Astra Română este un nume consacrat cu 150 de ani în urmă, fiind un simbol pentru românii asupriţi din imperiul Austro-Ungar. Nu există român cu studii superioare care să nu fi auzit de Astra Română! Fondatorul şi mentorul spiritual al acestei asociaţii este binecunoscutul Mitropolit Andrei Şaguna, care îşi va găsi în curând locul binemeritat printre sfinţii neamului românesc!
Această asociaţie a fost unul dintre vârfurile de lance ale afirmării identităţii românilor din Imperiul Habsburgic, lupta încununată de UNIREA de la 1918. În perioada comunistă, departamentele Astrei au fost desfiinţate, deoarece se aflau în strânsă legătură cu Biserica Ortodoxă Română şi susţineau românii din comunităţile istorice din afara ţării, lucru ce contravenea directivelor primite de la “fraţii mai mari” de la Moscova iar mai apoi ideii de “neamestec în treburile interne ale altor state” din perioada ceauşistă.
Mitropolitul Andrei Saguna
Începând cu 1990, departamentele au fost reînfiinţate, printre care şi cel din Timişoara, prin efortul domnului Cristea-Sandu Timoc şi al altor personalităţi locale şi cu sprijinul Mitropoliei Banatului. Însă treptat, aceste asociaţii au intrat într-un con de umbră, pierzând membri şi primind tot mai puţine sponsorizări din partea statului român, a autorităţilor locale dar şi a iniţiativei private din România.
Criza din ultimii ani a afectat grav funcţionarea acestor asociaţii culturale, în special a Astrei Române pentru Banat şi Porţile de Fier, departament situat în Timişoara, continuator de drept al Astrei Bănăţene înfiinţate la 1899. Cu toate eforturile micului colectiv rămas activ la sediul Astrei Timişoara, situaţia asociaţiei a devenit disperată, puţinii bani din sponsorizări fiind folosiţi pentru a acoperi cheltuielile din urmă cu 3-4 luni iar datoriile actuale rostogolite pe cât posibil, până la găsirea unor noi fonduri.
Deşi activitatea din ultimii 20 de ani a fost deosebit de bogată, fiind însufleţită şi ghidată de IPS Mitropolitul Nicolae Corneanu şi de dl Cristea Sandu-Timoc, interesul la nivel local, bănăţean, pentru românii din Voivodina, din Timocul Sârbesc şi Bulgăresc, precum şi pentru aromânii din Albania, Serbia, Macedonia, Bulgaria şi Grecia, a fost în continuă scădere. Conform statutului asociaţiei din martie 1936, scopul activităţii Astrei Române Timişoara este: “Promovarea culturii poporului român prin editarea publicaţiilor literare, ştiinţifice şi artistice, înfiinţarea căminelor culturale, a bibliotecilor, a sălilor de lectură, respectiv de citire, a societăţilor muzicale şi de cântare, a corurilor şi fanfarelor, muzeelor şi altor colecţii; decernarea de premii şi acordarea de burse, organizarea de expoziţii şi prelegeri publice”.
De reţinut este şi interesul scăzut al tineretului pentru cunoaşterea istoriei şi valorilor culturale ale comunităţilor menţionate mai sus, prezenţa tinerilor fiind extrem de redusă la congresele anuale organizate de Astra Timişoara. Explicaţii plauzibile ar putea fi şi modul defectuos în care se desfăşoară învăţământul actual, ignorarea valorilor naţionale, precum şi bulversarea scării de valori în societatea noastră. În acelaşi timp, voluntariatul şi donaţiile financiare individuale au atins un minim istoric, prevalând egoismul şi incapacitatea de a ieşi din orizontul îngust al nevoilor personale sau cel mult de clan. Sărăcia unei largi pături a populaţiei nu este o justificare suficientă pentru această stare de fapt.
În contextul în care statul român alocă anual zeci de milioane de euro pentru păstrarea şi promovarea valorilor şi culturii minorităţilor conlocuitoare, este inacceptabilă situaţia penibilă în care se află asociaţiile de promovare a istoriei, culturii şi tradiţiilor româneşti, atât din ţară cât şi din comunităţile istorice din jurul României. Sumele alocate anual Departamentului Pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni sunt sub minimul necesar pentru a sprijini semnificativ comunităţile din afara ţării. Acest lucru constituie încă o pată pe rămăşiţele blazonului naţional, dezinteres cultivat şi instituţionalizat. O simplă comparaţie cu modul în care Ungaria se ocupă de etnicii maghiari din afara ţării este edificatoare.
Singura (fosta) instituţie a statului român care, alături de Biserica Ortodoxă, a considerat just să sprijine în ultimul an Asociaţia Astrei Timişoara este Casa Regală a României, onorând asociaţia cu Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regelui Mihai I. Astra Română, alături de Biserică şi Monarhie, reprezintă un reper al conştiinţei Naţiunii Române, repere fără de care elitele noastre viitoare sunt condamnate să rătăcească în deşertul necunoaşterii identităţii spirituale a neamului lor.
Cu toate acestea, nu a dispărut speranţa că în anii următori lucrurile vor începe să evolueze către normal, şi probabil interesul de a sprijini asociaţiile culturale româneşti va reveni, atât la nivel de stat, cât şi la nivelul societăţii civile. Însă până atunci, cred că este de datoria noastră, a tuturor celor din Banat şi din România, să nu lăsăm să dispară un simbol al culturii şi civilizaţiei neamului românesc în această parte a ţării!
Căci, după cum însuşi Alexandru Mocioni spunea acceptând funcţia de preşedinte al Astrei: „Asociaţiunea este expresiunea unităţii şi solidarităţii noastre pe tărâm cultural“, iar „lupta pentru cultură (pentru cultura adevărată, care nu poate fi decât naţională), nu este altceva decât lupta pentru existenţa naţională.“
Nu trebuie uitat că în cadrul Astrei Române activează o serie de personalităţi formate şi educate în perioada interbelică, oameni care au avut ca mentori ctitori ai României Întregite, cum ar fi Iuliu Maniu sau Patriarhul Miron Cristea. Pentru tinerii de astăzi este o şansă unică de a prelua ştafeta de la această generaţie de excepţie, martirizată în închisorile comuniste pentru convingerile sale, generaţie ai cărei supravieţuitori, tot mai puţini pe zi ce trece, şi-au păstrat intacte convingerile şi nobleţea. Suntem datori să reluăm dezvoltarea spirituală a Naţiunii Române din punctul în care ea a fost abrupt întreruptă de senilele tancurilor “eliberatoare” sovietice şi să împlinim visul generaţiei UNIRII.
Mai multe detalii pe pagina de internet a Astrei Timişoara: http://astraromana.wordpress.com
Marius Zgureanu, colaborator al Astrei Române Timişoara
Foarte bun articolul. Chiar ma intrebam cand o sa apara asa ceva p’aci.
Astept cu nerabdare reactii prin presa : nationalistilor! xenofobilor! si evident plangeri despre manifestari culturale anti-maghiare :P.
Un lucru nu imi place, personal – asocierea cu Casa Regala din cauza ultimilor doi regi… stiti voi.
Va anunt cu mare regret faptul ca domnul Cristea Sandu Timoc, despre care pomeneam si in acest articol,a incetat din viata ieri (stranie coincidenta). Dumnezeu sa-l odihneasca in pace iar poporul roman sa-i pastreze vie amintirea! Sper sa fim capabili sa continuam lupta dansului de-o viata, pentru ca este inca departe de izbanda.
Am atasat mai jos continutul anuntului din Ziua de Vest.
A încetat din viaţă scriitorul Cristea Sandu Timoc, un luptător pentru drepturile românilor de la Sud de Dunăre
Marţi, 07 August 2012 17:49
Scris de Florin Puscas
http://www.ziuadevest.ro/actualitate/32401-a-incetat-din-via-scriitorul-cristea-sandu-timoc-un-lupttor-pentru-drepturile-romanilor-de-la-sud-de-dunre-.html
A încetat din viaţă prozatorul, poetul, istoricul şi folcloristul Cristea Sandu Timoc.
Născut pe 8 septembrie 1916, la Zlocutea (Alexandrovac), în Timoc (Serbia), a absolvit Şcoala elementară din Alexandrovac, Liceul „Traian” din Turnu-Severin, Şcoala Normală Târgu Jiu, Şcoala Normală Craiova, Şcoala de Ofiţeri în Rezervă din Ploieşti (1940-1941), Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti (1946-1950) şi Academia de Înalte Studii Comerciale (1946–1950). A colaborat, încă din tinereţe, la publicaţii precum „Nădejdea”, „Universul”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Curentul”, „Slova”, „Orizont”, „Dacia”, „Ziua”, devenind, în timp, unul dintre cei mai activi militanţi pentru păstrarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni. Cristea Sandu Timoc a lucrat, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, la Ambasada României din Belgrad, trimis de Mareşalul Antonescu, la recomandarea lui Iuliu Maniu. A publicat numeroase volume, printre care „Poezii populare de la românii din Valea Timocului” (Editura Scrisul Românesc, 1943), „Istoria românilor timoceni” (Editura Nădejdea, 1944), „Cântece bătrâneşti şi doine” (ESPLA, 1967), „Casa din Dunăre”, povestiri (Editura Facla, 1974), „Pasărea sufletului”, versuri (Editura Eminescu, 1980), „Tăcerea de piatră”, versuri (Editura Cartea Românească, 1982), „Coroana munţilor”, povestiri (Editura Ion Creangă, 1983), „Poveşti populare româneşti” (Editura Minerva, 1988), „Tragedia românilor de peste hotare” (Editura Astra Română, 1994), „Mărturii de la românii uitaţi” (Editura Astra Română, 1995), „Vlahii sunt români” (Editura Astra Română, 1997), „Istoria neamului românesc” (Timişoara, 2003). „Prin dispariţia lui Cristea Sandu Timoc obştea scriitoricească timişoreană pierde un luptător redutabil pentru conservarea şi promovarea tradiţiilor şi identităţii culturale a Banatului istoric, un om de mare suflet şi un coleg dăruit celor din jur. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Condoleanţe sincere familiei îndoliate!”, au transmis membrii Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România.
Exemple de tabere de activitati culturale maghiare in secuime si poate si o explicatie a lipsei banilor pentru cultura romaneasca. Iata pe ce se duc banii din impozitele noastre, finatarea fiin din partea CJ Harghita:
http://www.napocanews.ro/2012/08/video-se-pregatesc-sa-ucida-romani-mitraliere-kalasnikov-si-autonomie-teritoriala-la-tabara-emi-din-harghita.html
Patru filmulețe în care apar mai mulți indivizi costumați în uniforme și care trag cu muniție au fost postate pe portalul Youtube în cursul zilei de ieri. Cei care au postat aceste filmulețe dau de înțeles că aceste trageri au loc la tabăra EMI din Borzont, județul Harghita.
Mesajul care însoțește aceste filmulețe este cât se poate de clar: ”Noi suntem miliția secuiască-maghiară, cei chemați pentru eliberarea Ardealului de sub ocupația română. Dacă vrei să te alaturi, caută-ne la tabara EMI din Borzont. Filmul arată cât suntem de hotărâți în acțiunile noastre. Tel. 0735176340”.
Tabăra Asociaţiei ,,Tineretul Maghiar Ardelean” – ,,Erdelyi Magyar Ifjak” (EMI) a început la Borzont, în județul Harghita, în data de 8 august și se va încheia în data de 12 august. Consiliul Județean Harghita a finanțat această tabără cu suma de 8500 de lei. Liderul partidului extremist din Ungaria, Jobbik, va fi prezent în această tabară în această peioadă.
În cursul zilei de azi președintele CJ Harghita va fi și el prezent azi la manifestările acestei tabere.
Unul dintre filme prezintă o tragere cu un automat Kalaşnikov, armă pentru care nu se poate obţine permis de port-armă în România. Contactat de NapocaNews.ro, purtătorul de cuvânt al MAI nu a dorit să explice dacă arme de tip Kalaşnikov sau AKM se pot cumpăra în mod legal în România şi nici dacă se pot obţine permise de armă pentru acest tip de pistol-mitralieră.
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=jgj4YfZbzBo
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=lxXKHhcchPI
Avem o problema mare interna si de atitudine, pe care nici 100 de avioane multirol noi nu o vor rezolva!
Corect, iar Parchetul General nu se va sesiza decat daca ii va lasa Traian Basescu, iar acesta nu ii va lasa din cauza ,,prieteniei” cu Orban. Pestele de la cap se impute!
Acum se dau dezmintiri, cum ca filmarile au 2 ani vechime sau ar fi fost facute la Budapesta:
http://www.napocanews.ro/2012/08/scandal-in-tabara-tineretului-maghiar-ardelean-emi-filmulete-cu-tineri-pregatiti-de-lupta-sa-impuste-romani.html
Organizatorii Taberei Tineretului Maghiar Ardelean (EMI), care a inceput miercuri la Borzont (Harghita), considera ca filmuletele postate pe internet in cursul zilei de vineri au un caracter provocator si au anuntat Politia pentru a cerceta cazul.
Potrivit purtatorului de cuvant al Taberei EMI, Lovassy Cseh Tamas, in cursul zilei de vineri, organizatorii au fost cautati de mai multi reprezentanti ai presei pentru a lamuri situatia filmuletelor postate pe internet. El spune ca cele patru filmulete au fost facute in urma cu doi-trei ani, iar in acestea apar membrii Garzii Nationale Secuio-Maghiare care in trecut asigura paza si ordinea in tabara EMI.