Polonezii interesati de Javelin

Desi produc (PPK) Spike LR sub licenta Eurospike (tehnologie pe care o refolosesc la sistemele PK-6) si au in dezvoltare un produs propriu low-cost – Pirat (mai probabil un Corsar ucrainean, cu transfer de tehnologie), polonezii par interesati si de un sistem complementar, cum e FGM-148 Javelin. « Sulita » americana va fi prezentata la inceput de decembrie fortelor poloneze de aparare teritoriala.

Daca pana acum am discutat mai pe larg despre MILAN-ER/MMP, TOW-ER si Spike, mai jos prezentam cate ceva despre ce este si ce stie sa faca aceasta arma antitanc… mare parte din informatii fiind luate din articolul bine detaliat prezent pe Wikipedia.

javelin-missile

Simbol/logo

Javelin, intrata in productie la mijlocul in anilor ‘90, o colaborare intre Raytheon si Lockheed-Martin, pare sa fie o alternativa mai ieftina la Spike-MR, mai usor de transportat de infanterist, bazata pe lansator (Command Launch Unit/CLU) cu camera cu termoviziune/IR si transferarea datelor catre proiectil (Javelin All-Up-Round/AUR) si senzorii sai (mod trage-si-uita), lovind tinta in coborare verticala la distante de pana la 2,5km (ulterior 4,7km). Poate lovi atat tinte blindate cat si puncte intarite, cladiri sau elicoptere la joasa altitudine, ultimele trei tipuri de tinte pe traiectorie directa. Pentru a o face mai eficienta impotriva tintelor neblindate si a personalului, capul de lupta HEAT tandem a fost modificat in unul multirol (multi-purpose warhead /MPWH) prin folosirea unui invelis de otel cu fragmentatie imbunatatita de catre “Aviation and Missile Research, Development, and Engineering Center”, rezultand la aceeasi masa (partea mijlocie a fuselajului rachetei este inlocuita cu una compozita, mai usoara, compensand invelisul de otel al capului de lupta) si pret – versiunea FGM-148F.

Lansarea din tub se face prin ejectarea la o distanta sigura fata de operator (prin pornirea unui motor racheta cu ardere foarte scurta, oprit inainte de iesirea din tub) dupa care se porneste motorul de zbor al rachetei, ceea ce face mai putin vizibila locatia de lansare, dar permite si lansarea din spatii inchise, in mediul urban. Motorul de start este separat printr-un disc de presiune directional de cel de mars, discul perforandu-se la pornirea motorului de zbor, urmand ca motorul de mars sa foloseasca acelasi ajutaj cu cel de start. Pornirea motorului de aruncare se face cu un aprinzaotr de tip inel, care sa nu fie aruncat spre inapoi, spre lansator, la aprinderea motorului de mars, evitand riscul de ranire a operatorului la lansare.

javelin-missileComponente racheta Javelin

CLU-ul este reutilizabil pentru alte lovituri, putand fi folosit si ca senzor termic (si cu 2 moduri de vedere zi/noapte, in momente cand termoviziunea nu e utila) portabil de catre grupa de infanterie, iar din 2006 Toyon Research Corporation a dezvoltat o modernizare care sa permita transmiterea locatiei GPS si a datelor catre alte unitati in retea. Senzorul termic este racit de un dispozitiv (vas Dewar si un motor Stirling ciclu inchis) atasat vizorului, permitand o sensibilitate mai mare – putand detecta diferenta de doar cateva grade (si mari pana la x12), insa din aceasta cauza este si unul dintre punctele slabe, deoarece necesita 30 de secunde (potrivit producatorului) sau pana la cateva minute (in anumite conditii meteo) pana sa devina operational pentru tragere. Capul de cautare necesita o faza de calibrare, cu ajutorul unui disc cu 6 pale (5 negre, cu emisie IR redusa si 1 semi-reflectorizanta IR) care se rotesc in fata senzorului optic, juxtapuse peste imaginea vizata, pentru a furniza referinte si a elimina zgomotul din anumite elemente ale detectorului.

racheta-anti-tanc-javelin

Vedere prin vizor operator si trecerea la selectarea tintei

Capul de cautare este adapostit de un dom permisiv la radiatia infrarosie pe unde lungi, radiatia fiind apoi focalizata de un set de lentile si reflectata de oglinzi catre senzorul fotovoltaic bi-dimensional cu o antena de 64×64 (4096 elemente) MerCad (HgCdTe), rezultand un semnal procesat transmis si catre sistemul senzorului rachetei din tub.

Odata identificata tinta in WFOV (Wide Field of View) cu ajutorul a doua joy-stickuri si apoi a sistemului de marire a imaginii in mod NFOV (NFOV /Narrow Field of View), prin apasarea primului tragaci se trece la transferarea datelor din CLU catre vizorul captorului rachetei (Seeker FOV, cu posibilitate de marire x9), urmand apoi fie sa realizeze fixarea pe tinta (lock-on) si lansarea prin actionarea celui de-al doilea tragaci, fie sa revina la modul de cautare, daca se razgandeste.

javelin-lightweight-clu-image-2Noua versiune de CLU

Dupa lansarea rachetei, operatorul nu mai are posibilitatea sa corecteze traiectoria sau sa aleaga alta tinta pe durata zborului d epana la 19 secunde, nemaiexistand comunicare intre CLU si racheta, cum e cazul Spike, care foloseste fibra optica.

