Lockheed Martin a scos la lumina primul Super Hercules pentru Fortele Aeriene Franceze.
Contractele din 1 decembrie (cel initial e din 2015) prevad 133,4 milioane si 36,6 milioane dolari ce vor acoperi procurarea si configurarea a doua C-130J30 livrate in 2017/2018 si a doua KC-130J livrate in 2018/2019 (acestea fiind capabile sa alimenteze in zbor si elicoptere, caracteristica importanta pentru misiunile din Africa pe care A400M inca n-o detine).
Ultimele detalii ale contractului vor fi finalizate in 30 august 2020 in fieful LM din Marieta, Georgia, iar Life Cycle Management Center al USAF din Baza Aeriana Wright-Patterson este de asemenea listat ca o parte integranta a activitatilor contractuale.
Conform Jane’s, Fortele Aeriene Franceze au cumparat cele patru C/KC-130J pentru a suplimenta flota invechita de Transall C-160 si de a compensa intarzierile aparute la livrarile lui A400M cat si disponibilitatea scazuta a C-130H deja existente in dotare.
De precizat ca in ianuarie 2017 ministrul apararii german a anuntat intentia de a cumpara pana la 6 C-130J pentru a atinge capabilitatile de transport tactic necesare datorita tot livrarilor intarziate la A400M. Impreuna cu noile C-130 ale Frantei acestea vor forma o escadrila comuna de transport aerian.
de capabilitatile hercules-ului nu se mai miră nimeni,problema este pentru cine fabrică ei a400m-ul.
Nu-i aceeasi categorie
tot pe acolo.
Nu-i vorba de categorie,e vorba de aceeasi prostie omniprezenta a constructorilor europeni.In cazul de fata,A400 nu poate realimenta elicoptere din cauza unor probleme la elice.
io cred ca pt a realimenta elicoptere careincarcate cu greu ating 300 km/h trebuie un avion care sa zboare stabil la 250 km/h ..ceea ce j130 poate, dar A400 nu poate din motive de s mentinerea stabilitatii….zic eu abstractizand
adica a400 nu poate zbura stabil la o viteza asa de mica
dezvolti putin, te rog?
Si eu eram convins ca este tot un fel de Hercules dar european si cu capacitate mai mare de transport.
Ar merge un articol ca sa prezinte diferentele si eventual si un aparat similar rusesc si/sau chinezesc.
pai si J-ul este varianta marita a clasicului pe care inca il utilizam si noi.
Nu J-ul simplu, ci J-30 (cu aprox. 4 m mai lung)
adica „vinovatul „de serviciu in articolul de față?
Daca Romania va mai cumpara inca 36 f16 sau alt numar,nu ar fii bine sa cumpere si 2,3bucati’ avioane pentru alimentare .?
Pai o sa faca vreo 5 bucati de f 16 tankere, de ce crezi ca cumpara asa multe? Mai baga vreo 10 ca avioane private pentru dragnea, tariceanu&co, ca s-au demodat coloanele oficiale…
Cred ca ar fi inutil, spatiul acoperit nu necesita realimentare in aer. Nici doctrina noastra, nici misiunile preconizate sau actuale nu ar solicita extinderea razei de actiune a avioanelor. Daca vorbim de alianta… are alianta, la o adica. Dar noua efectiv nu ne-ar folosi. Doar cheltuiala – si nu vorbim de sume mici. Oricum, sa zbori 48 de bucati F16 nu e ieftin deloc, chit ca e unul din aparatele…nu prea scumpe la zbor.
Subscriu!
eu sunt curios de unde naiba le cumpara si ce model or sa fie.
Pt FARo ar mai trebui niste C-130 Hercules poate inca 3 ca sa aiba ArmRo 6 aparate de acest tip pt transport greu tactic si strategic long distance. Ar fi bine ca Hercules-urile FARo sa aiba capabilitati ca sa poata fi alimentate in aer.
FARo e bine sa mai cumpere inca 5 C-27 J Spartan ca sa aiba 12 in total, iar pt transport ushor sa cumpere 12 Do-228 si daca s-ar mai putea fabrica in Romania 12 BN-2 Islander/Defender. Nu ar strica pt FARo o escadrila de 12 avioane : 6 ASW/MPA si 6 AEWC plus 24 drone.
L’Armée de l’Air a recreat escadra 62 de transport prin regruparea actualelor escadre de transport 2/61 „Franche Comté” si 3/61 « Poitou » din Orléans (care vor schimba deci numerele în 62). Hercules-ul àsta este imatriculat 61-PO, deci va veni în aceastà escadrà.
Avioanele din escadra mixtà mutualizatà franco-germanà (4 Hercules franceze si 6 germane) vor fi bazate la Evreux.
Franta are trupe in Africa. In misiuni de lupta.
Ei au declarat ca au probleme de aprovizionare a trupelor dar si de alimentare in zbor a avioanelor folosite.
Au comandat si drone inarmate Reaper. Care sint tot ” made in USA”.
Legat de A400M sint mari intirzieri in livrarea aparatului si multe probleme tehnice.
Se zice ca doar prin 2021 avionul va fi ” combat ready” .
Avionul este operational.
http://www.defense-aerospace.com/articles-view/release/3/187336/french-a400m-flies-first-operational-mission-to-niger.html
Punctele care pun probleme si care erau în specificàrile initiale sunt :
– parasutarea pe portile laterale
– alimentarea în zbor a elicopterelor.
– Multi-color InfraRed Alerting Sensor (MIRAS)
De remarcat cà misiunea principalà (transport strategic) este asiguratà fàrà probleme si chiar misiunile tactice sunt asigurate (zbor la 150 de picioare la 270 kts).
Problema a fost, este si va fii in continuare faptul ca avem de a face cu un avion care este subalimentat (underpowered), care are performante marginal mai bune decat un C-130J cu un pret de C-17.
Mais noooooon …………
„Underpowered” cu cel mai puternic motor turbopropulsor din lumea occidentalà ? Mài sà fie ! De 2,7 ori mai puternic decât cel al SuperHercules
„Marginalitatea” performantelor fatà de C-130J30 (cel mai lung si modern Hercules) sunt 32 t fatà de 20 t, 4500 km fatà de 3300 km, 870 km/h fatà de 640 km/h, volum mai mare permitând transportul de elicoptere nedemontate, tunul Caesar, VBCI (ce îi interesa pe francezi)
Si costul fatà de C-17 este cu 30% inferior (175 mil $ fatà de 250 mil $.
@Mircea
Progress 27 sunt cu mult mai puternice. Cred ca dezvolta undeva pe langa 13.000 CP in comparatie cu 11.000 CP pentru Europrop. Daca faci comparatii atunci pune si sarcina maxima la Atlas. Diferenta atunci este inexistenta. Pentru un avion care este de doua ori mai greu decat un Herc si care are aceasi raza operationala la sarcina maxima si un cost cu aproximativ 60% mai mare (asum un cost de $100 de bulioane pentru un Herc, pentru ca nu cred ca toata lumea il achizioneaza precum USAF la $70 bulioane). Este in continuare underpowered; motorarele alea sunt mari, dar la ce folos cand in termeni de thrust to weight ratio lasa mult de dorit. Un „flight envelope” bazat pe sarcini gasesti aici: https://aviation.stackexchange.com/questions/14944/why-does-an-aircraft-as-big-as-the-airbus-a400m-use-turboprops.
Iar la comparatia cu C-17 tragi la pitici. Hardughia aia o fi cu 30% mai scumpa decat un Atlas, dar are sarcina dubla si raza de actiune cu 30% mai mare.
Drag (eng) … rezistenta la inaintare sau coeficientul aerodinamic.
Iar costul de exploatare pe 20 sau 30 de ani este dublu la C-17 fatà de A-400M.
Și atunci de ce francezii aiu avioane americane?
scrie in articol
Solutie de avarie. Oameni seriosi, ei nu vor sa ajunga in situatia in care sa le pice Transall-urile de vechi ce sunt. Nu ca nu ar fi fost „renovate” de curând. Dar avand in vedere ca sunt folosite in draci in teatrele de operatiuni, si uzura e mare. Si de aici completarea cu Super/Mega Hercules. Big deal !
Toate avioanele de transport ale Armée de l’Air zboara mai peste tot in lume. Nu isi permit sa ramâna descoperiti nici macar pentru perioade scurte de timp. Casa, Transall, Hercules, Super Hercules, A400 sunt folosite intensiv. PS Nu am folosit „renovat” ca termen peiorativ.
cand iti face treaba atunci ,cand si cum iti crapa maseaua si stii ca il ai la dispozitie cand vrei discutia costurilor de exploatare e fortata pentru o putere la nivel global.
Subalimentati sunt aia din Eritreea ca de motoare subalimentate nu prea am auzit decat la service.
A400M este „underpowered” cu 4x turbopropulsoare de 8.200kW. Mai mare nu este decat Kuznetsov NK-12MV de 11.000kW. Daca poate zbura pana la 12.200m altitudine, daca viteza maxima este de 890km/h si poate decola de pe piste de pamant de 980m nu vad de ce ar fi „underpowered”.
Incearca si un Progress 27. Un A400M la sarcina maxima este de doua ori mai greu decat Herc (141 t vs. 74t), beneficiind de 44.000 de CP vs 18.800 CP. Pentru toata chestia asta la sarcini maxime hardughia asta are o raza egala cu un Herc. Thrust to weight ratio iti spune ceva? Asta se numeste „an underpowered aircraft.” Nu cred ca un A400M se ridica de la sol in 980 cu sarcina maxima.
@Alex
Cand pui datele mai fa si calculele:
A400M vs C-130J-30
Max take off: 141t vs 74,4t
Max power: 44.000shp/32.000kW vs 18.548shp/13.832kW
=> 312shp/t vs 249shp/t
sau 226kW/t vs 185kW/t
Dupa aritmetica care am invatat-o eu la scoala 312>249 (> fiind semnul de mai mare). Deci A400M are de 1,25 ori mai multa putere disponibila la elice per tona decat C130J-30.
Referitor la distante:
6.400km la 20t payload vs 3.300km la 15t payload
4.500km la 30t payload.
Nu mi se par egale oricum le-ai invarti.
Referitor la Progress D-27, da e un motor interesant, are 10.440kW/14.000shp aproape cat Kuznetsov NK-12MV dar mai modern. Din pacate nu e in productia de serie, a ramas in stadiul de prototip ca si AN-70 datorita conflictului ruso-ucrainian. AN-70 ar fi putut fi un un competitor serios pentru A400M.
Sarcina maxima la A400 este 37 de tone. La aceasta sarcina raza este 3.300 de km. Din calculele tale reiese ca A400 este ghici ce? Underpowered….
Underpowered… adica submotorizat.
C-130 vs. A400M vs. C-17 flight envelope
https://i.stack.imgur.com/xFnff.png
@Alex, tu ori faci trolling ori traiesti in alt univers supus altor legi fizice si axiome/teoreme matematice ori ai o salata de termeni romglezi in cap pe care-i folosesti in devalmasie. Dupa ce ai dat lectii de balistica la tot cartierul facand salata din gravitatie, efectul giroscopic si Coriolis acum o tii langa cu underpowered in ciuda oricarei evidente, ca un copil mic, rau si incapatinat. Ce legatura au tonele si km pe care le arunci tu in discutie cu ce am calculat eu? Distanta este data de (tonaj maxim-tonaj incarcatura)/consum adica combustibil/consum si nu are legatura cu puterea (ma rog, formula nu e chiar asa desimpla pentru ca intervine si consumul care scade greutatea). Ai fi inteles asta daca ai fi stiut sa citesti diagrama aia incarcatura/distanta pe care o tot vanturi care spune clar ca A400M cara mai mult si mai departe decat C-130. Raportul de putere per tona de 1,25 ori mai mare spune ca A400M zboara mai repede si mai sus decat C-130 adica „A400M este overpowered compared with C-130”
Daca nici acum nu ai inteles, „run Forrest, run”.
Efectul Coriolis este influentat de gravitatie. In comparitie cu tine si altii de pe aici la cate boabe am tras cred ca stiu despre ce vorbesc cand vine vorba de apasat pe tragaci.
Acum cu chestia asta. Am calculat „thrust to weight ratio” – nu ma intreba termenul in limba romana ca habar nu am, dar trebuie sa-ti dau partial dreptate.
thrust (exprimat in kN unde 11 N = 1 CP) / greutatatea aparatului in kg
Lasam la o parte chestia gravitationala pentru ca ar complica lucrurile si diferenta nu este una mare.
A400M = 0.0034 N
C-130 = 0.0027 N
Avem o delta de aproximativ 20% intre cele doua avioane. Deci? Nu este underpowered cand greutatea ta este dubla?
A-400M a càzut în ceea ce se numeste un cerc virtuos în francezà.
Puterea motoarelor a fost calculatà ca fiind „suficientà” la proiectarea avionului.
Spre plàcuta surprizà a fabricantului, în timpul dezvoltàrii conceptului, solutia învàrtirii elicelor în sens invers pe aceeasi aripà (între elice, aerul era „împins în jos”) a furnizat o portantà sporità fatà de calcule si o posibilà diminuare a dimensiunii derivei (ceea ce a antrenat diminuarea masei totale initial calculate).
Practic, A-400M s-a gàsit „overpowered” fatà de caracteristicile sale finale.
Formula aerodinamicà al unui avion conteazà în aceeasi màsurà cu masa, prin reducerea „trainée” (fr) / „drag” (en), nu stiu cum se spune în românà. A-400M a beneficiat de o conceptie asistatà prin computer, C-130 are o formulà aerodinamicà de acum 60 de ani. Comparatia ratio putere/masà nu este complet pertinentà.
Altii mult mai bine informati decat mine sustin acelasi lucru si ne informeaza ca avionul are si o problema cu greutatea, ceea ce nu este surprinzator.
http://www.telegraph.co.uk/finance/newsbysector/transport/5071242/Airbus-admits-it-may-scrap-A400M-military-transport-aircraft-project.html
http://www.nytimes.com/2009/06/12/business/global/12airbus.html?_r=1&ref=europe
Aviation Week & Space Technology ne informeaza ca o remediere a greutatii ar putea reduce 7 tone, dar cu clauza ca sarcina maxima are scadea cu aproximativ 4 tone.
http://aviationweek.com/awin/a400m-problems-range-far-beyond-engines-0
Deci, ceva de vis; mana omului n-a pus piciorul. Dar, lucrurile care se fac in numele solidaritatii europene sunt OK. Se da de lucru la niste oameni, se fac niste bani, etc. Remedierile care se fac la ora actuala sunt periferice si clientii s-au impacat de mult cu ideea ca au fost tema unui joc de momeste si schimba. De blamat pentru creatia asta trebuie sa-i blamam pe mandarinii de la OCCAR ,care sunt niste tampiti patentati, (Cert este ca ii fac pe distrusii aia de la JPO JSF sa arate precum niste adevarate genii.) care au dezvoltat cerintele. Responsabili sunt si Airbus ca au achiesat sa dezvolte asa ceva stiind foarte bine de la bun inceput lipsa de realitate a programului. Dar daca cineva te plateste sa le realizezi visele umede, nu poti sa refuzi banii.
@Alex
Toate citatele tale, dintre care douà sunt din ziare „generaliste”, dateazà din 2009 si preced primul zbor al lui A-400M. De atunci, a trecut multà apà pe Potomac.
Gàseste-mi o analizà recentà pertinentà cu „underpowered” ! Nimeni nu mai povesteste asa ceva.
Programul a fost întârziat si costurile au fost màrite (initial trebuia sà coste 102 mil $, a ajuns la 175 mil $.
Dar este acum un avión foarte manevrabil, cu capacitatea de fret respectatà si singurele probleme tehnice care ràmân sunt cele enuntate mai devreme
– alimentarea elicopterelor
– parasutarea pe portile laterale
– sistemul de detectie sofisticat de preventie infrarosu.
Atât.
@MirceaS
Cand omul nu intelege chestii simple (sau face trolling) nu are rost sa introduci alte variabile care oricum nu sunt in defavoarea comparatiei simplificate putere/masa.
In romaneste ii spune „rezistenta la inaintare” (prin fluid). Profilul aerodinamic al unui avion contemporan proiectat pe calculator (+ testat in tunelul aerodinamic) este mult superior unui profil de avion proiectat pe planseta acum jumatate de secol deci nu are cum sa inrautateasca comparatia bruta putere/masa; efectul elicelor in contasens pe aceeasi aripa este, deasemenea, in favoarea comparatiei.
Ce variabile sa mai introduci istetule? Ai de a face cu un avion care are probleme cu greutatea si este subalimentat. Asta este conceptia defectoasa inerenta a aviomului. Nici mama lui Catia nu te ajuta cu asta.
Alex, o tii in continuare cu efectul Coriolis.
Citeste mai jos si cam asta ar fi (articolul este superb!).
https://en.wikipedia.org/wiki/Coriolis_force
Acum, pe mine nu ma intereseaza cate gloante ai tras, pentru ca am tras si eu, nu cat tine, dar in mod sigur unde a contat efectul ala – la artilerie. In rest la trageri cu pistolul si la distante mai mici de 250m este insignifiant.
Am o diploma de inginer mecanic unde chiar se invata la cinematica ce este efect Coriolis si in plus mai am un livret militar de ofiter de artilerie unde chiar s-a folosit efectul ala.
Nu ma face expert in cinematica, desi am avut curs de cinematica in facultate, dar in mod sigur inteleg mai mult decat oricine cu exceptia celor care chiar lucreaza si folosesc cinematica in lucrul lor (fizicieni, proiectanti).
Poti sa fi pilot de formula unu ca in mod sigur asta nu te face specialist in termodinamica.
Forta de atractie gravitationala „trage” doar in jos si nu induce nici un fel de alte efecte laterale iar proiectilul „merge” aproape pe o spirala.
Asupra proiectilului, cum a mai mentionat un alt blogger, intervin o sumedenie de forte si facand abstractie de balistica interioara tot ceea ce avem atunci cand un proiectil este in aer este doar ce actioneaza asupra proiectilului in aer, deci in plus mai avem doar gravitatie, forta de franare data de aer (depinde si de caldura/densitate), forte laterale datorate vantului si efect Coriolis.
Asa cum ai mentionat este influentat (ca si orice alt obiect) si nu dat de gravitatie si te intereseaza doar daca iti schimbi pozitia pe glob. Adica doar reduce efectul.
In mod sigur ai aflat care este diferenta daca ai tras in ambele emisfere la diferite latitudini.
In rest, o zi buna sa ai.
ca sa revin la subiect.
Mi se pare mie sau se face confuzia ca daca avionul are motoare duble ca performanta atunci trebuie sa zboare de doua ori mai repede?
Deci nu mai are importanta ca are forta de franare mai mare si trebuie sa care o structura mai mare?
Suna ca povestea F-102:
https://en.wikipedia.org/wiki/Convair_F-102_Delta_Dagger
Lucian
Si eu am o diploma de inginer, dar nu am profesat niciodata. Mi-am bagat piciaorele in ea de diploma din momentul in care Bill Clinton mi-a inmanat-o. Mi sa parut ceva prea steril si am fost interesat numai in anumite lucruri cum ar fi rezistenta materialelor, anumite chestii care tin de retelele de telecomunicatii si operations science, research, analytics, etc.
Acum despre spin/gyroscopic drift. Asta este ce am invatat eu la Camp Lejeune Marksmanship Training Unit in vara lui 1992. O sa scriu in engleaza pentru imi este mai usor mie. Here we go.
Let’s assume that you have a target at 1000 yards and you are behind an M40A1 with 1:12 (one full twist every 12 inches) right-twisting barrel with a Schmidt & Bender 3-12×50 variable magnification scope. Let’s assume that we are using a .308, 175 grain bullet with a muzzle velocity of 2700 feet per second. The wind value is undiscernible. Your scope is already zeroed for windage that assumes a 1000-yard shot, meaning that you have already compensated for the 9-inch drift to the right at 1000 yards associated with a right twist barrel of this rifle by moving your windage turret 7 clicks to the left.
Now to compensate for spin drift and/or Coriolis Effect. There are 2 components to the Coriolis Effect. There is a horizontal component and a vertical component. The horizontal component depends on your latitude (I am assuming 45 degrees North-our latitude more or less.). Maximum horizontal effect is at the Poles, zero at the Equator. The horizontal component doesn’t depend on which direction you shoot. Horizontal Coriolis drift for this type of a rifle and bullet fired near the latitude specified above is about 2.5 inches to the right at 1000 yards. This means that you will have to move your windage turret a further 1 click to the left. The vertical component of the Coriolis Effect depends on what direction you shoot, as well as where you are on the planet, latitude-wise. Firing due North or South (on an azimuth of 0 or 180 degrees let’s say) results in zero vertical deflection, firing East (on an azimuth of 90 degrees) causes you to hit high, West (on an azimuth of 270 degrees) causes you to hit low. The vertical component is at a maximum at the Equator, and goes to zero at the Poles. Vertical deflection at 45 degrees North (or South) latitude for a 1000-yard trajectory is the same as for the horizontal component: +2.5 inches (shooting East), or -2.5 inches when shooting West, having to move your elevation turret 1 click up or down. This is what I was taught. There may be a different phenomenon at play that explains the vertical component, but I am not a physicist, and this is what I was taught. The formula that I applied in calculating spin drift is the following and assumes that the unit of measure is the inch: Spin Drift = 1.25*(Gyroscopic Stability Factor + 1.2) * Time of Projectile Flight to Target ^ 1.83. Gyroscopic stability factor or SG can sometimes be found on the on the ammunition box. If not, you have to revert to a Miller Stability Formula.
Cheers.
Unii zic ca rolul lui ar fi mai mult tactic. Asta ar fi si motivul pentru care s-a optat la dimensiunile astea pentru turboprop. Initial trebuia sa fie dotat cu turbofan Snecma.
Pozitionarea intre C130 si C17 ii cam „amesteca” rolurile.
Treaba cu alimentarea elicopterelor cica ar fi ca si rezolvata prin lungirea furtunelor de la 24m la 32-38m pentru a scoate cosul din zona de turbulenta.
Parasutarea pe portile laterale nu prea vad cum ar putea sa o rezolve, eventual prin reducerea turatiei, schimbarea pasului elicei sau chiar oprirea turboprop-ului interior de pe partea utilizata sau de pe ambele parti pe perioada necesara parasutarii.
furtunurilor
Se misca greu francezii astia pe partea asta de constructie de avioane militare dedicate. Cred ca ii roade tare rau sa cumpere de la americani, la fel ca arma de asalt de la nemti.
Mda, noi nu mai facem nici un fel de avion da’ stergem cu altii pe jos si-i facem muci.
Super Hercules este un produs matur comparativ cu A400M care inca sufera de bolile prunciei si pubertatii. Avionul nu e rau deloc, bate Super Hercules la mai toate capitolele insa mai trebuie ciocanit pe ici pe colo si-i cam seaca la punga pe Airbusi.
Airbus, pe langa putin ghinion si lalaiala tipic europena in astfel de proiecte multinationale, plateste niste decizii proaste de management: au ofertat bazandu-se pe un numar mai mare de comenzi si acum se dau de ceasul mortii cu costurile, au cedat presiunilor politice si au oferit realizarea turbopropulsorului unui consortiu fara experienta (zic unii), faptul ca vrea sa fie si C-17 si C130 (zic altii), s.a.m.d. Turboprop-ul are de ex. probleme la … surpriza … cutie ca si … Super Puma; tolerante, oboseala materialului, alea alea. Mai un dural de proasta calitate si prost dimensionat care se fisureaza, mai un glitch la soft si tranta in Spania si se aduna problemutele iar clientii incep sa dea inapoi spre oroarea contabililor Airbus.
Sa le uram totusi succes pentru ca, pana la urma, este sau trebuia sa fie cel mai mare proiect aeronautic militar european (daca nu ma insel).
unii au voie sa aibe boli ale copilariei,altii nu…mai sa fie.
le doresc sa inceapa sa se comporte ca un jucator important in piata nu biciul diversilor decidenti politici europeni.
nu tot ce este evropean de vest este bun,
iar scandalurile de coruptie legate de avioanele evropene de vest sunt destul de recente – ultimu legat de EF/T austriece cumparate cu tot cu smenu de rigoare,
apoi la elicoptere care dupa o sapca de bani incep sa rugineasca, desi erau tratate impotriva coroziunii (nu mai e nici apa de mare ce era candva) etc,etc,
si in US se protejeaza propria industrie la tunkere
https://en.wikipedia.org/wiki/KC-X
iar Bombardier, tot pe chestia de protectie industrie interna are o problema se pare – este un articol recent pe tehnomil,
iar evropenii fac la fel
in conditiile in care ucrainienii au tunkere mai ieftine, binenteles cu motoare GE,
proiectu lor pt. programu KC-X a fost AN 112KC dotat cu motoare GE, GP sau PW
preferatu meu la transport militar este AN 70,
sistemu de propulsie permite evolutii acrobatice deosebite cu mult peste performantele avioanele evropene, ruse, americane, etc,
degeaba, le au ucranienii cu creionu si au fost cei mai buni la aparate grele de transport
ucranienii nu si-l permit pe AN 70; de fapt ei nu-si mai permit nimik, probabil asta a fost motivu ocuparii estului de catre tovarshi de la rasarit – eliminarea riscului ca ucrainienii sa ia din cota rusa de bunuri si servicii exportate inclusiv militare
o versiune AN 112 KC cu motoare vest ar fi probabil cu mult mai ieftin decat tot ce ofera concurenta,
binenteles nu ar fi matur,
un produs prea matur ar putea sa fie pana la urma senil,
A 400 a iesit intr-un moment prost; productia are probleme de aprovizionare, etc,
iar partile din program nu vor de fapt sa cumpere avionu,
acolo este pana la urma o problema,
adevaru nu va iesi in presa decat peste cativa zeci de ani,
cum ar fi la noi, vrem avioane dar nu vrem sa le platim,
a aparut brazilianu KC 390
iar rusii vor avea doua versiuni diferite de aparate de transport unu mare si unu mik,
la C 17 productia s-a incheiat,
americanii se gandesc deja la urmasu lui C 17,
noi nimik, asteptam alimentarea prin wifi, bluetooth si restu ca sa ne laudem ce destepti am fost ca nu am cumparat nimik,
polonejii au ales A 330 MRT ca tanker pt. avionele militare
https://www.agerpres.ro/externe/2017/10/24/pilotii-militari-bulgari-refuza-sa-mai-zboare-cu-avioanele-de-vanatoare-invechite-16-39-37
punctul interesant din articol: de unde au luat SH-urile?
@Alex, tu ori faci trolling ori traiesti in alt univers supus altor legi fizice si axiome/teoreme matematice ori ai o salata de termeni romglezi in cap pe care-i folosesti in devalmasie. Dupa ce ai dat lectii de balistica la tot cartierul facand salata din gravitatie, efectul giroscopic si Coriolis acum o tii langa cu underpowered in ciuda oricarei evidente, ca un copil mic, rau si incapatinat. Ce legatura au tonele si km pe care le arunci tu in discutie cu ce am calculat eu? Distanta este data de (tonaj maxim-tonaj incarcatura)/consum adica combustibil/consum si nu are legatura cu puterea (ma rog, formula nu e chiar asa desimpla pentru ca intervine si consumul care scade greutatea). Ai fi inteles asta daca ai fi stiut sa citesti diagrama aia incarcatura/distanta pe care o tot vanturi care spune clar ca A400M cara mai mult si mai departe decat C-130. Raportul de putere per tona de 1,25 ori mai mare spune ca A400M zboara mai repede si mai sus decat C-130 adica „A400M este overpowered compared with C-130”
Daca nici acum nu ai inteles, „run Forrest, run”.