Care blestem, ati putea intreba?! Pai blestemul motoarelor de calitate indoielnica. Astfel printre multitudinea de probleme cu dezvoltarea PAK FA/T-50 cea mai arazatoare pare a fi realizarea unui motor suficient de fiabil si care sa indeplineasca si cerintele pentru un avion de generatia a V-a. Numai ca asa cum stim cu totii, rusii nu au fost niciodata foarte buni la motoare, avand mari probleme cu durabilitatea lor, de cateva ori mai mica decat a omoloagelor occidentale si necesitand un numar foarte mare de ore de intretinere.
Al-41, de la NPO Saturn, cu tractiune vectoriala
Revenind catre T-50, in anul 2006 NPO Saturn a fost compania selectata sa fabrice si sa dezvolta noile motoare pentru PAK FA, la un cost (de dezvoltare) de aproximativ 3 miliarde de dolari, cam 30%, credeau atunci rusii, din intregul program de cercetare/dezvoltare al T-50, numai ca lucrurile au mers destul de prost inca de la inceput pentru Al-41 (117s), motorul care va propulsa noul T-50.
Mai pe romaneste Saturn a promis sa ofere programului T-50 un motor cu aceleasi caracteristici de fiabilitate precum cele occidentale, dar pana la urma toate prototipurile T-50 folosesc deocamdata un motor mai vechi, AL31 (117A), si tot deocamdata nici nu se intrevede vreo raza serioasa de speranta.
Iar realizarea unui motor performant nu este singura hiba serioasa in programul T-50, pentru ca necazurile nu au ocolit nici noul radar AESA NIIP care va echipa avionul rusesc. Desi acesta a functionat impecabil in teste, odata ce s-a incercat fabricarea lui la scara industriala s-a remarcat ca este foarte dificil de replicat, industrial vorbind, un radar construit intial manual. Probleme similare au aparut si la dezvoltarea materialelor radar-absorbante care ar trebui sa acopere avionul sau la alte sisteme electronice state-of-the-art, iar aceste cauze au dus la amanari de termene si cresteri substantiale de preturi.
Conform ultimelor estimari 2019 ar fi anul in care proiectul T-50 ar putea deveni operational, cel putin asa cred indienii care suporta jumatate din costurile de R&D ale programului si care vad cu neliniste cum bani dati sunt din ce in ce mai multi. In acest moment exista cinci prototipuri ale T-50 care zboara, urmand ca inca cinci aeronave destinate testelor sa fie produse, iar daca totul merge bine ar urma ca prima transa de 70 de avioane sa fie comandata pana in 2016, iar primele avioane operationale sa zboare undeva spre 2019-2020.
Pana una alta T-50 s-ar parea ca nu se ridica, din punctul de vedere al invizibilitatii, la nivelul F-22 sau F-35, nereusind sa atinga nici macar performanta unui avion cu 30 de ani mai batran decat el: B-2 Spirit, un lucru care in sine n-ar trebui sa ne mire atata timp cat T-50 ar fi primul avion stealth fabricat in Rusia, in timp ce americanii sunt deja la a patra generatie functionala.
Dar revenind la carcteristicile avionului, rusii au lasat sa se inteleaga ca au preferat manevrabilitatea, invizibilitatii radar, insa India ar prefer ca avionul sa fie cat mai stealth si sa aiba doua locuri. Iar aici mai putem aduce in discutie si problema electronicii defensive a aparatului, electronica ale carei probleme nu au fost rezolvate, lasand astfel unul dintre avanatajele principale ale unui avion de vanatore, cine pe cine vede primul, in mana avioanelor americane, a caror radare sunt se pare mult mai performante decat cele rusesti, si care combinate cu masurile active si pasive de mascare a avionului, ar putea oferi posesorilor de avioane F-35 un avantaj cu totul deosebit intr-o lupta virtuala cu un T-50 rusesc. Se pare ca exact aceste probleme de electronica sunt principalul motiv de intarziere si ingrijorare pentru rusi.
