Prima nava ruseasca dotata cu Pantsir M a fost lansata

„Shkval”

Aflam fara prea mari emotii ca ivanii tocmai ce-si dadura la apa prima nava dotata cu „invincibilul” Pantsir M (ruda sa terestra tocmai ce a incasat una zdravana de la israelieni, cu ajutorului sorei mai mari a Spikeului nostru). Despre navalizarea Pantsirului am mai discutat pe aici, rusii au anuntat-o cu vreo doi ani in urma si s-au tinut de cuvant.

Ca poza de familie, Pantsirul M seamana cu Kashtanul sovietic, adica dispune atat de doua mitraliere rotative (Gatling) cat si de doua lansatoare de rachete.  Iar daca seamana rasare pentru ca Pantsir M nu este varianta navalizata a celui pamantean ci o evolutie a Kashtanului M.

De ce i-au schimbat ivanii numele, greu de spus, probabil la deruta.

Nava care este prima dotata cu P-M se intituleaza „Shkval” si face parte din clasa „Karakurt”, fiind cea de-a treia nava din clasa sa, primele doua au fost dotate, mai clasic, cu AK 630. Nava a fost lansata in aprilie.

Dispunerea CIWS ului

Karakurt class nu sunt corvete ci mai mult o urmasa ceva mai musculoasa a Buyan M si care ar fi capabila sa navigheze ceva mai bine pe mare, asadar o Buyan M mai…maritima, daca putem spune asa.

Tradusa in…americana, Karakurt – class ar fi o mini LCS (litoral combat ships), pe romaneste s-ar numi NPR (nava purtatoare de rachete). Spre deosebire de Buyan M, noile nave vor fi alocate flotelor maritime (nu Caspicii precum Buyan), le vom vedea si noi prin Marea Neagra si japonezii/chinezii prin Pacific, balticii prin Baltica. Navele vor dispune de rachete de croaziera Kalibr-NK si rachete anti-nava dedicate P 800 Onix.

Deocamdata au fost comandate 18 nave, din care cel putin 4 unitati vor ajunge in Marea Neagra.

Daca ne uitam la Karakurt, acestea nu sunt chiar nave de lupta propriu-zise ci mai mult nave purtatoare de rachete, un fel NPR-uri mai mari (si mai complexe), rolul lor in Flota Rusa fiind de nave multiplicatoare de forta, pe langa navele mai mari.

Ori in acest context o aparare anti-racheta cat mai buna pentru navele Romaniei este cu totul si cu totul necesara. Avem nevoie nu de aparare anti-aeriana pe nave, asa cum cred unii dintre noi, ci de aparare anti-racheta stratificata si consistenta. Rusia nu ne va ataca navele cu avioane ci doar cu rachete anti-nava si poate cu submarine, astfel ca – din acest punct de vedere – o dotare cu RAM si ESSM nu mai pare chiar un lux ci o stricta necesitate.

Revenind la noul Pantsir M (care este de fapt un Kashtan M), acesta a primit un nou radar si un nou sistem opto-electronic, iar fata de predecesorul sau (care putea ghida o singura racheta spre tinta), poate angaja simultan patru tinte. Racheta este 57E6E, raza 20km (folosita si de sistemul AA terestru), sau Hermes K, raza 30km, ghidata de radarul complexului.

GeorgeGMT

127 de comentarii:

  1. nu poti să nu remarci interesul crecut al rusnacilor pentru marina militară.

  2. Karakurt.

  3. Salut. Au fost ucrainieni baieti Cu bun simt si le au dat motoarele.

  4. Cand am văzut filmul cu spike-ul care lovește pantis-ul, am avut senzația că sistemul AA era închis. Sau sistemul radar nu a depistat-o ceea ce e greu de crezut… 🙂 Pantsir-ul era cu spatele la racheta.
    Adică militarii aia nici nu au știut ce ia lovit.
    Și de unde ia lovit.

    Dacă pantsir-ul ar fi tras în racheta, pe care nu ar fi distrus-o era altceva.

    Oricum mă gândesc… La ce densiuni are un Spike… E destul de greu să-l detecteze la timp.

    • Se laudau ca au bagat F 35 in actiune de curand. Poate de aia nu au vazut-o, ca le-a dat-o direct in moalele capului!! 🙂

    • sau wikipedia si site-urile alea care le citesti tu cu echipamentele rusesti de neoprit sunt varza si pline de propaganda iar realitatea e ca rusii sunt mult in urma vestului

  5. Eu nu. Înțeles niciodată de ce RoNavy a abandonat aceasta strategie, bazata pe navele mici.

    Pe timpul Tovarășului aveam aceasta politică militara, la M.N.
    Am tăiat toate vedetele purt de rachete OSA. Și nu le-ai locuit cu nimic.

