Zapând pe marele Internet, m-am „lovit” de un UAV – Unmanned Aerial Vehicle (Rom. „aeronavă fără pilot”) foarte interesant. Este vorba de un concept al companiei americane PteroDynamics, XP-4/5/6 denumit sugestiv Transwing. Dar să lăsăm imaginile să vorbească:
UAV-ul poate fi configurat în mai multe versiuni, XP4 și XP5 fiind în Clasa I conform clasificării NATO, în timp ce XP-6 este în Clasa a II-a conform aceleiași clasificări. Reamintesc, NATO clasifică aeronavele fără pilot în 3 clase:
- clasa I-a (greutate mai mică de 150 kg) – pentru misiuni la nivel tactic unitate / subunitate;
- clasa a II-a (cu greutatea între 150 şi 600 kg) – pentru misiuni la nivel tactic grup de luptă; şi
- clasa a III-a (greutate mai mare de 600 kg) – pentru misiuni la nivel operativ şi strategic.
UAV-ul a fost remarcat și de cei de la DARPA fiind inclus într-un program al marinei americane:
Testele continuă în vederea determinării anvelopei de zbor în condiții de vânt puternic, aterizare / decolare pe o platformă aflată în mișcare, UAV-ul fiind autonom:
Conceptul de basculare al aripilor este patentat de cei de la PteroDynamics. Când l-am văzut prima dată mi-am amintit de sistemul de pliere al aripilor unui avion din al Doilea Război Mondial expus în hangarul USS Intrepid, Grumman TBF Avenger.
Mai multe informații despre acest UAV găsiți pe pagina oficială a companiei care poate fi accesată de aici. Avantajele acestei aeronave sunt evidente așa că nu voi insista. PteroDynamics este o companie mică, cu doar 12 angajați, înființată în 2017. Finanțarea implementării conceptului Transwing s-a făcut cu ajutorul investitorilor privați, a autorităților statului Colorado unde compania își are sediul și, bineînțeles, al fondurilor US Navy & DARPA.
Mulțumesc pt articol. Războiul se schimbă sub ochii noștri. Războiul din Ucraina e un exemplu.
Oare băieții ăștia nu pot fi aduși la Brașov, Bacău sau Craiova, instalați și plătiți bine, să fabrice aici câteva mii de asemenea „jucării”? Sa nu avem aprobare de la slugile lui Putin din conducerea economică a țării?
N o sa aiba multi clienti eu spun. Sistemul VTOL
in comparatie e foarte scump si afara de asta la helicoptere ca Osprey de ex a trecut mult timp si multe accidente pana a fost pus la punct. Pana si americanii pana acum nu sunt convinsi de credibililitatea lui avand in vedere MTBF
care si acuma e cam scurt.
https://en.wikipedia.org/wiki/Bell_Boeing_V-22_Osprey
Si unu’ care s a apucat deja sa faca si o
lucrare in acest domeniu
https://arc.aiaa.org/doi/10.2514/1.I010795
Ca sa inteleg la micro, ma uit la macro,
care da exemple f clare, asa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Accidents_and_incidents_involving_the_V-22_Osprey
Dov, care no prea crede ca „Tot ce zboara se mananca” numai dacai fript?
Solutia:
https://youtu.be/X1micJx2POA?si=U8TMwtzX1LEUHIA_
Solutia?
Peste cate accidente o sa mai treaca pana
o sa iasa din definitia de prototip?
Si……..noi sa nu avem vreo doua ?
https://www.iai.co.il/p/wanderb-vtol
https://www.iai.co.il/p/thunderb-vtol
Ca nu se poate asa ceva?
Cu cat se apropie de scara utila normala, cu atat mai fragil sau mai scump devine. E ok doar la nivel de drona.
Totusi, o drona faina cu o solutie tehnica bine implementata.
A follow-on MYP-II contract covered another 99 Ospreys (92 MV-22, 7 CV-22) for $6.524 billion. Totals: $17.444 billion for 235 MV-22s and 38 CV-22s, an average of $63.9 million each.
https://www.defenseindustrydaily.com/v-22-osprey-the-multi-year-program-04823/
Vorbești de același Osprey?