Semnalul furnizat de elementele fotovoltaice ale capului de urmarire al rachetei este transformat in cadru video care este apoi procesat si comparat cu imaginea furnizata la incadrarea de catre operator inaintea tragerii, utilizand algoritmi de recunoastere a formei, geometriei si date legate de miscare, pentru a determina ajustari ale traiectoriei rachetei. Referinta imaginii tinta este actualizata dupa comparatia fiecarui cadru, evoluand dinamic, racheta putand recunoaste tinta chiar daca pozitia acesteia si imaginea captata difera ca si perspectiva fata de cea existenta la lansare. Traiectoria rachetei este controlata de 8 aripioare fixe aflate pe sectiunea mijlocie a fuselajului si de 4 derive mobile, pozitia acestora fiind cititta de un senzor care compara cu comanda de pozitionare, controlerul ambarcat, cu bucla inchisa (autopilotul), decizand apoi daca sunt necesare corectii suplimentare ale traiectoriei, relativ si la perceptia capului de cautare asupra tintei.

Zborul are 3 faze, decise de controlerul imbarcat prin compararea datelor primite cu ajutorul algoritmului de ghidare, profilul de zbor variind semnificativ si in functie de modul de atac decis – direct sau de deasupra:

  • Cea de dupa lansare
  • Cea de zbor
  • Faza terminala si impactul

1-27_top_attack_flight_path

Profil de zbor atac de sus

 1-29_direct_attack_flight_path

Profil de zbor atac direct

U.S. Army a dezvoltat o versiune mai usoara de CLU, care fata de Block I este cu 70% mai mica, cu 40% mai usoara si are o viata a bateriei cu 50% mai lunga. Noul CLU include: senzor IR pe unde lungi, un afisaj cu rezolutie inalta imbunatatita, manere integrate, o camera color de luat vederi de 5 Mpixeli, un pointer laser vizibil in spectru vizual dar si IR, un marcator GPS de tinta distanta, un telemetru laser, electronica modernizata si un senzor de directie/orientare.

Tubul de lansare (Launch Tube Assembly) incapsuleaza racheta protejand-o de factorii de mediu, dar include si electronica si un sistem de fixare/detasare si interconectare cu unitatea de vizare si lansare (CLU).

javelin-lightweight-cluCommand Launch Unit – Lightweight

 javelin_clu_front

CLU – schema

Incarcatura capului de lupta este cu penetratori explozivi tandem cu formare de jet incandescent ingust (HEAT) din elemente metalice in forma de trompeta: un precursor mai mic, din molybden asezat in 2 straturi, care sa penetreze eventualul blindaj suplimentar reactiv exploziv (ERA) fara a il detona (creand un canal prin ERA pentru penetratorul principal) si un penetrator principal din cupru, pentru blindajul de baza. Cei doi penetratori sunt separati de un scut anti-explozie din material compozit, care sa fereasca incarcatura principala de resturile capului rachetei si ale precursorului la momentul impactului, scutul fiind gaurit in mijloc pentru a permite formarea jetului penetrant principal cat mai focalizat.

Exista un nou tip de incarcatura cumulativa principala, mai compacta dar cu un jet cu viteza mai mare, permitand in acelasi timp stocarea unei cantitati mai mare de combustibil in racheta, deci marind si raza de actiune, care atinge acum 4,75km, superioara lui Spike LR, dublata de o probabilitate de lovire a tintei de peste 94%. In cadrul a 5 teste de tragere realizate in iunie 2016 de britanici de pe vehicul, racheta a atins in 100% din cazuri tinta, la distante de tragere cuprinse intre  1,2 si 4,3km.

javelin-kongsberg-protector-rws-cvrt

Javelin integrat pe turela teleoperata Konigsberg, cal. 12,7mm/ .50cal – o optiune inclusiv pentru variantele noastre de transportoare (ex. Piranha IIIC si viitorul TBT)

Racheta este dotata cu un mecanism electronic de armare si tragere (Electronic Safe Arming and Fire /ESAF), cu mai multe etape si verificari de siguranta. ESAF e cel care initiaza aruncarea rachetei din tub la actionarea tragaciului final, urmand ca apoi sa porneasca motorul de zbor, urmata de armarea focosului in zbor, dupa verificarea prealabila a angajarii pe tinta, ultima etapa fiind initierea detonarii pe tinta in secventa rapida a incarcaturii tandem, precursor si apoi principala. Combustibilul rachetei, standard NATO, contine plumb beta-rezorcinol ca si catalizator de ardere, rezultand oxid de plumb la lansare, cei dine chipa lansatorului fiind instruiti sa-si tina respiratia imediat dupa lansare.

In caz de lansare esuata, este evitata supra-presurizarea tubului prin existenta unor ace de forfecare in fixarea motorului, ace care cedeaza la presiune si se permite astfel aruncarea motorului prin spatele tubului.