    Eu văd mult mai greu de înfrânt o flota dotată cu număr mare de nave mici. Efortul inamicului e mult mai mare… Să facă față la un grup mare de nave mici mai ales că avem și Delta la dispoziție. Astea putând oricând ieși din Delta

    • Nu te poti baza DOAR pe nave mici pentru ca nu pot lupta pe o mare montata de la forta „x” in sus, vezi cazul vedetelor torpiloare pe aripi portante: https://rnhs.info/torpiloarele-romaniei-vedetele-cu-aripi-subacvatice/
      Citez:
      „Norme Tactice:
      Rază de acțiune – 225 Mm
      Gradul mării:
      Pentru utilizare armament – gradul 3
      Pentru navigație – gradul 4”
      Iar pentru vanatoarea de submarine ai nevoie de nave cu bune calitati nautice si, da, marimea conteaza! 😉

      • Tara lui Andrei

        Pai n-a zis nimeni sa avem doar nave mici. Trebuie sa avem si fregate si corvete dar si nave de dimensiuni mai mici dar suficient de potente. Evident astea din urma trebuie in general sa fie axate pe un scop nu sa fie multi-rol.

        • Pai Chipp a zis si parea sa aiba in vedere doar nave mici. Altfel da, sunt bune si ele. Dar Karakutu’ mai da un semn iar rusii sunt experti in astfel de nave.

          • Tara lui Andrei

            Chipp cred ca se referea la faptul ca nu investim SI in nave mici.

            Nave mici care, apropo, puteam sa avem acum toate navele de lupta necesare atat pentru MN cat si pentru Dunare. Ma refer la nave noi, moderne si performante.

            Spre deosebire de alea mari sunt mult mai ieftine. E drept ca de regula se axeaza pe unul sau doua roluri si nu-s multi-rol dar la urma urmei asta ne si trebuie, mai ales ca n-avem de niciunele momentan.

            Pe mine asta me deranjeaza cel mai mult, ca din ’89 incoace noi nu am investit/cheltuit bani nici macar in tipurile de armament usor/simplu.

            Ceva gen FREMM n-am fi fost in stare sa ni le construim singuri dar nave de lupta fluviale sau de mici dimensiuni gen minare/deminare, EW/ISR si altele am fi putut sa ni le facem singuri.

            Chit ca luam aparatura sau anumit armament din afara, ceea ce n-ar fi fost o problema ca nu suntem Coreea de Nord.

            La final, matematic si logic vorbind, navele alea mici pe care acum puteam sa le avem ne-ar fi adus un avantaj tactic mult mai mare decat sa stam 30 de ani si abia atunci sa ne apucam sa facem ceva…

            Cand ai un adversar care te depaseste numeric nu poti sa stai in 2-3 nave mari si late. Sunt mai lente, mai usor de detectat, mai scumpe de operat si mai ales de reparat (una e sa pierzi o corveta si alta e sa pierzi o NPR). Poti sa ai si mama tehnologiei ca nu te ajuta.

            • Ai punctat bine, Tara lui Andrei. Pe aici sunt multi care judeca in termeni de ori alb, ori negru. Si daca nu ai opiniile lor nu ai ce discuta. Ca tot este vorba despre nave si mobilitate, ce mobila a fost flota fluviala la exercitiile de tragere. Nave de alea mari. Duse pe unde trebuie duse pentru exercitii. Greu domle’. Se termina razboiul in acel rastimp.

              • De curiozitate tu ai participat la vreo tragere? Daca da spune cat de mobil erai tu in locasul de tragere comparativ cu navele mari. Daca nu …vorbesti cam degeaba.

              • Tu faci o confuzie intre lucruri elementare pentru cineva care a avut sau are legatura cu mediul militar. Si anume pui semnul egalitatii intre trageri de lupta cu calificative si exercitii (manevre) cu trageri de lupta . Ma rog nu mai tin minte denumirile exacte dar acestea sunt destul de aproape.

                • Deci.. sunt utile VPR-urile.
                  Fast Missile Boat sau Fast Atack Craft cum li se spune.
                  Mai toate fortele navale au si VPR-uri. Aici incluzand cateva de prima mana: Japonia, China, Rusia, Germania, Turcia, Grecia, Norvegia, Suedia, Coreea de Sud, Finlanda, Croatia.
                  Nu au SUA, Marea Britanie si Franta. Astea nu cred ca au nevoie.
                  Gepard-urile Bundesmarinei au si RAM-uri in pupa cu care se pot apara eficient impotriva atacurilor din aer. Cele finlandeze din clasa Hamina au rachete AA in VLS-uri.
                  Sunt usor de ascuns atat in port cat si printre navele comerciale in marea deschisa.
                  Isi gasesc locul intr-o grupare de nave alaturi de unele care sa-i asigure apararea aeriana si submarina la nevoie.
                  Principalul atu al VPR-urilor este forta mare de lovire. E alegerea ideala in atac pentru comandantul gruparii de nave pentru ca pot ajunge mai repede decat celelalte nave in pozitia de lansare a rachetelor.
                  In atac, o fregata cu doua VPR-uri au forta de lovire a trei fregate.
                  Datorita faptului ca se pot deplasa cu viteza cam de doua ori mai mare decat fregatele si corvetele, timpul petrecut in zona expusa este redus practic la jumatate.
                  La cate nave au rusii, nu ne-ar strica 3-4 VPR-uri dotate cu Harpoon si RAM.
                  La ce rachete se preconizeaza ca am cumpara noi, in genul Harpoon block II ER+ (cu urmarirea terenului, datalink, GPS waypoint, posibilitatea de a lovi si tinte de pe uscat), poti tine VPR-urile prin Delta sau oriunde pe Dunarea navigabila si poti sa executi atacuri si de acolo.
                  Sincer, cred ca sunt mai greu de localizat si de lovit decat navele mari, chiar daca nu au o AA la fel de puternica.
                  Si timpul de fabricatie si costurile lor sunt mai mici.