Cu masochism nu fac concurs.
Americanii sunt specialisti mari si
in materia asta, uite aici:
Iti prezentez the Widowmaker
https://en.wikipedia.org/wiki/Lockheed_F-104_Starfighter
Ca m-ai luat la ochi zilele trecute cu mixitatea-diversitatea… vad ca o dai tu in „trans” … wing 🙂
Chestiile astea cu geometrie variabila au sanse mari de nefiabilitate, mai ales in conditii de front.
S am deschis gura:
Buna dimineata
https://www.skynews.com.au/australia-news/military-v22-osprey-chopper-crashes-off-the-coast-of-darwin-with-about-20-us-marines-onboard/news-story/3fb371753f431a92c6bb11f1c986fc81
Dar totusi umbland pe net, sunt multe
ba, sunt multe?….
Si la noi am gasit ceva mai serios
https://spacetechnation.com/2023/04/five-israeli-vtol-startups-you-must-follow-in-2023/
Dupa ce am gasit astea, imi iau cuvintele inapoi in legatura cu VTOL.
Cu Osprey insa, raman la aceeasi parere.
Vtol electrice si acela cu fuel cells care i tot electric m au facut sa cred ca s viitorul, cel putin cel civil. Militar vorbind, il vor impusca cu ceva oarecum….?
Ca si V 280 Valor care a castigat competitia pentru elicoptere in SUA , acesta drona o sa aiva o cerere mare . Se poate folosi pe nave in loc de elicoptere, bineanteles, ca se poate construi unele de dimensiuni mai mari, plus ca le poti pune pe un 4×4 si sa faci ISAR etc, din locuri unde nu poti lansa de pe o rampa gen prastie sau sa o recuperezi cu plasa… Aceasta drona se ridica si coboara vertical foarte repede si iti iei bagajele si pleci.. si alt mare avantaj e ca v a avea o viteza de deplasare mare, poate si altitudine, ca are 4 motoare care se pun in pozitie orizontala,de zici ca e avion..
Aceasta drona, cu un program sofisticat o trimiti in misiune sa zboare ca un quadcopter..sa spun asa, la rasul solului ,sa ocoleasca obstacole,iar pe traiectoria finala catre obiectiv, zboara ca un avion cu viteza mare sa ia inamicul prin surprindere..
Nici un pic de surprindere un Gepard, cam
o vechitura, la Ukrainieni il mananca fara
paine:
https://en.wikipedia.org/wiki/Flakpanzer_Gepard
Si sa nu mai vorbim de Mantis?
Si nu mai vorbesc de Shilka si Tunguska
care sunt in posesia Ukrainienilor.
Cum crezi ca dau jos atate drone?
Astea nu sunt Lancet sau mopede Geran……Pot zbura foarte jos sub vizibilitatea radarului…. Sunt si vor fi cu mult superioare celor rusesti, chinezesti sau iraniene. Bayractar nu a fost doborat ? MQ4 triton american a fost doborata de Iran si exemplele pot continua Marea Britanie a pierdut multe hermes 450…… Nu exista sistem infailibil de drone avioane, etc, important ca rata de supravietuire si beneficiile in urma folosirii lor sa fie cat mai mare.
Uite te la un „topor”?:
https://www.rafael.co.il/worlds/land/iron-beam/
Cat de jos pot zbura?
Cică am exportat în Ucraina drone în valoare de 4,8 milioane euro
?
Asta i costul la cam una…..
depinde de care… si probbil e vorba de sisteme…
Or fi „vandut” RQ-7 Shadow-urile?
Interesant conceptu da eu a-si paria pe https://www.adifoaircraft.com/ daca sar baga bani in cercetare si mai ales in dezvoltarea conceptului ca de aplicati nu duce lipsa la cate sar preta
Extraordinar!!!! Daca ai stii cati bani
investiti asa un startup ar necesita,
nici macar n ai fi avut curaj sa postezi
linkul.
E vorba de miliarde, multe miliarde de
dolari, sume care numai americanii le
au.
Ei, cu imaginatia lor, poate chiar acuma
dezvolteaza asa ceva, nu glumesc…
Pt noi e out of thinking level
Stiu si de ce sa nu am curaj, poate dumenata nu cunoasteti dar proiectu asta e al unui inginer Romana iar filmarea aia e facuta pe langa Bucuresti si proiectu are ceva ani doar ca nu are finantare / invetitori
Referitor la Adifo, filmarea e facuta langa CET Militari. Brevete sunt in momentul in faza de „granted” (deci nu mai sunt in pending) in US, China, Canada, EPO (peste 17 tari), EAPO (eurasiatic), Israel, mai este in pending doar in India. Nu e nevoie de miliarde, asa cum spunea cineva de mai sus, cateva milioane sunt suficiente pentru etapa urmatoare. Aerodinamica folosita este mult peste tot ce exista in momentul actual public in lume. Un alt proiect il gasiti aici: http://www.mad-bat.com. In alta ordine de idei, am vorbit personal cu cei de la Pterodynamics la Denver anul acesta in mai la AUVSI Xponential. Intr-adevar au o finantare uriasa, dar au si o mare problema de design, de aceea n-o sa vedeti un video fara taieturi cu tranzitii de la hovering la cruise. Explicatia e simpla si tine de dinamica zborului. In faza de hovering (takeoff and landing), pentru un zbor in stabilitate centrul de greutate (Cg) trebuie sa cada fix la intersectia dintre motoarele aflate in pozitie verticala (vezi imaginea still de la min 2:52), deci Cg trebuie sa fie destul de in spate in fuselaj. Pt a manevra bine in aceasta faza trebuie un raport putere/greutate>1.5 (nu e ca la Harrier). OK. Problema la tranzitie, iar mai apoi la coraziera este ca pentru un zbor stabil dinamic Cg trebuie sa treaca in fata Centrului Aerodinamic – Ca (a.k.a. si Centrul de presiune) care se afla uzual cam la 25% din coarda profilului aerodinamic al aripilor. Cum aripile se misca in fata pentru a trece la regimul de croaziera, centrul de greutate trebuie mutat obligatoriu din spate catre botul aparatului ca sa mentina stabilitatea zborului. Ori problema asta anuleaza multe dintre posibilele beneficii, deoarece fuselajul trebuie sa fie cam gol pentru a putea muta payload-ul catre bot pentru tranzitia la zborul de croaziera si viceversa pentru revenirea la aterizare. Complicat si cu probleme atunci cand este vant. Si procedura inversa de la cruise la hovering este la fel de complexa si perculoasa. Cum bine sesiza cineva, tranzitiile sunt calcaiul lui Ahile la VTOL-uri (nici Lilium care avea la un moment dat peste 4 miliarde de euro capitalizare nu poate sa faca tranzitii bune si rpaide). Daca vreti sa vedeti o solutie eleganta cu tranzitii stabile (Cg intotdeauna e in mod natural in fata Ca) vedeti mad-bat.com – cele mai rapide tranzitii din lume de la hovering la full lift si invers – in mai putin de 2 secunde. Cele 2 filme de prezentare (Adifo si Mad Bat) prezinta, bineinteles, in mod basic proiectele, ele in realitate sunt mai complexe si mai performante. Cele bune!
@RS
Sunt curios. Din ce văd drona aia funcționează în principal în baza Principiului Acțiunii și Reacțiunii, cu jeturi de aer orientate în direcția opusă deplasării, verticale sau orizontale, și nu pare că funcționează cu Efectul Coandă, poate doar foarte puțin, în măsura în care ventilatoarele generează un curent de aer peste pălăria convexă.
OK, pălăria convexă folosește Principiul lui Bernoulli, pare un plus în măsura în care greutatea ei e compensată de depresiunea generată pe extrados, ori pentru asta aerul trebuie să aibă viteză mare de curgere pe profilul convex.
”Simetria” pălăriei convexe nu poate fi justificată decât de folosirea Efectului Coandă, altfel s-ar fi folosit un profil normal de aripă, îmi pare că e ceva ce nu apare în descrierea aeronavei.