Stabilizarea in zbor a rachetei, supusa la acceleratii brutale laterale si sus/jos, este efectuata de un ansamblu de sistem cardanic, accelerometre, girometre cu masa rotitoare (masoara rotirea platformei) precum si motoare care produc modificari in pozitia platformei, cum ar fi si motorul care pastreaza capul de cautare aliniat cu tinta.

 descriere-schematica-sistem-complet-javelin

 Descriere schematica sistem complet Javelin

 

 descriere-schematica-clu

Descriere schematica CLU  (vedere fata)

Printre putinele puncte slabe ale sistemului este masa complete a sistemului gata de tragere, CLU+racheta, de 22,3kg, in versiunea initiala depastind masa specificata in cerinte, insa ulterior, dupa cum am vazut mai sus, fiind dezvoltat un nou CLU, mai usor si compact. Oricum masa este net inferioara unui sistem TOW si similara cu Spike MR/LR (20-24 kg).

Cu o raza de actiune de pana la 4,7km, principalii concurenti ar fi SPIKE-MR/LR dar si viitorul Pirat, ramand de vazut daca se va ajunge la o achizitie « stop-gap » sau de ceva complementar pentru Pirat.

 

Lituanienii si estonii au achizitionat si ei de curand Javelin, iar in ultimii ani armata R. Moldova a luat cunostiinta cu aceasta racheta in cadrul exercitiilor comune cu fortele americane.

Costul unei unitati de lansare (CLU) era in 2002 de 126.000$, o racheta costand toti atunci 78.000$, preturile actuale fiind mai piperate. Estonia a cumparat in 2014 din stocurile SUA  80 de sisteme antitanc portabile Javelin, in valoare de 40mil.euro (2 mil. euro/sistem + stoc necunoscut de rachete) iar Lituania a comandat in 2015 un numar de 74 de sisteme, cu 220 de rachete, pentru 55 mil.$ (adica  740.000$/sistem plus rachete).

Cu modernizarile de rigoare, Javelin este asteptat sa ramana in serviciul fortelor SUA pana in 2050 sau chiar dupa.

Video Javelin:

Intre timp, noi ne multumim cu o achizitie la cheie de Spike LR care ar trebui sa beneficieze de offset, unde o posibila destinatie ar fi fost normal sa fie Electromecanica Ploiesti, partener al Diehl/MBDA in programul SIRET. Nu am primit inca nici un raspuns clarificator cu privire la offset din partea Min. Economiei sau al Agentie de Offset… insa nu ne-am pierdut speranta.

In acelasi timp sa ne reamintim ca noi nu detinem astazi o racheta anti-tanc portabila, dedicata infanteriei, Spike LR va fi in dotarea unitatiilor de „vanatori de tancuri” si folosita de la bordul unor vehicule 4×4 (si MLI 84M) déjà aflate in procedura de achizitie. Dar ramane problema infanteriei (la nivel de grupa si pluton), a vanatorilor de munte, a BIMului, etc, adica necesitatea unei racheta AT  portabile si versatile.

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

http://www.altair.com.pl/news/view?news_id=20953

https://en.wikipedia.org/wiki/FGM-148_Javelin

 

Articole pe aceeasi tema:

http://www.rumaniamilitary.ro/lansator-naval-multirol-pentru-javelin

http://www.rumaniamilitary.ro/estonienii-si-lituanienii-nu-se-joaca-de-a-apararea

http://www.rumaniamilitary.ro/30025

http://www.rumaniamilitary.ro/mmp-la-primele-trageri-ale-agentiei-de-achizitii-militare-franceze

http://www.rumaniamilitary.ro/grifon-si-jaguar-in-programul-de-dotare-al-armatei-franceze

http://www.rumaniamilitary.ro/milan-er-3km-finalizeaza-testele-de-tragere

http://www.rumaniamilitary.ro/lockheed-martin-testeaza-turele-pentru-rachete-antitanc

http://www.rumaniamilitary.ro/nimeni-nu-e-profet-in-tara-lui
http://www.rumaniamilitary.ro/conceptul-agm-176-griffin-star-80l-si-posibilitatile-romaniei

http://www.rumaniamilitary.ro/star-80l-descriere

http://www.rumaniamilitary.ro/rachete-antitanc-in-armata-romana-maliutkaat-3-sagger

Raytheon Wireless TOW

MMP la primele trageri ale agentiei de achizitii militare franceze

 

46 de comentarii:

  1. si mapn-ul ce viseaza? javelin nu, leopard 2 a4/5/6 de la spanioli sau germani nu, achizitii anti-aeriene nu… Pana la urma mapnistii ce fac toata ziua, joaca battlefield sau call of duty la birouri? nici macar. asa mai vedeau si ei ceva tehnica mai moderna si intelegeau rolul ei.

  2. Lasă ca mai punem niste 12.5pe tancuri si gata am rezolvat problema…ce javeline.ce spikeuri.ce milanuri.doamne ajuta si hai cu pensiile si salariile ca i sfarsit de luna.