                  • Hai sa ne intelegem. N-a zis nimeni ca nu-s utile. Dar ele nu pot inlocui navele mari.Cum a zis si Nicolae ele pot mutiplica forta flotilei de corvete si fregate dar nu le pot suplini. Simplu. Sunt necesare dar alaturi de navele mari. Cine isi imagineaza operatiuni hit and run la MN cu VPR se cam inseala pentru ca in primul rand conditiile fizico-geografice nu prea permit asta.Asta era discutia. Si sa stii nu-s deloc usor de disimulat mai ales in conditiile in care avem o coasta destul de deschisa fara refugii si nici Delta nu-i ascunzatoarea perfecta.

                  • Nu am inteles niciodata logica de a „trage” cu o nava purtatoare de rachete din delta
                    ????????
                    Ne plangem ca monitoarele ce au un pescaj de un metru ..nu se misca chiar in voie , in orice perioada a anului prin delta , si o nava cu pescaj , elice si etrava …cred ca se numeste , special facute ptr viteza mare pe …mare…le bagam in delta, anuland avantajul care ii e dat prin natura ei ..de a se apropia suficient..etc
                    Acolo ai bateriile de uscat , daca le-ai avea
                    Rationamente vad ca nu lipsesc

                    • @Nico,
                      Eu nu am spus sa traga (sa atace) din delta.

                      Eu am apus ca pot fi tinute si in delta.
                      De unde sa porneasca un atac..

                      Daca vrei sa ataci din delta…poti folosi sisteme terestre
                      Si le camuflezi mult mai bine.

            • Sunt mai ieftine si one shot.

            • Noi in principiu ne-am batut joc de armata de la revolutie incoace. Asta e…

              Pana de curand am avut OSA, Epitrop si Huchuan, made in Romania. Mai avem doar doua Epitrop tinute mai mult pentru antrenament.

              O nava mica are avantaje si dezavantaje, nu le reiau aici.

              Am putea sa facem un program comun pentru Dunare si mare, la Dunare inlocuirea vedetelor fluviale, la mare, inlocuirea OSA.

              Navele ar trebui sa aiba acelasi plan de forme, constructie din fibra (in genul Visby) pe schelet metalic, aceleasi motoare, in acelasi numar etc Spatiile sensibile blindate.

              Deplasamentul undeva pe la 100 – 150 t la dimensiuni de cca. L 32 x l 5,5. Viteza de peste 40 Nd se poate obtine cu un plan de forme bun in combinatie cu doua diesele moderne.

              Propulsia, daca nu ridica foarte mult costurile, elice la fluvial, jet la maritim.

              Armamentul si senzorii diferiti:

              1) maritim: radar de descoperire pe un catarg care se ridica sau coboara (ca bratul unei macarale, nu telescopic) cu IFF, radar de navigatie, IRST, link 16, contramasuri, teleoperabila cu tun de 20 – 25 mm, teleoperabila de 12,7 mm, Simbad RC, 2 pana la 4 rachete AN, preferabil ceva mai mici, in genul NSM;

              2) fluvial: radar de navigatie, IRST pe catarg telescopic, contramasuri, teleoperabila de 20 – 25 mm, teleoperabila de 12,7 mm, bloc lansator Spike, Simbad RC, mortiere (daca-m zis bine…)

              La fluvial ne sunt necesare mai multe, la maritim mai putine.

              Zic si eu…

            • Normal ca trebuie sa ai in dotare si nave mari: fregate, Corvete, nave logistice si remorchere.

              Dar pe langa navele acelea, daca vrei potenta in MN trebuie sa ai si NPR-uri. Care, asa cum am mai spus, sa poara opera si pe Dunare (in zona deltei) care le-ar asigura un bun camuflaj.

              Noi abem un numar limitat de nave mari. In cas de ceva probleme… ce vei apara cu Fregatele si viitoarele corvete? Constanta-Navodari-Agigea? O zona destul de mare sau Delta Dunarii (sulina)? Care este destul de departe de Constanta. Minim 120Km. Mai ai ai Mangalia…

              Cum te imparti?

              • O chestie legata de „river-sea”: de ce au facut rusii clasa de corvete Karakurt (de 800 de tone) ca urmasa a lui Buyan-M (de 950 de tone)?
                Pentru ca Buyan-M are pescajul de doar 2,6 metri si din cauza asta e cam instabila in mare deschisa, in timp ce la Karakurt pescajul e de 4 metri.
                Acum, deh, clasa Karakurt sunt si ele purtatoare de Kalibr (dar si de P-800 Oniks) in VLSuri…nu chiar ce am considera noi NPR-uri „clasice” dar, tehnic vorbind…sunt tot NPR-uri.

          • Doar tu ai tras concluzia asta. Ca si in alte situatii. Obsesia pentru marime nu este utila si nici sanatoasa.