Apropos de motoare, rusii au promis ca durata de viata a noilor AL-41 de la Saturn va fi de 4000 (patru mii) de ore de functionare si cum motoarele de pe MIG-29 functionau cam 3-400 de ore, putem intelege mai bine problemele extrem de mari cu care se confrunta industria aeronautica rusa. In acelasi timp T-50 ar avea, spun tot rusii, o durata de viata de 6000 de ore de zbor, ceea ce ar fi cu adevarat remarcabil pentru un avion rusesc…
Si cum ivanii radeau de americani si de F-35 lor, vis-avis de cresterile de costuri ale programului JSF, ei bine exact aceasi boala i-a lovit acum si pe rusi, astfel desi T-50 era prezentat ca o varinata ieftina de avion ultramodern, pretul care este astazi pe masa depaseste 120 de milioane de dolari per bucata, dar asta numai daca vor fi construite minimum 500 de T-50, altfel pretul per bucata va fi simtitor mai piperat. In acest pret este luat in calcul si costul cu cercetarea si dezvoltarea aparatului.
Rusii sunt insa optimisti si spera la peste 1000 de bucati vandute, asa ca ar fi de bine, numai de le-ar iesi dracului odata motoarele alea… si electronica aia… si matertialele radar-absorbante…si, etc, etc, etc.
GeorgeGMT
Adevarul ca Rusi au ramas cu cel putin 15 ani in urma cu tehnologile….
Din ciclul…..altii mult mai prosti ca noi, se pare ca bulgarilor le fac cu ochii harcile evreiesti retrase de 20 de ani, produse local. ha ah ah…..
http://www.aviatiamagazin.com/headline/bulgaria-ar-putea-cumpara-avioane-multirol-din-israel-iai-kfir-vireaza-spre-europa/
a intrat frica in ei, stai sa vezi, daca dupa 2017 mai anuntam ca mai luam 12(zic si eu) o sa intre toata europa in fibrilatie
🙂 din nou?
Ivanii au ramas tributari vechii doctrine sovietice, cand nu era nevoie de viata lunga a motorului, pur si simplu puneau altul, sau si mai bine inlocuiau tot avionul, aveau de unde. Faceau tancuri precum carnatii, in 1990 aveau cam 55000 tancuri si 100000 masini blindate de toate tipurile.
interesanta analiza
http://www.realclearworld.com/articles/2013/09/26/russias_coming_implosion_105469.html
deh , se pot consola rusnacii ca si f-22 a intrat in serviciu dupa vreo 12 ani de gafaieli si majorari de buget ,dupa ce si amerlocii se cam codeau sa-l bage sau nu in serviciu , 35 -ul la fel …pana la urma e o chestiune de orgoliu , da vorbind de orgoliu ,cred ca ,inca ,totusi [decat] ,B2 desi pare batraior,cam ramane muma stealturilor deocamdata …[exceptand dronele ] datorita configuratiei [clocita inca de pe vremea lu nea Gotha] nemijlocita de nevoi stringente de manevrabilitate ,sau de vanatoare , e esenta de stealth …
Al-41F1A (ala e 117s) nu e motorul care „va propulsa” T-50, e motorul care „propulseaza” SU-35 in versiunea AL-41F1S, si e bazat pe AL31, nu pe AL41. Cel de pe T-50 e AL-41F1 (117), e proiect nou si e ceea ce e si va fi instalat pe prima serie de T-50 (vezi declaratiile lui Pogosian si ale altora legate de cei care sustin ca motorul e vechi, nu corespunde cerintelor etc.). Apropo, 117A (TV) e un motor Klimov pentru elicoptere, banuiesc ca nu au ajuns rusii atat de rau incat sa le puna pale avioanelor stealth. Desi mai stii, or fi ceva date si legate de asta pe vre-un forum pe undeva.
La ce se lucreaza este un motor pentru „stage 2”, si e normal sa fie asa, orice dezvoltator serios lucreaza astfel.
Din declaratiile oficiale tot complexul radar e ok, testat, pregatit de produs si va fi livrat cu prima serie de exemplare pentru teste. Aia cu „manualul”, ei bine, toate protoripurile sunt construite initial „manual” (prost ales cuvantul) si apoi procesul de fabricatie e standardizat. Dar banuiesc ca brusc si dintr-o data a devenit un impediment chestia asta, mai ales la rusii aia neexperimentati, inapoiati si novici in domeniu. Ma repet, nu am vazut declaratii oficiale sau din surse credibile care sa sustina ca radarul are probleme majore care ar impiedica producerea acestuia.