  3. Ce atatea pretentii, ma? Trupetii romani sa traga cu arcul daca nu le mai convine AG 7 si AG 9! 🙂

  4. ar fi interesant de stiut si cum se protejeaza de bruiaj. ivanii se lauda ca au dispozitive care permit bruierea unor astfel de arme. evident ca nu cred absolut nimic din ce spun rusii, si presupun ca proiectantii au luat in calcul si asa ceva

  5. Noi nu putem dezvolta ceva de genul acesta,nu exista niciunde in tara un proiect ceva,nenea Marius da ne un link ceva pls ,sunt curios !

    • Ronin, n-am inteles ce link si catre ce doresti!
      Singura „uzina” care mai are ceva cercetare in domeniul rachetelor este Elmech Ploiesti…

      • Da ,au ceva antitanc scos ceva produs de ei cumva?

        • Nu, ultima chestie a fost Maliutka M2T, integrata si pe MLI-84M inaintea Spike LR, ceva similar cu ce au introdus sarbii si chinezii nu demult, in ultima decada. Nu exista cerere din partea MApN, care a cumparat la cheie Spike:
          http://www.rumaniamilitary.ro/rachete-antitanc-in-armata-romana-maliutkaat-3-sagger
          http://www.rumaniamilitary.ro/milan-er-3km-finalizeaza-testele-de-tragere
          ” Maliutka la standard M2T/ T-115 (realizat in colaborare ELMEC si Euromissile) cu focos semi-tandem (adica a 2-a incarcatura este de mici dimensiuni, contra blindajului reactiv) de MILAN 2T (capacitate de penetrare echivalenta 900mm-1m RHA) sau pe viitor de Milan3 (focos tandem), urmata de imbunatatirea sistemului de ghidaj cu unul semi-automat (SACLOS), sau posibil preluat de la Spike prin colaborare cu Elbit, ar face inca folosibil si competitiv stocul actual de rachete Maliutka al MApN la costuri sensibil mai mici decat Spike LR, cu care ar concura oarecum pe aceeasi distanta (3km la Maliutka vs 4km la SpikeLR) si cu putere de lovire superioara (simlara cu versiunea SpikeER).”

          • Maliutka („Cea mica”) datorita pretului si daca soldatii se descurca cu ea, ar trebui sa aibe si varianta HE si termobarica fiind folosita de catre soldati impotriva unor tinte statice (de la cuiburi de mitraliera/sniper pana la tancuri). Mai are si avatajul ca nu poate fi detectata inainte de lansare (datorita ghidajului). Cei drept nici prea usor de folosit nu este dar se poate incerca.
            //
            Cu ce masinute-bombe se mai „joaca” ISIS (ce am mai scris si noi pe aici):
            https://www.youtube.com/watch?v=txUfWX4Hhkg

            Tot ISIS: „fabrica” de drone sinucigase:
            https://www.youtube.com/watch?v=afVfT9gK4t0

            Hipermarketul Romania nici macar asa ceva nu produce, dar de…. nu este stat pana cand ISIS este un stat islamic.

  6. Un avion rusesc de vanatoare Suhoi 33 s-a prabusit cand incerca sa aponteze pe portavionul Amiralul Kuznetov, anunta AFP.

    • Pe ruși nu trebuie să-i atace nimeni, trebuie doar să-i încurajezi la cât mai multe misiuni în Siria și în ritmul asta rămân fără flotă.

      • Sunt curios cand or sa treaca la actiuni kamikaze impotriva lui Kuznetov? Adica sa intre in portavion in timp ce incearca sa apunteze! 🙂 e de ajuns sa amestece kerosenul prost cu vodca la 1 litru si aia e! :))))))

  7. O sa zica ca s agenturili de vina !

  8. Care este mai buna intre Spike si Javelin?

  9. asta confirma ce se spunea despre vechitura ruseasca, una fara valoare militara mare. se vede lipsa dotarilor si a antrenamentului specific

  10. Nu mi-e foarte clar de ce este considerat ca si sistem unul „complementar” cu Spike… eu le vad si chiar dupa cifre par fix in acelasi segment…

    Cam ce ar justifica sa ai in paralel si Spike (produs local deci probabil mai ieftin si in numar suficient) si Jav (oricum o dai tot e mai scump)? Tehnic daca poate sa ma lamuresca cineva…

    • Spike e portabil? Javelin este sigur

      • Mersi dar am rugat un raspuns in tema… trei cifre pot sa caut si eu in articol sau pe net:

        Spike-SR (greutate 9.8 kg)
        Spike-MR (greutate 14 kg / 22-24 kg total)
        Javelin (greutate 11.8 kg / 22.3 kg total)

        Toate portabile…

        Intrebarea era de ce sa inlocuiesti una produsa de tine cu cealalta? Sau de ce sa ai doua in paralel?…

        • Ghidaje diferite, costuri diferite si uneori distante diferite si cap de lupta diferit sau traiectorie diferita.
          Nu e bine sa mergi pe o singura solutie in inzestrare, una fiind cea principala, de preferinta produsa la tine, si alta in stoc mai mic, pe care insa o poti importa in numar mare in caz de criza majora din stocurile unui partener/aliat.