    • Navele astea mici sunt de regula de unica utilizare. Adica daca apuca sa lanseze este detectata iar sansele ei de supravietuire tind spre zero. Daca navele mari mai au sanse sa fie reparate si reutilizate vedetele astea sunt fara exceptie one shot. Citisem in armata un studiu la nivelul anilor 90 despre sansele de supravietuire intr-o confruntare navala a vedetelor purtatoare si a celor torpiloare care cam asta spunea.

      • Era la nivelul anilor 90. Sa nu comparam marul cu para.

      • Ar fi cu mult mai utile aceste nave mici decat bateriile de coasta. Practic fac acelasi lucru, se ascund pe tarm/langa tarm trag 2/4 rachete apoi incearca sa se ascunda. Ochiometric sunt mai ieftine si mai usor de ascuns camioanele cu rachete in spinare de pe tarm.

  6. O nava numita SHKVAL? Ce urmeaza, Rubezh, Topol, Moskit? Traiesc ca pensionarii, din amintiri?

  7. capatu satului

    ar trebui sa ne gandim si noi la astfel de nave purtatoare de rarchete plecand de la ce au suedezii, finlandezii, norvegienii, etc : nava cu profil redus si cu o amprenta redusa radar, dar inarmata cu multe rachete,

    eventual plecat de la rachetele larom cu ceva kituri de la rafael, a fost ieri un post la permiteti sa raportez,
    kiturile astea ar trebui urgent puse pe monitoarele fluviale,
    altfel degeaba rachetele,

    interesant ca pantsiru (kashtanu M) naval are si senzori in alte lungimi de unda fata de cel terestru – au radare un pic diferite inclusiv la forma exterioara – probabil inclusiv in infrarosu sau alte lungimi de unda,

    pantsiru doborat de israelieni nu este un exemplu bun,
    filmul atesta ca racheta a venit dintr-o directie spre care nu era indreptat radaru – in unghi din plan vertical in spatele radarului
    dar am inteles ca chestia asta cu bataia limitata a radarului exista inclusiv la patriot, in conditiile in care sistemu patriot si radaru sau este cu mult mai scump decat scula ruseasca

    • Discutia este ca de obicei exista 2 radare la orice system de rachete: cel de cercetare/ descoprire tinte si cel achizitie tine. Unul desocpera tinetele si celalatt ghideaza spre tinta racheta. La Pantsir – rararul de cercetare este cel de desupra turelei, cell de urmarire este cel aflat intre tuburile de la rachete.

    • Pantir doborat?

  8. Ruda lor terestra cred ca a incasat-o pentru ca sistemul nu era in stare de lupta. Radarul de cercetare era oprit, cu antena indreptata in sens opus directiei lovituri. In rest cred ca este un sistem destul de bun.

    • Da alea din fanfara ….oare si o incaseaza la fel de usor ca Pantsir ul din Syria….??

    • Daniel Onofrei

      @Marius N – exista un singur video cu un Pantsir distrus in Siria in care se vede clar ca nu era in stare de functionare (de lupta), dar evreii au distrus intre 5 si 8. Am gasit diferite numere pt sistemele distruse. Mi-e greu sa cred ca nici unul nu era cu radarul pornit.

      • Sirienii au postat o fotografie cu sistemul lovit de israelieni, ca sa arate ca nu era activ, ca isi lansase rachetele etc. Ok, lansase toate rachetele, dar nu doborase nimic. Bunicel.

      • Si mie mi se pare oprit, si operatorii in pauza de tigara. Unul s-a dus sa ia bricheta din camion fix cand venea si Spike-ul NLOS https://www.youtube.com/watch?v=bJro4ouuvZc

        • Tara lui Andrei

          Cica in atacul asta din imagini au murit 2 oameni. Unul era deja inauntru inseamna…

          Nu inteleg un lucru, totusi.

          Ori astia nu stiau ca se intampla un atac pe teritoriul Siriei si au fost luati complet prin surprindere ori erau „in alerta” insa nu stiau de unde vin si unde se duc rachetele si si-au imaginat ca vor lovi alte tipuri de tinte…

        • Se pare ca racheta e de tip Delilah, pentru tinte mobile, nu Spike NLOS.
          Filmarea e facuta cu camera din capul rachetei! Brrr, horror!?

    • Sistemul e bun da’ era oprit! Am mai vazut un filmulet de asta: Shtora e imbatabil da’ era oprit si tancul a facut poc (parca tot in Siria). Sistemul e bun cand isi face treaba altfel e sistem mort. Pe langa asta de ce era antena indreptata in directie gresita? Radarele din zona ce pazeau?

  9. Gluma la o parte….daca pretul petrolului continua sa creasca ca acum….vom vedea ciovlecii accelerand procesul modernizarii si reinarmarii tuturor branselor Fortelor armate rusesti….ceea ce nu e bun augur pt noi si polonezi,si am mai zis o nu e vb de Putin sa faca nefacuta,ci de “urmas” ….dai de vreun diliu care nu stie ce sa faca daca da cu economia de pamant din nu stiu ce motiv si te trezesti cu vodcarii peste tine….ca,deh razboiul da bine la fraieri,n au de o ciorba da’s mandri…?