Indienii „cred” ca in 2022 o sa dea in folosinta PMF. Nu T-50. Adica proiectul ala care era cunoscut in varianta cu doua locuri drept FGFA. Initial IAF va primi ceva T-50 rusesti (estimat 2019 cum specifica articolul) insa dupa ce acestea vor intra in dotarea VVS (de aici si data de dare in folosinta pentru IAF).
T-50 va intra in dotare in 2016 conform ultimelor declaratii (in vara parca), cu testele de stat finale incepand anul asta. Articolul face confuzie intre datele privind PMF destinat IAF (FGFA) si datele privind intrarea in dotarea VVS a avionului rusesc.
T-50 nici nu s-a dorit sa se ridice la nivelul f-22 (care e VLO nu LO). Estimarile dau T-50 ca echivalent al F-35 in privinta observabilitatii (F-35 care nici el nu va fi VLO). Repet, estimarile, nu exista date concludente nici pentru F-35 nici pt rus. Iar chestii gen „vai ce guri mari are la motoare, alea clar nu sunt stealth”, transformate apoi in „nu au cum sa mascheze palele in felul ala” dovedite ca au cum si nu sunt mari ar fi de preferat sa se ia ca atare, ca opinii ale unora ca noi care-si dau cu parerea mai mult sau mai putin avizat.
Asa cum observa si articolul, s-a preferat o mai mare manevrabilitate in defavoarea semnaturii radar mai reduse (cu o pastrare a capacitatilor maxime sub aspect frontal), fapt care tinand cont de doctrina si nevoile VVS la ora actuala cred ca nu e gresit. T-50 nu e primul avion rusesc cu caracteristici LO (daca articolul se refera la avion de serie, alta discutie).
Indienii nu mai vor „doua locuri”. Sursele ar trebui actualizate. De asemenea, din cate stiu problemele sunt tot la PMF, ei vor alta electronica dar nu prea stiu ce si de unde.
Care sunt problemele de electronica intampinate de rusi, din cate stiu eu sistemul a fost testat si e ok. Iar datele pana de curand au fost extrem de putine pana si legate de aspecte generale, acum deja exista parametrii atat pentru F35 cat si pentru T50 incat s-au putut trage concluzii? Atipic as zice eu, stiind cat de al dracului de greu e sa gasesti date privind echipamentele rusesti si secretomania lor privind proiectele noi. Sau nu exista date si totul e un „blah blah blah” ca si incazul F35 in care „imi place mie mai mult asa, ca are dungulite” are mai multa valoare decat datele reale?
A nu se confunda TBO-ul cu durata de viata (ceea ce se face in articol). Motoarele initiale de pe Mig 29 (RD-33) nu „functionau 350-400 ore” ci li se facea reviza generala la 350-400 ore datorita unor probleme cauzate de supraincalzire. Probleme rezolvate de germani si indieni si care au extins perioada intre revizii la 700-750 ore, in functie de motor (vezi rapoartele germanilor). Modificarile au fost incluse si pe versiunile noi de RDuri. Ca fapt divers, de cautat informatii privind TBO-ul pentru modelul initial de F-100-PW-100 (cele reale, nu cele ale producatorului, sunt cateva rapoarte oficiale USAF legate de costuri de intretinere). As recomanda sa nu se mai faca comparatii prost alese in analize care vor sa fie luate in serios. Cineva la fel de bine intentionat ar putea compara acele date ale seriei initiale F-100 cu cele de pe un AL-31FM1 sau FN si am ajunge la concluzii la fel de juste.
Costurile – aceeasi confuzie intre T-50 si PMF. Chiar si asa, acceptand costul dat de tine ca fly away cost, comparativ, fly away cost (conservator) pentru F-35A ajustat 2013 e de 188.5 USD, f-35B 237,7 USD si F-35C 236,8 USD, Typhoon e pe undeva la 125 milioane GBP etc.
Legat de materiale radar absorbante, din nou, rusii nu sunt nici noi nici nepriceputi in domeniu.
Nu am nimic cu articolul in sine in fara faptului ca documentarea lasa de dorit, concluziile sunt mai mult interpretari aproximative bazata pe date neclare, eronat utilizate si confuze, tonul se vrea glumet dar loveste mai mult ca neserios. Apreciez interesul pentru domeniu si bunele intentii.
@CDI
De unde ai luat „flyaway costs” pentru F-35A ?
Cumva de pe un blog unde troneaza pe prima pagina imaginea distrugatorului Rastoropnyy – Расторопный, din clasa Sovremennyy – Современный ?
(poza cu pricina este preluata de pe situl „enemy.su”, din care USS Spruance a disparut 🙂 ) Domeniul „.su” a fost atribuit defunctei „Soviet Union” si „nostalgia” unora incearca sa-l tina in viata 🙂
Sper ca bunele intentii sunt reciproce si vei da un raspuns.
Nu, costurile sunt estimate in baza LRIP 5, includ si motoarele si ajustate 2013. Sunt costurile care au rezultat in urma unei discutii mai lungi pe unul din forumurile pe care-mi omor timpul si se situau undeva la mijloc-sus in domeniul preturilor estimate de taberele „f-35 e o minune dumnezeiasca” si cei „e ultimul rahat, mai bine cu avioane de hartie” (din pacate majoritatea discutiilor sunt purtate numai in extreme). Nu sustin ca sunt cifre exacte, ci „pe undeva pe la”, sunt tspe mii de versiuni de preturi si de variante de calcul, cu motoare, fara motoare, incluzand costuri de dezvoltare sau nu, in baza anului fiscal x sau y, dupa cum da bine fiecaruia. Sunt un exemplu comparativ pentru costuri estimate LRIP.
Nostalgia unora sau altora nu ajuta la nimic. 2013 nu e 1980 si nici actorii nu mai sunt ce erau, nici de o parte nici de alta, desi se mai chinuie unii si altii sa pastreze retorica. Rusia nu se mai intoarce la soviete si nici sovietele la ea.
M-ai facut sa intru pe enemy.su sa vad ce e si-a urlat avastu’ la mine ca e virusat. Curiosii ca mine cu atentie.
CDI, valorile pe care le pui tu se potrivesc foarte bine cu acelea „de pe un anumit blog”. Dar fie, sa zicem ca le-ai gasit prin alte locuri.
In primul rand nu sunt „flyaway costs”. Pentru definitie vezi wiki.
In contractul semnat de LM luna trecuta flyaway costs pentru LRIP 6 si LRIP 7, sunt:
■The F-35A conventional takeoff and landing (CTOL) model cost $103 million per jet in LRIP-6 and $98 million per jet in LRIP 7.
■The F-35B jump-jet variant cost $109 million per jet in LRIP-6 and $104 million per jet in LRIP-7.
■The F-35C carrier variant cost $120 million per jet in LRIP-6 and $116 million per jet in LRIP-7.
Costurile de dezvoltare vor fi incluse in momentul in care se va trece la productia de serie si se va cunoaste numarul total de comenzi. De aici si efortul lui LM de a convinge partenerii externi sa-l cumpere. Vezi Coreea de Sud 🙂
Ce ai spus despre motorul 117 este corect. Dar el n-a fost sa fie ceea ce se dorea. Mai bine spus nu a corespuns asteptarilor. „Stage 2” este dezvoltarea a ceea ce Saturn Managing Director Ilya Fyodorov il denumeste „izdeliye 30” si care va fi gata, dupa spusele lui, in 2020. Acesta va fi motorul lui T-50.
In fine, Putin a afirmat in aprilie ca T-50 va intra in serviciu in 2016.
PS Curios mesajul de la avast. Ce-i drept, n-am cutreirat prin forum, m-am dus direct la „poza cu pricina”.
PS2 Este complet nefondata supozitia ca George ar avea „ceva” cu rusii sau cu T-50. Chiar daca avem pasiuni pentru un avion sau altul, incercam sa ne pastram obiectivitatea opiniilor si implicit calitatea blogului.
Costurile LRIP nu includ o serie de componente, printre care si motorul. De asta spuneam ca sumele au fost estimate in baza LRIP 5 si au inclus si motoarele si ajustari. Finantarea LM si P&W e separata, iar in comunicatele de presa si rapoarte se omite acest aspect. De aici si multitudinea de „variante”, artificiile contabile dau o gramada de batai de cap in estimari celor din afara sistemului. Si sunt , ma repet, estimari. De vazut vom vedea cand va fi cazul.
Declaratiile lui Pogosian au fost ca motorul corespunde in totalitate cerintelor clientului si raspunde asteptarilor si ca acesta este motorul cu care T-50 va intra in dotare. Faptul ca se lucreaza la un nou motor (care conform declaratiilor lui Pogosian va fi gata in aproximativ 10-12 ani, deci dincolo de data preconizata de Fiodorov, inca se estimeaza costurile de proiect) nu implica faptul ca motorul prezent nu e ceea ce s-a dorit, ci ca si ei, ca de altfel orice producator, se gandesc la viitoarele etape de modernizare si imbunatatire a capacitatilor. Se face la toate proiectele, de la aviatie pana la arme de infanterie.
Dap, si Putin, dar mai ales reprezentantii SU au declarat ca 2016 reprezinta anul intrarii in dotarea VVS. Tot Pogo zicea ca 2014 e anul testelor de stat, primul avion va fi livrat pentru asta anul asta.
N-am stat sa mai vad ce si cum cu avastul, a iesit fereastra rosie si m-a informat ca e ceva pe acolo si am iesit. Am pierdut ceva?
Nu stiu de unde s-a inteles ca am zis ca George ar avea ceva cu rusii sau T-50. Te asigur insa ca e o neintelegere, din cate stiu sunt cateva „pasiuni” care ar fi constituit contraargumente unei astfel de insinuari. Eu am comentat doar legat de articolul de fata si am incercat sa aduc cateva clarificari. Ca si multi de aici ma pasioneaza tehnica militara si ii dedic desul timp. O mare parte din acel timp e alocat din varii motive tehnicii rusesti, germane si israeliene. Ceea ce nu inseamna ca nu ma intereseaza informatiile legate de tehnica americana sau franceza sa zicem (dimpotriva) doar ca nu dedic acestora la fel de mult timp (mai mult orientat pe proiecte specifice in aceste cazuri). Ia comentariile mele ca o incercare sincera de a contribui constructiv la o discutie in speranta unui context hai sa nu zicem obiectiv, ci echilibrat argumentat, asa cum ziceai – indiferent de preferinte – pana la urma domeniul pasiunii e comun.
CDI, sumele nu sunt estimari ci reprezinta pretul avioanelor in baza contractului semnat (subliniez inca o data) intre LM si DOD pe 27 Septembrie 2013. Motoarele nu sunt incluse.
https://www.f35.com/news/detail/lrip-6-7-contract-agreements
117 e clasificat ca motor de generatia 4+. Dar ne lamureste Ria Novosti cum devine chestiunea:
MOSCOW, August 12 (RIA Novosti) – The final version of the engine for Russia’s first fifth-generation T-50 fighter jet will be available by the end of the current decade [2020], the United Engine Making Corporation said Monday.
T-50 prototypes are currently using a preliminary, “Stage 1” engine, while the “Stage 2” engine will make the jet’s capabilities “even more impressive,” a corporation spokesman told RIA Novosti, without providing any technical details.
Acestea sunt declaratii oficiale si dupa cum vezi am citat o sursa ruseasca 🙂
Nu m-am referit la sumele LRIP ca fiind estimate 😛 – celelalte sunt estimate pentru ca au inclus si costurile echipamentelor necesare pentru a-l trasforma intr-un echipament functional (nu operational). Stiu ca sumele date de tine sunt cele contractual oficiale, dupa cum iti ziceam si in discutiile alea s-a pornit tot de la contractele semnate pentru LRIP 5 :P. Asta e cu limitarile comunicarii scrise si ambiguitatile raspunsurilor pe fuga.
Exact, in rusa e insa putin altfel si pe forumurile lor declaratiile sunt explicate mai pe larg :P. Ambiguitati datorate traducerii. The final version nu inseamna ca asta e o versiune „neterminata” sau „provizorie”. Ci ca se preconizeaza ca versiunea „stage 2” va reprezenta maximum obtenabil ca nivel de performanta de la celula curenta. Asa cum vezi se specifica „even more impresive”. Ceea ce e de asteptat sa se spuna despre o viitoare versiune de motorizare pe care probabil, ca producator, vei dori sa o bagi pe gatul celor care deja si-au luat avionul. Nu ar avea cum sa spuna ca „motorul stage 2 e mai slab sau egal cu cel de acum, sau doar ca e ceva mai bun”. 😛
Ca sa fie mai clar, e similar cu ceea ce se intampla acum si in cazul F-35, ce s-a intamplat cu F-16, F-18, Mirage 2000, Su-27, Mig 29 (0sunt doar exemple, nu cred sa fie avion care sa nu fi trecut prin asa ceva) etc. Echipamentele initiale aveau deja planuite upgrade-uri la sau aproape de momentul lansarii. In cazul F-35, ca tot discutam, deja e planuit un motor Block 6 pentru undeva prin 2020.