          Apropos, din 2014 la Spike LR raza e de 5km
          „In early 2014, Rafael revealed they had increased the range of the Spike-LR to 5 km „

        • Spike-LR:
          The weight of the missile is 14 kg, and the weight of the complete system is less than 45 kg. Reported armour penetration capability is more than 700 mm of RHA. Missile diameter 170 mm.

          Javelin:
          Weight Missile: 11,8 kg, Weight Firing Post 6,4 kg… tandem warhead 8,4 kg.Penetration 600-800 mm RHA. Missile diameter: 127 mm.

          Mai multe comparatii intre diverse sageti:
          http://www.army-technology.com/features/featurethe-worlds-deadliest-anti-tank-missiles-4159253/

        • Ca sa il completez pe domnul Zgureanu: observi ca Spike -SR este singura care are greutate similara cu Javelin, nu-i asa? Ei bine, desi greutatile sunt similare, SR are raza de actiune de doar 1.5 km, pe cand Javelin are de 4.5 km. Restul familiei Spike (poate cu exceptia Mini-Spike, despre care nu stiu mai nimic), NU poate fi lansata de pe umar, iti trebuie trepied. Lucru care, in opinia mea umila, e incompatibil cu ideea de ”man-portable”.

  11. off topic cand vom vedea un articol in legatura cu Brimstone inlocuitoarea lui Hellfire?

  12. Are raza un pic mai lunga decat Spike-LR, 4750 m fata de 4000 m, la o masa si capacitate de penetrare comparabila, dar in schimb ii lipseste optiunea de ghidare prin fibra optica dupa lansare, pentru contracararea eventualelor erori sau a contramasurilor IR.

  13. Din punct de vedere teoretic nu este chiar atit de greu sa faci un sistem similar cu Javelin, asta bineinteles daca ai componentele (pe care nu o sa ti le dea nimeni, evident).

    La o prima vedere parem o tara OK. Adica banci avem, avem si carduri. Avem corporatisti care merg la munca de la 9 la 5. Iau metroul, traiesc sanatos, maninca vegan. Vor pis(z)te de biciclisti. Vacante in afara tarii. Si altele …

    Dar cand pui tara asta sa produca ceva vezi ca iti lipsesc componentele principale: nu avem/manufacturam procesoare, senzori, pulberi (ca sa ajungem si la niste chestii mai clare), motoare de nici un fel etc etc etc. Si daca te uiti la problema vezi ca nu ai cum sa le faci pe toate intr-un timp atit de scurt – lui Ceausescu i-au luat cam vreo 10 ani sa puna cat de cat o industrie militara pe picioare.

    Ca sa facem de capul nostru niste rachete AT la nivel de Romania, adica un soi de Albania putin mai evoluata iti trebuie urmatoarele componente:
    1. Motorul rachetei – cu combustibil solid sau lichid (NOTA: rachete existente au combustibil solid) – nu avem asa ceva
    2. Combustibilul – ca acum nu mai facem nici pulberi speciale – deci nu avem nici asa ceva
    3. Capul care explodeaza – nu stiu daca noi facem proiectile sageata sau ceva similar ca sa le putem adapta la ce vrem sa facem. Oricum nu avem asa ceva, dar eu zic ca pe asta o putem manufactura.
    4. Sistemul de ghidaj al rachetei care este format cel putin din procesor, placa de baza, senzori – nu facem nici unele

    Cu alte cuvinte daca la o prima vedere parem OK, in realitate o victima in apropierea agresorului. Sumtem cand la mana unuia, cand la mana altuia. Ne lasa americanii din brate? Nici o problema, ne iau nemtii. Ne lasa nemtii, nici o problema, ne iau rusii (in brate si de la spate). Fara sa poti sa manufacturezi armament cat de cat modern nu poti sa iti aperi avutia, si mai devreme sau mai tarziu o sa vina cineva sa ti-o ia.
    Polonezii au patit pe parcursul istoriei lor cateva chestii care i-au trezit si au profitat de cei 25 de ani de libertate (care la nivel de istorie nu inseamna nimic) ca sa puna fundamentele unui stat dezvoltat echilibrat. Cumpara un Spike, mai manufactureaza o racheta fosta ruseasca adaptata la ce stiu ei sa faca, mai un IFV, mai o modernizare de T72 etc etc etc. In ziua in care se vor bate ca sa reminparta bucatele ei o sa aiba cu ce sa iasa la interval. Noi …

    Noi „am fost tradati”!!! NATO ne-a promis ca ne apara si nu a mai venit sa ne apere (am asa un presentiment ca NATO se va desfiinta cu cateva luni inainte de batau numa’ bine ca sa ne lase in fundul gol). Dupa aia „nimeni nu putea sa prevada ca asa ceva se putea intimpla”!!! Sau ca suntem agresati, sau ca se desfiinteaza NATO si sutem agresati dupa, sau ca, sau ca …