  10. Rusii inca sunt in urma la capitolul angajarii simultane a mai multe tinte dar au inceput sa creasca. Chiar si asa, e interesanta combinatia tun gatling cu rachete, insa mi se pare ca este sub Sea RAM.
    Alt „dusman” de clasa pentru noi este asta: http://roe.ru/eng/catalog/naval-systems/shipborne-weapons/shtil-1/

  11. Pai rachetele anti nava nu prin aer vin? Tot aparare AA este si anti racheta iar avioanele vor ataca tot cu rachete anti nava ca doar nu cu tunul de bord. Deci, apartarea AA a navei este in proportie covarsitoare impotriva rachetelor anti nava ?.

    • Desigur ma refer la corvetele/fregatele noastre nu la Aegis & like.

    • Vin prin aer, dar vin cam la rasul mării, 10- 20 de metri si le descoperi când sunt cam prea aproape, timpul de reacție e extrem de scurt. E ceva diferență între a lovi un avion și o rachetă.

      • Nu are importanta ca vin pe jos sau pe sus, tot sistemul AA se ocupa de ele.
        De detectat e preferabil sa le detectezi la lansare ca nu pleaca chiar la rasul apei.

        • Când tragi cu pușca cu glonț in gâște care zboară și in vrăbii vei dobora mai mult gâște. Sunt mai mari deci mai ușor de ochit și le vezi mult mai de departe. Cu detecția la lansare e mai greu, dacă pleacă de pe nave sau baterii de coastă, pleacă de la atitudini mai mici decât cele la care zboară. Chiar dacă le detectezi cu un radar sau cu aviația, apărarea aa a navei intră in funcțiune când le detectează propriile radare, adică foarte aproape ținând seama de suprafața de reflexie și altitudinea mică la care zboară. Timpul in care se pot ocupa de ea e de câteva secunde.

          • Nu ne contrazicem, sunt de acord cu ce zici. ? Detectia depinde de multi factori: distanta (sub sau peste orizont), inaltime, tipul rachetei, profilul de zbor, vreme, tipul de radar, etc.

            • Daca ai un Awacs in aer la momentul potrivit da ai sanse sa o detectezi mai departe poate chiar la lansare. Dar ce sanse sunt sa avem noi vreodata awacs/ sa fie in aer si pe faza exact cand trebuie si sa nu fie doborat de S300/400 din Crimea. Deci pentru noi dispare scenariul asta, va trebui sa ne aparam de rachete destul de aproape.

  12. Sa facem un exercitiu de „imagine” si sa vedem cum ar putea arata raportul de forte in Marea Neagra in 2026 :

    Rusia :
    – 6 fregate Admiral Grigorovich,
    – 4-6 NPR-uri Karakut
    – 6 submarine Improved Kilo si poate 1 Kilo (daca nu va fi retras).
    – Moskva, Smetlivyy, Ladnyy, Pytlivyy, corvetele Tarantul cred ca vor fi retrase, greu de crezut ca le vor mai moderniza
    – aprox 10 nave minare-deminare
    – 22 SU-30 SM+ 22 SU-34 (probabil vor inlocui SU-24)
    – X avioane ASW/supraveghere
    – X de elicoptere , Ka-29, Ka-27 si Mi-14
    – 2 sisteme S-400, sisteme Buk (Crimeea)

    Romania:
    – 4 fregate usoare SIGMA. Vor fi retrase Tetal si Tarantul
    – 2 fregate Type 22 R
    – Vor fi retrase Tetal si Tarantul
    – 4 nave minare-deminare
    – speram 3 submarine (poate U-212)
    – 24 F-16 MLU (Borcea)
    – 6 elicoptere ASW(aferente fregatelor)
    – un sistem Patriot+ una doua baterii de NASAM 2 (Constanta)

    NATO (fara Turcia):
    – min 4 avioane NATO (Kogalniceanu)
    – min 2 distrugatoare/fregate (aflate in cele 21 de zile conf Conventiei de la Montreux)
    – 2-4 elicoptere ASW
    – 1 -P8

    Nu mai pare chiar asa de dezechilibrata situatia. Dar poate am uitat ceva.
    Nu am luat in calcul Turcia. Nu pare foarte de incredere in zilele astea

    • Am uitat bateriile de coasta. Bastion la rusi si poate Harpoon la noi

      • Ai uitat sa pui anul cand va fi valabila lista ?.

          • Cine a spus ca vor fi retrase Tarantulele? Ultima data se preconiza upgradarea lor cu noul sistem de rachete anti-nava si noi senzori.

            • Eu unul nu am vazut nimic oficial, sau macar discutandu-se despre asta. Au fost mai multe discutii pe site despre cum/daca ar putea fi modernizate. Poate gresesc.

              • A spus-o Fifor cu gura lui

              • Da, planul e sa fie modernizate:
                „Programele de înzestrare, care urmează a fi inițiate în perioada următoare, au fost prioritizate pe două etape. Etapa I, se va desfășura în perioada 2017-2020, și va cuprinde achiziția primei corvete multifuncționale noi; reînființarea Divizionului 508 Rachete Coastă și dotarea acestuia cu instalații mobile de lansare rachete containerizate și cu o platformă mobilă de comandă și control; modernizarea fregatelor T22R și dotarea acestora cu echipamente pentru luptă împotriva amenințărilor ariene, subacvatice și de la suprafața apei; modernizarea a două nave purtătoare de rachete; re-motorizarea navelor militare fluviale. Etapa a II-a, derulată în perioada 2020-2026, cuprinde intrarea în dotare a următoarelor trei corvete multifuncționale; modernizarea celei de-a treia nave purtătoare de rachete și, în limita bugetului pe care Forțele Navale îl vor avea la dispoziție, inițierea unui program multianual de înzestrare cu submarine noi”, se precizează în comunicat.”
                De aici: https://www1.agerpres.ro/social/2017/01/26/fortele-navale-anunta-pentru-perioada-urmatoare-achizitia-primei-corvete-multifunctionale-noi-23-34-17

            • Cum nu e dezechilibrata situatia?
              In prezent e cam asa:
              7-0 la submarine.
              6-2 la fregate.
              8-10 NPR-uri la 3.
              10-4 la nave vanatoare de mine.
              Pot sa aduca nave si din Marea Caspica.
              Aviatie aduc cat vor. Bastioane deasemenea.

              • Sincer mi-e putin jena sa iau in calcul T22-urile, Marasestiul si Tetal-urile, chiar si NPR-urile care sunt la nivelul anilor ’70-’80.
                Daca vorbim de cum vad ai nostrii dotarea Marinei Militare peste 7 ani, s-ar putea sa se schimbe situatia putin, in cel mai bun caz vom avea o proportie de 2-1. Acceptabil.
                Sau 3-1 cel mai probabil. Numeric si ca putere de foc.
                In ziua de azi conteaza din ce in ce mai mult tehnologia, iar aici doar speram la un 1-1.

              • Nu cred ca ai fost atent la ce am scris. Nu vorbeam de prezent ci de 2026 si luam in calcul si NATO cu ce are de obicei in MN.
                Aviatie poate sa aduca si NATO la fel de repede ca rusii

                • Mea culpa. Oboseala
                  Astazi rusii au in Marea Neagra:
                  7 nave mari (5 fregate, 1 distrugator si 1 crucisator).
                  7 submarine (6 intrate recent in serviciu)
                  9 NPR-uri.
                  6 nave ASW.
                  8 deminoare.
                  7 nave de desant amfibiu.

                  astea fiind inarmate destul de bine cu rachete AA, anti-nava si de croaziera.

                  Noi:
                  3 fregate.
                  0 submarine.
                  3 NPR-uri.
                  4 nave ASW.
                  5 deminoare.
                  0 nave de desant amfibiu.

                  inarmate si ele cu tunuri si Styx-uri.

                  Pana in 2026 probabil vor raspunde cumva in stilul clasic la cele 4 Sigma, 2 T22, 3 Tarantule si 3 submarine ale noastre.

          • Aha! Pai acum treaba sta altfel.

    • @VS,

      deocamdata avem 3 fregate. ti-a scapat Marasesti-ul.
      Poate ca-l vor retrage dar in nici un caz pana in 2025.

      • Eu l-as retrage atunci cand corvetele/fregatele noi vor fi operationale. Prezenta lui devine pe zi ce trece tot mai simbolica

        • Eu personal nu l-aș retrage.
          I-aș reface suprastructura și l-aș transforma in distrugător.
          Dotandu-l cu armele aferente.

          Dar ăștia îl vor tine sigur in uz că și fregata.
          Problema e că fregata regina Maria este mult mai praf decât Mărășeștiul.au rezolvat problema cu uzura avansata a turbinelor?

    • Daca luam 4 italience voluptoase atunci sa luam si 4 SIGMA „NPR” – Future Surface Combatant – de 700-900 de tone (5910, 6610, mai ales 7310) precum Kakarotul asta 🙂
      Galati, Braila, Tulcea, Mangalia…
      Undeva tot trebuie sa bagam niste Mk41 Strike version (sau Sylver A-70)!

      • Tara lui Andrei

        Gama de produse a celor de la Damen (pe partea militara) sunt foarte interesante pentru noi si cred ca am putea construi multe cu ei… Daca s-ar dori.

        Ar fi bine ca daca va castiga Damen, in contul unor mici discounturi ulterioare sa li se promita ca vom mai cumpara de la ei, pe viitor, si alte nave, mai mari, mai mici, de lupta, pentru suport si logistca…

    • calculul asta e eronat. situatia devine foarte nasoala daca tii cont de faptul ca rusii pot aduce mult mai mult aviatie cu care poate domina marea neagra.
      plus rachete balistice si de croaziera lansate de pe teritoriul lor si marea caspica

  13. Prețul petrolului și gazelor e în creștere. Va crește și mai tare pe fondul crizei Iraniene. Europa vrea tot mai multe gaze rusești și refuză să mai investească în hidrocentrale și energie verde. Deci, rusul va avea bani pentru armata cu care visează să domine lumea, sau cel puțin Europa de Est.

    • Tara lui Andrei

      Din pacate… A tinut cat a tinut dar s-a dus „visul” petrolului la 50$.