Nu, la F-35 nu se mai planuieste nimic in momentul de fata. F135 este un motor de generatia 5-a si se merge cu el inainte. A fost propusa o varianta imbunatatita, F136, dar guvernul american a taiat fondurile si proiectul a murit in 2011.
Probabil ca te referi la AETD care este un program de cercetare al lui Pratt & Whitney. El va sta la baza unei noi generatii de motoare. Nu este un design pentru F-35, cel putin acestea sunt declaratiile oficiale.
„We just have gone through a multiyear battle here in Congress about whether we would build one or two engines for the Joint Strike Fighter,” said Sen. Joseph I. Lieberman (I-Conn.), who questioned whether the Adaptive Engine Technology Development program was actually an alternative engine for the F-35. „I wanted to ask you flat out,” he said to Wolfenbarger.
„No, sir, it is not,” she replied. „It is a technology maturation program that takes the advances that we have seen under the ADVENT program and takes them to the next maturity level.”
Si este logic. La cati bani s-au bagat in F-35, americanii isi doresc in primul rand recuperarea investitiei.
http://www.airforcemag.com/MagazineArchive/Pages/2012/September%202012/0912engines.aspx
117 e considerat motor de generatia 5, nu 4+. 117S e considerat de generatia 4+. Conform declaratiilor lui Ilya Fedorov „Двигатель, который мы поставляем для Су-35, „Изделие 117С”, — это не тот двигатель, который установлен на Т-50″ (motorul pe care-l furnizam pentru SU-35 izdelie 117S nu e acelasi cu motorul montat pe T-50).
Conform declaratiilor lui Marchuk motorul stage 2 va fi de generatie 5+. Fedorov a detaliat cateva dintre caracteristicile noului motor – va include o reducere semnificativa de greutate, utilizarea unui procent mai mare de materiale compozite ce alaturi de scaderea greutatii vor contribui si la cresterea plajelor de temperatura, va include mai multe tehnologii si sisteme de reducere a amprentei vizuale etc.
F 135 e motorul dezvoltat de catre P&W pentru f-35, si e cel care a ramas (in variantele PW100, 400 si 600 pentru cele trei variante de F-35). F 136 era un motor dezvoltat in paralel cu cel al celor de la P&W de catre General Electric (nu preconizat pentru modernizare) . Asta e cel care a fost taiat in 2011 in urma unui mic scandal privind finantarea dezvoltarii paralele a doua motoare (de care vorbestui si tu). Dar nu e proiectul de modernizare Block 6 de care vorbesc eu, care e tot al celor de la P&W, nu al altei companii.
Citatele date de tine se refera la AETD intr-adevar. Dar nu au legatura cu Block 6 P&W. La AETD lucreaza RR/GE (phase I si Phase II) si are ca scop crearea unui motor versatil. Intrebarea si raspunsul pe care le citezi au venit in contextul in care, dupa ce le-a fost taiata macaroana cu 136 celor de la GE/RR, acestia au avansat ideea ca ce sa vezi, motorul din cadrul proiectului ar putea fi folosit la viitoarea modernizare a F-35, ca oricum, daca se dau bani celor de la P&W pentru un proiect viitor de modernizare a motorizarii de ce nu mai bine li s-ar da lor sa continue 136 cu modificarile AETD. USAF in declaratiile oficiale le-a dat peste degetele si a clarificat ca AETD nu prezinta un motor alternativ la motorizarea P&W (uimitor de repede, probabil se si vazusera cu fondurile taiate si pe proiectul asta din cauza gurii slobode a celor de la GE care doreau si ei in loc de o feliuta mai mica, doua mai mari :P)
Deci eu am gasit 117 ca fiind de generatia 4++, dar mi s-a parut penibil sa scriu asa ceva, de parca ar fi frigidere 🙂 Pentru mine, declaratia din Ria Novosti e clara si nu mai lasa loc de alte comentarii.
N-am auzit de Block 6 P&W. Daca ai un link cu o declaratie oficiala, as fi curios sa-l vad si eu.