Aerodina lui Coandă era diferită de restul aeronavelor pentru că putea să revendice o rezistență foarte mică la deplasarea pe verticală sau orizontală căci se folosea de depresiunea de pe extrados, eventual prin înclinare precum un elicopter, depresiune generată prin Efectul Coandă, în care un fluid în mișcare se lipește de o suprafață convexă. La drona asta nu văd ce depresiune s-ar putea genera ca să revendice vreo rezistență mai mică la înaintare cât timp se folosește de o reacție, de Principiul Acțiunii și Reacțiunii. Poate nu văd eu sau poate nu apare în descriere.
Păcat că ideile lui Coandă nu sunt testate mai mult (în plus mai e și român de-al nostru), și se tot insistă cu ”reacția” lui Newton, care și-a dovedit limitele.
Succes oricum inventatorilor, pas cu pas nici nu ști cât de departe poți să ajungi…
Adifo e pentru viteze mari, iar Mad Bat pentru viteze mici. La Adifo se foloseste efectul Coanda pentru mai multe lucruri cum ar fi depresurizarea extradosului la decolare/aterizare, controlul stratului limita in anumite situatii, dar si pentru alte chestii. Pot sa va spun ca AoA e pozitiv si ca aerodinamica nu e cunoscuta public, e altceva si ca a mai fost folosita doar partial si in mod empiric la SR71, B2 si mai nou (si ceva mai mult) la B21. Rezistenta la inaintare e mai mica decat la profilele clasice (gen NACA) si genereaza L/D mari. La Mad Bat efectul Coanda e si mai mult folosit, datorita lui se poate decola inclusiv NVTOL (near VTOL) cu mult mai putina putere decat ar fi necesara unui VTOL clasic, dar efectul poate fi valorificat eficient datorita unghiurilor foarte mari de atac pe care le permit aceste noi profile fara sa declanseze fenomenul de stall. Deci sunt niste combinatii de tehnologii pentru a maximiza anumiti parametri.. Oricum, aplicatiile efectului Coanda sunt d-abia la inceput si incet-incet ajung sa fie cunoscute si in afara.
Si multumiri pentru urare!
Poate ca i asa, dar a mai fost un Roman
care a patit asa, Coanda il chema:
https://en.wikipedia.org/wiki/Henri_Coand%C4%83
Si ce ia esit din asta ?
E cam greu sa convingi investitori ori sa
ai buzunare fara fund?
Si Pat. Pending?
Stii ce i aia……
Uhu…….
Good luck….mare luck?
@Dov , mai bine zi bunavointa si seriozitate ca norocu-i bun la pescuit nu la brevete …cel putin asa era odata
@I.v.Catalin
Chiar misto testoasa .Ideea este destul de veche ,musiu Coanda a cochetat si dansul cu conceptul ,si a si scris cate ceva despre efectul Coanda legat de formele astea .Prin anii 50 – 70 era destul de la moda dar la aparatele mai mari treburile se complica pana cand s-a ajuns la concluzia ca ar fi nerentabil in fata avioanelor in anii 70 Probabil se asteapta aparitia materialelor care sa permita o ridicare la scara si mi-ar place sa fie in vremurile noastre
Normal cu cat dimernsiunile vor creste cu atat v-a inghiti bani si vor aparea si problemele dar la nivel de drona medie cred ca ar merita sa fie prezentat sau promovat pe la show-uri si facuta reclama daca e romanesc , macar sa ne laudam si noi cu ceva pe la stiri nu doar cu drogatii care omoara cu masina studenti in Vama . De exemplu la BIAS , si ce show-uri aero [drone ] se mai organizeaza .
@g.cristian
Singura problema la aparatele astea e sursa de energie
Citeva sute de UAV de clasa III-a, pot inlocui o escadrila doua…
Poate ca ar trebui, sa luam seama la acest aspect.
Principala problema la avioanele „tiltrotor” si in general a VTOL, e trecerea de la zbor vertical, la cel orizontal. Este necesara o coordonare exacta a vitezei cu unghiul aripii, cu tractiunea, mai ales daca exista si turbulente etc.
La avionul din articol rezolvarea acestei probleme mi se pare ingenioasa si anume prin alegerea axului de pivotare a aripii. Evident ca si-n acest caz e necesara o coordonare perfecta intre parametrii de zbor si geometria variabila.