      De mentionat ca pretul petrolului nu a crescut asa prin magie. Rusia insasi a lucrat, in general, cu cei din OPEC pentru a ajuta pretul sa creasca si uite ca pana la urma a dat roade…

      Sa speram ca macar sanctiunile americanilor sa-si faca reaba ca alea ale europenilor imi imaginez ca-s oarecum gargara si oricum n-o sa mai tina mult.

      Italienii vad ca-s pro-Rusia acum pe fondul „refugiatilor”. Asa de cretini sunt incat in loc sa-si rezolve singuri „problema” apeleaza sau spera cumva la ajutor din afara…

      De Ungaria, Bulgaria, Grecia si alte tari nici nu mai vorbim.

      • … mai pune Cehia, Slovacia, mai nou Austria si sa nu uitam … Germania.

        • Tara lui Andrei

          La Cehia ma gandeam si eu Stiu ca clasa politica la ei e destul de pupinrusista dar nu stiu cum e populatia. Mi-as imagina ca ei mai degraba sunt pro-democratie, UE, alea alea.

          Austria, da. Germania (foarte trist si un mare „red flag” pentru noi si altii).

          • pune-i pe cehi mai degraba la prorusi decat UE/Vest. Ca populatie zic.
            Sunt foarte foarte multe ruble bagate in tara aia.

    • Asta zic si eu colegu ‘ bugetul lor depinde mult de pretul gazului si al petrolului….plus ca pe masura ce trec anii din cauza ratei crescute deces mai putine pensii,la ora asta si rusii au beleaua cu multi bani se duc pe pensii ….?

  14. Germania este pragmatica. Forta ei sta in industrie iar industria are nevoie de ce au rusii. E simplu.
    Cat despre Pantsir ,nu vad care e problema ca au fost „bubuite” cateva. Siria nu are si nici nu va avea o aparare stratificata si nici o aviatie performanta. Cu ce sa lupte ? Cand la F35,F15,F16 raspunzi cu s200 si Buk (si alea insuficiente) degeaba ai cateva Pantsir. Pur si simplu ,nu merge. Rezultatul s-a vazut. Israel i-a ciuruit.
    Cat despre ajutorul dat de Rusia si Iran sa fim seriosi caci si Israel beneficiaza de tot suportul US si pe alocuri ,culmea de suportul Rusiei care joaca diplomatia aia a lor gretoasa, reusind sa isi testeze si sa-si antreneze propria armata dar fara a leza in vreun fel interesele statutului evreu.

    • Suportul informațional și cunoașterea exactă a pozițiilor adversarului, plus rachetele de mare precizie fac diferența. Pentru israelieni, bombardarea unor poziții siriene e o simplă împușcare a rațelor de pe lac.

    • Ref Germania:
      Da, e simplu, e pur si simplu imoral! Pragmatismul nu trebuie sa calce in picioare principiile morale. Daca te pretinzi lider al unui grup si propovaduiesti niste principii nu poti fi primul care te stergi la fund cu ele sau cum, legea e doar pentru catei iar dulaii doar o fac.

  15. Interesanta partea de propulsie. Pare ca ruptura fata de sursa ucrainiana e mare/definitiva si ca nu exista solutii clare.

    In particular pentru Karakurt pe Wikipedia nu este o specificatie clara („CODAD (or CODAG) (diesel ZE kolomna Penza RUMO etc , GT NPO Saturn Turborus Turbokon PermMZ else)” ). M-am uitat pe cateva site-uri in mod aleator si apar multe variante (2xM-507D-1+ turbine gaz M70FRU, sau 3x2xM-507D-1, sau 2xM-507D-1 – si atat, sau 2xMTU 20V4000TE93 / GE LM1500). Sunt curios daca e ceva normal pentru perioada de copilarie a acestei clase (plus poate o modularitate ridicata care sa permita acapararea unor utilizatori cu cerinte variate) sau un simptom pentru o problema existenta.

    In general, cu ocazia cautarii mentionate, am observat ca rusii oficializeaza ruptura cu Ucraina promovand diverse discutii/declaratii si comparatii din care reiese ca in acest moment au o problema dar pe viitor doresc sa o rezolve mergand pe produsele proprii.

    Am gasit aici o comparatie directa intre turbinele ucrainiene si cele rusesti, din care pare sa reiasa ca proiectele noi rusesti nu garanteaza superioritatea performantelor.

    http://mil.today/2017/Science8/

    Personal sper sa-i regasesc pe viitor pe RM in topicul „nema motor nema putinta” desi sunt constient ca vor avea solutii (ramane de vazut cat de reusite sau nu)

    • Marius B., lumea asta este plina de surprize. In general neplacute. Voi fi fiind eu un pesimist. In domeniul militar actual, surprizele sunt neplacute. Punand cap la cap asa numitele victorii si asa numitele infrangeri. Cu ce costuri. Cu ce finalitate. Cu ce beneficii. Beneficii pe termen lung servind tuturor partilor implicate. Ca daca doar unii au beneficii, va fi greu pentru toti cei implicati.

  16. „(ruda sa terestra tocmai ce a incasat una zdravana de la israelieni, cu ajutorului sorei mai mari a Spikeului nostru).”

    Eu ramân cu versiunea cà a fost o dronà sinucigasà gen IAI Harop.

    Traduc dintr-un articol francez (cu Google ca să meargă mai repede) a càrui autor crede cà a fost un Spike NLOS, dar l-am pus fiindcà descrie prostiile fàcute de sirieni în acest caz.
    https://www.menadefense.net/mideast/destruction-du-pantsyr-syrien-par-larmee-israelienne-tres-vite-sortir-du-magico-superstitiel/

    • Prezența unui Pantsyr pe o pistă de zbor este total incongruentă. Pista este ea însăși o țintă, suprapunerea obiectivelor este de a da posibilitatea inamicului să facă lovitură dublă.
    • Lipsa de acoperire de către un al doilea Pantsyr activ este ciudată, ar fi scăzut șansele de lovire.
    Faptul că inamicul a reușit să se apropie de 25 km de țintă este o încălcare a perimetrului de securitate.
    • Lipsa protecției pasive a terenului, cum ar fi diguri, nișe sau pereți de protecție, supraexpune dispozitivul la tiruri oblice și laterale.

    Prezența unui sistem neînarmat, prin urmare inutil, într-un spațiu degajatm în timp de război este o vină a echipajului. Un sistem neînarmat trebuie să fie ascuns într-un hangar sau imediat aprovizionat pe câmpul de luptă.
    Există, prin urmare, trei probleme majore, o problemă pentru securitatea operațională (infiltrarea), o problemă de doctrină de folosire a armei (absența acoperirii) și o preocupare pentru rigoarea echipajului (utilizarea de teren deschis, armă neaprovizionată ..).

  17. „Deocamdata au fost comandate 18 nave, din care cel putin 4 unitati vor ajunge in Marea Neagra.”

    Avand in vedere ca 5 bucati sunt comandate la Zelenodolsk si de obicei navele produse acolo ajung in MN, s-ar putea sa avem de infruntat 9.

  18. Filmul lansàrii
    https://www.youtube.com/watch?time_continue=144&v=e_Wps2jhCH8

    Pantsyru’ marin nu se îngrijeste de loc de reflectivitatea lui radar (independentà de restul navei). Ar fi trebuit.

    • Tara lui Andrei

      Ce melodie tampita au ales pentru lansarea unei nave de lupta IN RUSIA!!!

      Zici ca incepe un blog gen DIY How to…

      Fetele de la tobe in schimb sunt pe placul meu. Cam rece pentru fustitele alea.

  19. buna seara,
    au zis si cand se scufunda prima nava echipata cu pantsir ?

  20. Ugly mofo…
    Cum se invirt, cum se sucesc, rusilor nu le mai ies demult navele…
    Ultima nva frumoasa a rusilor, inca in viata, este Petru cel Mare, unicul!
    Cind am vazut numele schwal, m-am gindit la torpila supersonica. Apoi am vazut uritania…

    • E perfecta pentru ceea ce trebuie sa lanseze (croaziere Kalibr sau Oniks-antinava in 8 celule VLS) si cum sa se apere:
      -tun de 76mm in dual-role (inclusiv AA),
      -Pantsir-M cu 2 gatlinguri si 8 Hermes-K (dual stage / doua trepte, deci cu booster pe care il arunca in primul stagiu, nu pierd impulsul specific (viteza) – si deci accelerarea la angajarea tintei in al doilea).

      • Deci pana la urma nu e chiar atat de rau Pantsir ul asta…doar ca masina de razboi israelina e unsa cu toate alifiile….deci au resultate excellente in lupta?

  21. Apropos de nave rusesti. Cum vi se pare testul cu salva de 4 nucleare de pe Yuri Dolgoruky?

    https://thediplomat.com/2018/05/russias-borei-class-test-fires-4-submarine-launched-ballistic-missiles/

  22. Dupa distrugerea sist. AA sirian in presa rusa s-a observat o adevarata isterie. Aproape o saptamina toata lumea incerca sa spele obrazul defunctului. Ba ca nu era activ, ba ca unghiul e de vina, operatorii sirieni sunt de vina, munitia era terminata… In Israel exista o comunitate uriasa de evrei vorbitori de rusa, inclusiv jurnalisti, inca in contanct cu societatea ruseasca. Acestia, jurnalistii, spuneau ca sistemul distrus angajase tinte aieriene israeliene cu putin timp inainte s-o ia peste cap. Rezulta ca Pantsir-ul nu putea fi inactiv…

  23. Angajase dar era cam pasiv in momentul exploziei. Si ma refer pasiv,pasiv. Poate se defectase. Rusii le cam au pe astea cu defectele.
    Insa ,e cam exagerata lauda evreilor avand in vedere ca totusi au atacat o armata angajata de 7 ani intr-un razboi civil si care armata a scapat ca prin urechile acului (datorita Rusiei) de disolutie in urma cu 2 ani.
    Adica dupa ce ca Siria e praf ,au mai dat si astia de pamant cu ei acum sa fie treaba treaba.

    • Suna urat,si IDF au multe “pacate “ ca sa fiu diplomat zic asa,dar si Syria si a bagat nasul prin multe oale in trecut,atacand Israelul,interventie in Liban samd…..what goes around comes around….?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *