrie fiecare cum poate si cum apuca.
Sfarsitul discutiei!
3D se refera la sistemul de proiectare. SolidWorks, sau Catia, sunt astfel de sisteme software care permit proiectarea in 3D. Marele avantaj este toate componentele unui ansamblu pot fi plasate in spatiu tridimensional (3D) si proiectantul are posibilitatea de a explaoata la maximum spatiul disponibil, ergonomia generala, fluxul de lucru, etc.
Toate acestea conduc in finala la scaderea cheltuielilor si a timpului de executie pe intreg proiectul.
O astfel de proiectare 3D a fost utilizata la submarinele din clasa Virginia.
Si pentru ca o imagine vorbeste mai mult decat 1000 de cuvinte, am pus o prezentare aici:
https://www.youtube.com/watch?v=0zOt1TDRLH4
Cred ca a fost putin preluata gresit exprimarea cu „primul portavion proiectat in 3D”. Cu siguranta au mai fost proiectate subansamble ale altor portavioane in 3D. Poate chiar si parti destul de mari. Pt. ca inca de la inceputul anilor ’90 nu cred ca in SUA, in ind. de aparare, mai facea cineva proiectare la planseta. Cel mai probabil insa, a fost primul portavion proiectat integral si de la bun inceput in 3D. Aceasta proiectare integrala in 3D aducand o serie de avantaje asupra carora au vorbit colegii si nu am spatiul sa insist. De fapt fix asta e spilul si problema: sa proiectezi niste suruburi sau un electromotor in 3D nu e mare lucru. Problema e cand ai de administrat crearea unui obiect hipercomplex cum e un portavion sau un avion de lupta, unde proiectarea se intinde pe ani buni (in care softul isi schimba versiunile), unde lucrezi cu sute de subcontractori si ajungi cu siguranta in situatia in care unii folosesc softuri diferite, sa ai grija de controlul versiunilor pt. reperele la care dai „release”, samd. Altfel vorbind, in ziua de azi nu prea mai ai cum sa concepi proiectarea de masinarii cat de cat complexe fara CAD si CAM.
sao paulo e ungen de portavion ok pt noi(fabulez)..poate echipat cu 20 de https://en.m.wikipedia.org/wiki/McDonnell_Douglas_T-45_Goshawk
ca poate cara 2 maverick si 2amraam..zic si 4 socaturi
Foarte buna articolul, mă întreb oare cum or recționa fregatele noastre la mare de gr 5? Cunoașteți cumva limitele acelor nave? Dacă a fost un articol și l-am sărit scuzele mele.
Pai reactioneaza foarte bine 🙂 Limitele lor sunt secrete din motive evidente insa cum Type 22-urile sunt concepute pentru Atlanticul de Nord, o zona destul de violenta, ma astept sa fie deplin functionale si apte sa-si utilizeze armamentul si elicopterul pe o mare de gradul 5.
Dupa RM2, portavioanele au fost folosite doar pentru ingenuncherea militara a oponentilor din lumea a 3-a, cu sisteme defensive depasite sau chiar lipsind cu desavarsire.
Datorita razei de actiune limitate a flotilei de aviatie de la bord, grupul de atac este obligat sa se apropie de uscat, unde devine vulnerabil atat la artileria de coasta, aviatia de atac cu baza pe uscat si in special la submarinele de coasta. In cadrul a multiple exercitii care au inclus submarine de coasta diesel-electrice, acestea au penetrat ecranul protector al portavionului si s-au apropiat la distanta de atac, fara a fi detectate.
Intr-un conflict cu o putere militara de rangul intai vor reprezenta o tinta prioritara fiind doar un cosciug (inca) plutitor, care va fi eliminat dupa primele salve ale unui conflict conventional. In cazul degenerarii la nivel nuclear, intregul grup de atac va fi eliminat printr-o singura lovitura, dar si sansele de supravietuire ale umanitatii devin practic nule.
Un punct de vedere inca optimist:
https://news.usni.org/2016/05/24/carrier_conops