    Fiecare dintre noi trebuie sa inteleaga ca exista un premiu pentru victorie – zilele astea a murit Castro si o majoritate il ridica in slavi si o minoritate il portretizeaza ca un dictator, dar faptul ca s-a luptat, a castigat si dupa aceea a guvernat tara timp de 50 de ani, ramine. 50 de ani la conducerea Cubei a fost premiul lui, si l-a meritat cu varf si indesat, indiferent ce latra unii pe la TV sau in diferite articole.
    La fel fiecare trebuie sa inteleaga ca exista si un pret pentru infrangere – vezi cei 50 de ani de comunism din Romania si vetile distruse ale unora dintre noi care sunt mai in varsta. Azi toti cei care au condus tara in perioada interbelica sunt vazuti ca niste „mari figuri” desi ne-au bagat cu capul inainte in ’39 fara armata, armament etc. Dar dupa cum am zis, exista un pret pentru infrangere – cam toti erau sau morti sau la puscarie si pe cale sa moara in 50 (mai putin cei care au reusit sa fuga).

    Si momentul adevarului pentru noi toti se apropie. Si noi romanii vom deveni din nou victime, asa cum am mai fost de multe ori pe parcursul istoriei noastre. Si stai si te uiti la situatie si iti dai seama ca la nivel individual nu ai ce sa ii faci, ca nu poti sa misti lucrurile in directia in care vrei tu, deoarece sistemul este impotriva ta ca individ si impotriva ta ca natiune.

  14. Vad ca articolul cu portavionul fara de avioane acapareaza toata atentia. Totusi, aici, in cazul rachetelor AT, ar fi de o discutie serioasa. Am vazut link-ul de pe Tehnomil, si discutiile de la comentariile de acolo, si am de spus niste lucruri si sa invit idei.
    Ok, ce ar avea nevoie Romania? Hai sa vedem ca are si ce optiuni sunt.
    La raza scurta avem AG-7 sau 9. Raza de vreo 300m. Aici, poate fi mult imbunatatit, similar cu ce au facut cei de la Airtronic. Tub din material usor (aluminiu, otel mai bun, fibra de whatever), racheta din material mai usor, pulberi superioare, cap de lupta mai usor. Daca te mai joci un pic cu ale sale caracteristici aerodinamice, si reusesti sa faci sistemul cu precizie decenta, obtii consecventa in traiectorie, si se merita sa ii mai pui si un EoTech. Fix asta au facut cei de la Airtronic, si i-au marit, se pare, raza de lovire pana la 900-1200m si greutatea la numai 4 kile. Nu vad de ce nu am putea face si noi. Are multe incarcaturi de lupta e ieftin in draci (chiar si upgradat), si e fabricabil in numar mare si destul de usor.
    Dincolo de 1000m, intrii in domeniu rachetelor ghidate. Aici tii cont de pret mai mult. Dar, si mai semnificativ, aproape orice racheta AT moderna e lansata de pe trepied. De ce naiba?De ce nu le fac mai usoare? Am vazut filmele din Siria. Blestematul de tanc isi intoarce turela imediat ce l-ai iluminat cu laserul sau radarul. In 5 secunde, iti aterizeaza un proiectil in cap. Racanul trebuie sa traga….si sa FUGA. Altfel e mort. Nu are timp de iluminat cu laserul, sau sa se joace cu manetuta, sau sa tina tancul in reticul. Tancurile de peste 10 ani vor avea sisteme ladar si radar de determinare a pozitiei de foc. Unele deja au. Optoelectronice, acustice si IR care vad racheta cand zboara, intorc burlanul, si trimit o incarcatura in cateva secunde. Racheta (folosita de infanterist, nu pe vehicule) TREBUIE sa fie atat destul de usoara cat sa iti permita lansarea de pe umar (am zis UMAR, nu trepied!) si TREBUIE sa fie fire-and-forget, ca sa sara racanul in cel mai apropiat sant imediat ce o lanseaza (cu tot cu tubul, bineinteles; nu imi plac chestiile ne-reincarcabile; fiti economicosi 🙂 ). Astea sunt caietul de sarcini, si, sincer, numai Javelin pana acum, le indeplineste. Si poate chestia poloneza de pe Tehnomil. Sunt dezamagit de tehnologia din prezent, se pot face mult mai multe. Nici nu ar fi atat de scump, microcontrolere le gasesti repede, camere minuscule idem, procesoare bune idem. Toate off the shelf.
    Alternative si posibilitati? Poti face racheta sa zboare atat de repede, ca nu mai apuca tancul sa traga (dar ai obtine o racheta foarte grea), sau sa loveasca de foarte departe, de dupa un deal (stil de Spike-ER, cu raza de 25 de km; te lovesti de problema dirijarii, dar daca ai drone care sa iti ilumineze cu lasuri tinta, poate….; tot scump si greu). Sau sa separi sistemul de tintire de lansator, stil Maliutka romaneasca (o idee f buna, dar as inlocui cablurile electrice cu fibra, si as face lansatorul mai simplu, ca ma astept sa incaseze lovitura; degeaba loveste tancul pozitia lansatorului, ca ala nu vreau sa fie decat un burlan asezat pe o craca, cu operatorul SACLOS undeva, in niste boscheti la vreo 50 de metrii de lansator, tinandu-si reticulul pe tinta; si l-as face din ceva ieftin si usor, gen termoplastice; in rest, racheta in sine e al naibii de ieftina; in fine, Maliutka e lenta dupa standarde moderne, deci trebuie sa cari mai multe ca sa distrugi un tanc cu hard-kill si blindaj reactiv exploziv; o vad mai degraba ca arma a unei garzi teritoriale, raspandinta prin stocuri in munti 😛 ).
    Ar mai fi Star-80L, dar aia e pt vehicule. Parleste fata unuia care o pune pe umar, si necesita iluminare cu laser. Sisteme de genul PRND inteligent care sa nu fie SACLOS nu stiu decat LOGIR de la LM.Deci pt infanterie, trebuia modificata cu incarcatura initiala. Si nu vad ce ar face un PRND inteligent pe un vehicul terestru ce nu ar putea fi facut de un tun de 57mm Odin (la raza de pana in 5 km; mai mult cu munitie avansata) sau de un mortier cu munitie inteligenta la peste 5 km (proiectilul la un pret similar cu PRND-ul inteligent), a la NEMO sau AMOS (sisteme pe care eu le-as cumpara imediat; preferabil AMOS, ca da bine si dupa insurgenti si cu saturatie pt razboi conventional; cu offset, evident 🙂 ).Evident pt tinte moi. Pt tancuri Spike NLOS/Spike-ER/Brimstone/whatever ai dori/ sau LOSAT/CKEM (un concept genial in opinia mea, dar nerealizat). Daca as folosi, totusi, un PRND ca baza, as folosi CRV7, nu Hydra, ca e mai buna 🙂 .
    Oricum deja cand vb de vehicule, putem folosi rachete mai grele, dar rolul unui PRND inteligent il vad cam sceptic (o situatie de genul: MLI vede un vehicul soft/adunatura de saci de nsip plus vodcari de la 10 km; nu e in raza pt tunuri si nu are vreun mortier prin apropiere {lucru greu de crezut, dat fiind ca mortierele gen AMOS ar trebui sa fie peste tot, in orice companie de infanterie sau blindate; sunt pur si simplu prea bune}, nu are sprijin de artilerie sau aviatie {si atunci ce draq cauta acolo?…} si comandantul e un economist care se gandeste ca nu se merita sa dai cu Spike dupa niste amarati; o situatie f de nisa 😛 ). Situatia PRND-urilor istete se modifica pt avioane, dar alea sunt mult mai greu de lovit, confera raza mai mare, etc.
    Deci, e complicat cu rachetele astea…

    • Tocmai mi-am dat seama ca PRND insemna nedirijat. Scuzati prostia, dar cred ca intelegeti ce vreau sa spun.
      Si ca cei de la Airtronic vor sa faca si un cap inteligent pt AG-ul lor. Urmaresc cu interes asta, sa vad ce sarcina de lupta ar avea, ce raza si ce sistem de urmarire (daca e tot laser…..).
      Ar mai fi de zis si de munitie top-attack, dar ma simt vlaguit 😀 .

    • Sau adaugi la pluton/grupe cate un Milrem UGV, si il pui pe ala sa iti care rachetele si lansatorul cu trepied, plus drone. Ca un magarus electric, care nu oboseste (ar trebui modificata componenta plutonului/grupei, si eventual, la nivel de companie, un vehicul tip MLI, dar logistic care sa se ocupe de reaprovizionarea UGV-urilor).
      Dar…daca te gandesti sa lansezi racheta direct de pe el, exista riscul sa il pierzi. Adevarat, nu pierzi un om, ca in exemplul de mai inainte, dar ieftin probabil nu e. E un caraus bun, dar nu incerca sa il transformi in distrugator de tancuri, ca nu asta ar trebui sa faca, decat in cazuri extreme.

    • ihi, cam pe acolo 🙂
      Ag-7 si AG-9 la peste 4-500m lovesti in general pozitii fixe, chestii mobile sub distanta asta. Insa sunt „multirol”
      Au inceput sa apara chestii destepte si mai puternice, gen Shipon, Matador/RGW110, NLAW de unica folosinta, tot sub 1000m. Dar mai scumpe. Si asa ceva ar fi extrem de util, alaturi de alea traditionale in serie mare. Sarbii au Bumbar:
      https://en.wikipedia.org/wiki/Bumbar
      http://www.rumaniamilitary.ro/aruncatorul-fara-recul-rgw110
      http://www.rumaniamilitary.ro/cu-ce-vom-inlocui-ag-7

      Abia apoi vin astea de distanta mai mare…

    • Cu cat te pricepi mai putin la o problema, cu atit pare mai usor de rezolvat. O spun fara nici un fel de ironie.
      De la checkmate : „Tub din material usor (aluminiu, otel mai bun, fibra de whatever), racheta din material mai usor, pulberi superioare, cap de lupta mai usor. ”
      Sa le luam pe rand:
      1. Tub din material usor (aluminiu, otel mai bun, fibra de whatever) – deci aici iti trebuie o gramada de studiu. Noi nu mai facem aliaje speciale, asta in cazul in care am facut vreodata aliaje cu adevarat speciale asa ca e posibil sa fie nevoie sa investesti sute de mil de eur ca sa faci un „amarit de tub din material usor”
      2. Pulberi superioare – asta e cercetare fundamentala in chimie. Nu ai oamenii pentru asa ceva, 70% din doctoranzi isi plagiaza mai mult sau mai putin lucrarile. Nu ai nici sistemul ca sa faci asa ceva, ca legile din romania nu iti permit.
      3. Cap de lupta mai usor? – sincer nu cred ca stii ce contine un cap de lupta (NOTA: sunt mai multe tipuri de racheta care distrug tinta, unele prin penetrarea directa a blindajului, altele detonate deasupra tancului si sunt ferm convins ca sunt si altele pe care nu le stim).

      Din nefericire entuziasmul nu tine de cald :(.

      Oricum, inainte sa facem vre-un plan sau sa miscam un deget trebuie sa modificam legislatia. Ca sa faci rachetomodelism sau cum ii zice trebuie motor si combustibil. Dar cata vreme nu ai voie sa faci nici un fel de explozibil de nici un fel de natura, nu ai combustibil, si in consecinta nu ai motor. Si nu ai racheta, si nu ai nimic. Si dupa aia vine un rus si te f**e si nu iti dai seama de ce. Aaaa, ba da, iti dai seama – „am fost tradat!!”

      • Omule, eu ma dadeam cu parerea referitor la ce naiba au facut aia de la Airtronic. Ca sa reduci greutatea unui RPG la jumatate din ce era initial ma indoiesc ca au facut-o doar cu un tub din materiale mai usoare. Era ceva conceptual, impreuna cu un exemplu material, fizic, care arata ca e posibil.
        Daca nu ai sistemul socio-economic care sa iti faca asta, pune mana pe telefon si suna-i pe aia de la Airtronic. Sunt o companie mica, si nu ar spune nu unei cumparari de licenta sau colaborari industriale.
        Ca si amator nu stiu ce ai voie sa faci. Dar ca si producator de stat cu comanda in buzunar, cred ca ai voie sa faci ce doresti.
        Eu propun la un mod f general.Voiam sa isc o discutie si opinii in legatura cu ce ne-ar trebui si cum ar trebui realizate. Pe raza scurta ca e RPG nou, sau ceva gen Bumbar sau RPG-29 sau whatever nu imi pasa. Numa sa fie, sa fie bun si sa fie produs la noi, cu licenta sau fara.Preferabil in numar mare. La urma urmei ne trebuie. Ce vrei sa facem? Sa incrucisam bratele si sa zicem: „Nu pot. We’re focked. Hai la ski”. Ti-i se pare ca ma numesc Carol al II-lea?

        • Nu zic sa te dai batut. Dar prima etapa este sa intelegi situatia in care esti. Si sunt ferm convins ca tu nu iti dai seama de situatia reala din tara asta (NOTA: sunt ferm convins ca nici eu nu stiu situatia reala).Am mai scris pe aici – Ponta a facut o gramada de actiuni pro-ruse si cu toate astea a scapat cu fata curata. In plus a avut o colaborare exemplara cu Melescanu, care la randul lui a fost ajutat de Dogaru. Faptul ca toti oamenii astia sunt in libertate si in viata ridica mari semne de intrebare referitoare la SRI. Daca vrei sa vorbim despre SIE, vorbim si de SIE – eu nu imi dau seama in momentul asta daca e controlat de romani sau de rusi.
          Dupa aia ai o legislatie care nu iti permite nici macar sa tragi un part, nu mai vorbim de motoare de rachete samd. Nu am studiat legea, dar sunt ferm convins ca daca vrei sa manufacturezi.ceva cu utilizare duala, te salta instant SRIul. SI daca te uiti la toata situatia incepi sa vezi ca toate se cam leaga, si ca lucrurile nu sunt absolut de loc asa cum le vezi la TV.
          Dupa cum am mai zis, avem doar un simulacru de tara, si lucrurile nu par sa se miste de loc in directia potrivita din punctul asta de vedere.

          • In primul rand, as dori sa imi cer scuze pentru tonul aspru de mai sus. Mie unul mi-era teama ca vb singur, dat fiind ca acest comentariu a fost tarziu, dar, in finala, am ajuns sa abordez un ton necorespunzator cu cei care mi-au raspuns.
            Da, e problematic la nivel politic…dar acest articol e tehnologic 🙂 . Pt politic, avem alt thread. Si aici prefer sa vb doar despre capacitati tehnolgice, ca asa e curat si organizat totul. Si necesitati tehnice si posibilitati ale armatei romane (practic, studiind problema rachetelor AT, am constat ca e un ghiveci complicat, dintre care f putine ar fi potrivite tehnic pt noi. Si ca nu stiu, si nu avem subliniate, necesitatile fizice. Rachete NLOS? Avem teren mult muntos. PRND? Idem. RPG? Prea putine orase. etc).
            Din nou, scuzele mele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *