In sedinta CSAT din 17 iunie, pe langa programele declarate prioritare : TBT 8×8, arma de asalt 5,56mm si UAV-ul Boreal 5, s-au reconfirmat si alte programe strategice, evidentiate de George si Marius in articolele lor.
Dintre aceste programe ma voi opri la cele pentru fortele navale:
A. Corvete multifunctionale
B. Dragoare / puitoare de mine
C. Vanatoare de mine
A. Corvetele multifunctionale
Programul este destinat sa inlocuiasca batranele Tetaluri (doua Tetal I lansate in 1981 si 1985 si doua Tetal II, “mai tinere”, lansate in 1988 si 1989), de conceptie romaneasca dar cu armamente si echipamente importate din URSS.
Cu deplasamente de 1400-1600 tone, o raza de actiune de 1500 mile nautice si 10 zile autonomie pe mare navele erau destinate in principal escortei si luptei antisubmarin, beneficiind de o protectie antiaeriana slaba: 2x2x 76mm AK726, 2x2x30mm AK230, 2x4x14,5mm si rachete Strela pentru Tetal I si 1×76 mm AK176, 4x AK630 – 30mm si rachete Strela pentru Tetal II.
Chiar daca erau subiect de gluma, datorita fumului gros care le insotea la fiecare deplasare, navele si-au facut treaba ba chiar Tetal II ar putea fi considerate (cu putina generozitate) prima tentativa de configuratie stealth din flota noastra maritime militara. In prezent afuma, cu demnitate, navele aliatilor la exercitiile commune din Marea Neagra si, mai rar, in Mediterana.
Despre necesitatea inlocuirii lor cu nave mai moderne se stie de mai multi ani, ba chiar, inainte de criza, nemtii de la Lurssen intrasera in discutii cu autoritatile noastre pentru cumpararea Santierului Militar de la Mangalia in vederea construirii de corvete si vanatoare de mine pentru marina noastra. A venit criza si lucrurile au picat.
Acum, odata cu decizia de crestere treptata a bugetului apararii catre un 2%, prevazut in obligatiile asumate fata de NATO, companiile straine au devenit din nou interesate de acest subiect.
In preajma sedintei CSAT in care urma sa se dezbata strategia de inarmare pentru urmatorii ani, firme straine au intrat in discutii cu autoritatile romane, au organizat simpozioane, si-au manifestat interesul de a cumpara santiere navale (cel mai probabil cel militar de la Mangalia).
Sa luam pe rand firmele si navele pe care ni le-ar putea propune:
BAE Sistems:
1. Corveta clasa Khareef:
– 2660 tone, 99 x 14,6 x 4,1m, viteza 25 noduri, raza 4500 Nm, echipaj 100;
– 1x 76mm Otto Melara, 2x30mm MSI DS30M (turela automata cu tun Bushmaster), 8 rachete antinava Exocet, 12 rachete MBDA VL-MICA;
– helipad si hangar pentru helicopter de maximum 12 tone;
Corveta face parte dintr-un contract de trei nave, destinate Omanului, avand termen de livrare sfarsitul lui 2012. Navele au fost lansate in 2009, 2010 si 2011 si se aflau in probe in 2011. Nu exista date certe ca s-ar fi realizat livrarea catre Oman pentru ca in evidentele lor nu apar ca intrate in serviciu. Daca la semnarea contractului costul unei nave a fost stabilit in jurul cifrei de 210 milioane de dolari, in prezent costul lor este estimat la 262 milioane dolari.
Nava este foarte mare pentru destinatia si dotarile ei, bate spre fregata antinava sau OPV si nu detine capacitati antisubmarin.
2. Corveta clasa Nakhoda:
– 1940 tone, 90 x 12,8 x 3,6m, viteza 30 noduri, raza 5000 Nm/12noduri, echipaj 79 + 24;
– 1×76 mm Otto Melara, 2x30mm MSI DS30B, 8 Exocet, 16 Seawolf, 2×3 lanstorpile 324mm;
– helipad pentru Seahawk, fara hangar;
Model mai vechi, obiect al unui contract, din 1995, de livrare a trei nave catre Brunei. Acestia le-au refuzat, s-au judecat, BAE a castigat si i-a fortat sa le primeasca in 2007. Bruneiul a incercat sa le vanda pakistanezilor, cu 300 milioane $ bucata, intelegerea a picat si, in 2012, au ajuns sa le vanda Indoneziei, la o cincime din pretul initial, fiind asteptate sa intre in dotare in 2013-2014.
O nava mai apropiata de un multirol, inca prea mare, model vechi, foarte scumpa si nu are hangar.
3. Corveta clasa Qahir:
– 1450 tone, 84 x 11,5 x 3,5 m, viteza 25 noduri, raza 5500 Nm/12 noduri, echipaj 60;
– 1×76 mm Otto Melara, 2 x 20mm Oerlikon, 8 Exocet, 1×8 Crotale NG;
– helipad, fara hangar;
Model vechi, doar doua nave livrate Omanului, in 1996, fara hangar, fara capacitati antisubmarin. Dupa unele surse, construita de Vosper Thornicroft.
In afara de datele tehnice, navele enumerate mai sus se fac remarcate prin preturi mari, raportate la capabilitati, prin diverse incidente, in ultimii ani, intre BAE si beneficiari, mariri importante de pret si intarzieri la livrare. Bomboana pe coliva, teapa pe care ne-a tras-o BAE cu fregatele. In mod normal, niste autoritati serioase i-ar pofti pe usa afara si n-ar face afaceri cu ei in nicio conditie.
DCNS –Franta
1. Corveta clasa Gowind:
Clasa mai larga, ca dimensiuni si performante , de la 1000 la 2600 tone dar ma voi opri la Gowind 200, modelul multirol oferit Bulgariei:
– 1950 tone, 105×14,2xN/A mm, viteza: 31 noduri, raza 2000 Nm, echipaj 70;
– 1x76mm, tunuri calibru mic, 16xAster15 / MICAVL, 8 x Exocet / Harpoon, 4 x 324 mm lanstorpile;
– helipad si hangar pentru helicopter max.10 tone;
Nava ultramoderna, completa, dar extrem de scumpa. Discutiile cu bulgarii au inceput inainte de criza, pentru 4 nave a 380 milioane $ bucate, a venit criza, s-au blocat, Sarkozi a reluat discutiile pentru doua x cca 300 milioane $, ba le-a promis ca le va construi intr-un santier din Bulgaria pe care sa-l cumpere si sa instruiasca inginerii bulgari in Franta. In final bulgarii au cumparat la cu 25-30 milioane $ niste corvette belgiene vechi de 25 de ani.
Damen Schelde – Olanda
1. Corveta clasa Sigma
O clasa modulara, variind de la corveta si pana la fregata purtatoare de rachete
Pentru corveta:
– 1700 tone, 90x13x3,6m, viteza 28 noduri, raza 3600 Nm/18 noduri, echipaj de la 20 in sus, in functie de dotari si destinatie;
– 1x76mm Otto Melara, 2x20mm Denel Vector, 2x TETRAL (2x4Mistral), 4 Exocet, 2x3x324mm lanstorpile;
– helipad, optional hangar;
Un fel de Tetal II, mai stealth, mai cu rachete antinava, mai slab protejate antiaerian si cu capacitate antisubmarin mai reduse. Olandezii au livrat in 2006-2008 patru nave de acest tip, la un pret de cca 220 milioane $ bucata, catre Indonezia.
Mai bine remotorizezi Tetalul II, ii pui 4 lansatoare de rachete antinava si un Crotale NG, integrezi armamentele antiaeriene si obtii o nava mai puternica decat Sigma, la o treime din bani.
Ar fi o varianta sa obtinem construirea lor la Damen Galati (a mai facut nave militare) dar raportul dintre dimensiunile+costul navei si capabilitati nu o arata ca pe o solutie valoroasa.
Variantele mai mari, fregate purtatoare de rachete, 2000-2200 tone, au in plus 4 Exocet, 1 Oerlikon Millenium 35mm si 12 MICA-VL, costa cca 300 milioane $ bucata si au facut obiectul unui contract de trei nave cu Marocul, in 2008, doua fiind deja livrate.
Istambul Naval Shipyard
1. Corveta clasa MILGEM, subclasa ADA:
– 2300 tone, 99,5×14,4×3,9m, viteza 30 noduri, raza 3500 Nm/15 noduri, autonomie 10 zile, echipaj 93+13;
– 1x76mm, 2×12.7mm, 8 Harpoon, 21xRIM116 RAM, 2x3x324mm lanstorpile;
– helipad si hangar pentru Seahawk / UAV;
Nava asta este o fregata care se preface ca e corveta. Costa cca 250 milioane $, configuratie stealth, totusi o nava foarte mare pentru destinatia si armamentul de corveta multirol.
Turcii mai produc o subclasa, TF1000, cu aceleasi dimensiuni dar cu celule de lansare verticala pentru RIM-66 Standard, RIM-162 ESSM sau VL ASROC, pe care chiar o declara fregata. Turcii nu par disperati sa concureze, avand in vedere ca au un program de 2+6 nave pentru marina proprie si au solicitari pentru export. In 2011 au semnat un contract pentru constructia a doua nave in Indonezia. S-au arata interesati si altii, inclusiv Ucraina, cei mai interesati fiind pakistanezii care ar vrea 4 bucati, din care 3 construite la ei, in baza unui program de 10 ani.
Blohm and Voss + Lurssen + Nordseewerke –Germania
1. Corveta clasa Braunschweig:
– 1840 tone, 89×13,3×3,4m, viteza 26 noduri, raza 4000 Nm/15 noduri, autonomie 7 zile, echipaj 65;
– 1x76mm, 2x27mm MLG, 4xRBS15, 2×21 RIM116 RAM, capabilitati pentru minare;
– helipad si hangar pentru 2 drone-helicopter.
Corveta marisoara, moderna, stealth, foarte scumpa: 309 milioane $, capacitati medii antinava si antiaeriana, fara capacitati antisubmarin. A facut parte dintr-un contract de 5 nave pentru marina germana derulat intre 2004 si 2013.
Hyundai Heavy Industries – Koreea de Sud
1. Corveta clasa Incheon:
– 2300-2500 tone, 114x14x5m, viteza 30 noduri, raza 5000 Nm, echipaj 140;
– 1x127mm, 1x20mm Phalanx, 1×21 RIM116RAM, 8 rachete antinava, 4 rachete de croaziera, 2x3x324mm lanstorpile;
– helipad si hangar pentru doua helicoptere Seahawk sau Super Lynx;
Face parte dintr-un program de 18-24 nave menite sa inlocuiasca corvete si fregate mai vechi ale marinei koreene. Prima nava a fost livrata iar doua sunt in constructie. O varianta a fost ofertata catre Filipine (2 bucati)
Asta e cam fregata oceanica multirol, cu rachete de croaziera, bine inarmata antinava si antisubmarin, dotare medie antiaeriana. Un pret interesant daca ai bani: 232 milioane $ si vrei sa te implici in actiunile de lupta NATO (un Hormuz, ceva).
Kockums AG – Suedia
1. Corveta clasa Visby:
– 640 tone, 73×10,4×2,4m, 35+ noduri, raza 2500 Nm / 15noduri, echipaj 43;
– 1x57mm DP, 8 RBS15 antinava, 4x400mm lanstorpile, mine si grenade antisubmarin;
– helipad pentru helicopter usor, fara hangar;
Face parte dintr-un program de 6 nave pentru marina suedeza. 5 au fost livrate, la a sasea s-a renuntat. Situata la limita de jos a categoriei, catre vedete purtatoare de rachete, moderna, rapida, stealth, capacitati bune antinava si antisbmarin, protectie precara antiaeriana. Pret 184 milioane $.
Israel Shipyards Ltd
1. Corveta clasa SAAR S-72
– 800-900 tone, 72-85×10,5x3m, viteza 30+ noduri, raza 3000 Nm/18 noduri, autonomie 21 zile, echipaj 50 + 20(operatiuni speciale), radar AESA IAI Elta EL/M 2258;
– 1×76 mm, 2x30mm, 8 rachete antinava, 2×8 Barak 8, alte sisteme;
– helipad si hangar pentru helicopter mediu (AX139-cca 7 tone);
Compania, membra a grumului Shlomo, este constructorul vedetelor Shaldag mkIV din dotarea Politiei de Frontiera Romane.
Nou concept de minicorveta modulara, multirol, stealth, proiectata pentru 2 dimensiuni: 72 si 85 metri si prevazuta pentru a fi oferita in doua variante: OPV si varianta full combat. Costul, in varianta full combat este de 120 milioane $.
Deja a primit comenzi pentru doua nave, varianta OPV, pentru Cipru si una, OPV, pentru paza de coasta a Greciei. Grecii vor sa obtina finantare europeana pentru un program de 6 nave, tot pentru paza de coasta.
Pentru navele de 72m exista capacitati de constructie in santierul de la Haifa dar pentru navele de 85m au nevoie de investitii in extinderea facilitatilor. Din acest motiv, compania a deschis discutii cu autoritatile romane pentru cumpararea santierului naval militar de la Mangalia.
Dintre toate modelele prezentate eu m-as opri la SAAR S-72, din mai multe motive:
– pretul foarte interesant, raportat la performantele sistemelor, cu posibilitatea de upgradare cu noi sisteme de arme, fara a ajunge la pretul corvetelor din alte clase;
– construirea lor la Mangalia poate poate influenta in bine pretul, avand in vedere costurile cu mana de lucru;
– faptul ca este un concept nou si se mai poate lucra pe el pentru a satisface necesitatile marinei romane;
– modularitate, nava putand fi alocata unor misiuni antinava, antisubmarine sau OPV doar prin adaugarea / demontarea unor sisteme;
– arhitectura deschisa care permite utilizarea unor armamente de origine diferita, fara efort;
– atitudinea israelienilor care nu se cramponeaza de un echipament de o anumita origine, acceptand si alte sisteme;
– experienta cooperarilor anterioare de succes dintre cele doua tari (MIG21Lancer, Puma SOCAT, MLI84M, LAROM, vedetele Shaldag, STAR80L, multe alte proiecte pe armamente si munitii);
– deschiderea santierului la Mangalia creeaza posibilitati de derulare a unor programe mai mici care ar putea fi facute printre picaturi, in masura in care economia se va misca mai bine iar alocarile vor fi facute cu responsabilitate: salupe Shaldag cu diverse destinatii (patrule rapide, vanatori de submarine, purtatoare de rachete), modernizare Tarantul;
– pe langa comenzile pentru marina noastra, orice comanda de export (proiectul a trezit interesul multora) va insemna locuri de munca, taxe la buget, contributie vizibila la PIB;
Revenind la SAAR S-72, ar fi de facut cateva observatii:
1. Cred ca optiunea noastra ar trebui sa se indrepte catre varianta de 85m. Varianta de 72m are un helipad de 15m, insuficient pentru Puma Naval, mai mare si mai greu (pana le-om inlocui), probabil si hangarul are aceeasi problema. In plus, extinderea de la 72 la 85m va permite amplasarea de echipament suplimentar fata de varianta de 72 (2x3x324 lanstorpile, SAAB ASW601, incarcaturi de adancime, catapulta pentru UAV etc);
2. Tinand cont ca principala amenintare pentru navele noastre este constituita din avioane si rachete antinava, cred ca principalul atu al acestora va trebui sa fie apararea antiaeriana, indiferent de optiunea antinava sau antisubmarin. Sistemul Barak8, cu raza medie, va trebui completat cu un sistem cu raza scurta (Crotale VL / MICA VL / RIM116RAM) si macar o turela Oerlikon Millenium 35 mm (nu stiu daca Skyranger, mai usor, are varianta navalizata);
3. Cred ca lansatoarele de rachete antinava, amplasate sus, ar trebui reamplasate dupa modelul Visby (amplasate in zona centrala, in zona puntii principale, cu lansare perpendiculara pe axul navei si eliminare a jetului reactiv in bordul opus), pentru a imbunatati stabilitatea navei;
4. Adaugarea unei capabilitati pentru minare. E o solutie simpla si ieftina si consta (ca sa ma exprim simplu) in niste orificii cu dop pe puntea de la pupa. Cand se primeste misiunea de minare, se scot dopurile si se fixeaza rapid sinele pentru caile de rulare a minelor (asa cum arata la Brutar sau la dragoare). Cred ca si la clasa Braunschweig se procedeaza tot asa;
B. Dragoare / puitoare de mine
In present, marina noastra detine patru dragoare maritime si un puitor de mine.
Dragoarele sunt de conceptie romanesca, apartin clasei Musca si au intrat in dotarea marinei intre 1986 si 1989:
24 – „Lt. REMUS LEPRI”
25 – „Lt. LUPU DINESCU”
29 – „Lt. DIMITRIE NICOLESCU”
30 – „Slt. AXENTE”
– 800 t, 60,8 x 9,54 x 2,7m, viteza: 17 Nd, echipaj: 79
– 2x2x30mm AK 230, 4x4x14,5mm, 2×4 Strella 2M, 2xRL1000x5 (bombe antisubmarin)
– 4 drăgi marine: 2 de contact şi 2 prin influenţă;
– 2 cai de lansare pentru 50 mine marine;
Puitorul de mine este tot de conceptie romaneasca, apartine clasei Cosar si a intrat in dotarea marinei in anul 1981:
274 – „Viceamiral CONSTANTIN BALESCU”
– 1451 tone, 78,42 x 10,4 x 3,4m, viteza 16 Nd, echipaj 78;
– 2x2x30mm AK 230, 2x4x14,5mm, 2×4 Strella 2M, 2xRL 1000×5 (bombe antisubmarin)
– 4 cai de lansare pentru 200 mine marine;
– 3 tipuri de mine marine: de contact, de fund, de protecţie a barajelor de mine;
Decizia de inlocuire este data de vechimea navelor, intre 24 si 32 de ani, vechimea conceptului, ineficienta armamentului de protectie apropiata (AA si ASW).
Spre deosebire de corvete, unde am facut comparatii intre diversele clase, pentru dragoare/puitoare ma bazez pe experienta militarilor si inginerilor nostri. O marina care a minat si a deminat de i-au iesit ochii, in doua razboaie mondiale, atat la fluviu cat si la mare, va putea, sper, sa-si impuna solutiile pentru noile nave.
Sper sa gasim un furnizor care, la un pret rezonabil, sa accepte solutiile noastre si sa le completeze cu tehnologie de ultima ora in senzori, armamente, automatizarea operatiunilor, conditii de viata la bord si poate, cine stie, operarea de drone submarine (zic si eu 🙂 ).
La fel, sper la fel de mult ca navele sa fie construite la noi, poate tot la Mangalia.
C. Vanatoarele de mine
Nu m-am putut abtine sa nu arunc un ochi pe dotarile flotelor importante pentru a vedea ce dragoare si ce tendinte exista in domeniu.
Franta:
Calul de povara il constituie 11 vanatori de mine din clasa Eridan/Tripartite (615 tone), intrate in dotare intre 1981-1989 (mai vechi decat ale noastre 🙂 ) si aflate in diverse etape de modernizare de catre Thales Group.
Clasa e una foarte numeroasa, cuprinzand nave aflate in dotarea marinelor din Belgia (6), Bulgaria (1), Indonezia (2 – Pulau Rengat si Pulau Rupat 🙂 ), Letonia (5), Olanda (6), Pakistan(3).
Francezii testeaza intens utilizarea de drone subacvatice, cu intentia de a dezvolta o noua clasa de vanatori de mine, cu rol de nava-mama pentru roboti subacvatici de deminare.
Pana la definitivarea si lansarea noului proiect, francezii vor sa mai traga de vechile nave pana prin 2018-2020, doar cu modernizari minimale.
Francezii mai detine trei nave clasa Vulcain (490 tone), utilizate ca nave baza pentru scafandrii deminori si trei nave clasa Antares (340 tone), utilizate ca nave de remorcaj pentru sonare.
Germania:
Dragoare clasa Ensdorf (5 nave, 650 tone), intrate in dotare intre1989-1991, care pot opera in trei moduri:
– sistemul Troika Plus: consta in operarea, prin radiocomanda, a pana la 4 ambarcatiuni Seehund ROV (99 tone, 25m, 10 noduri) care simuleaza amprente acustice si magnetice ale unor nave mari. Constructia speciala le permite sa supravietuiasca exploziei minelor de influenta. Germanii detin 18 ambarcatiuni de acest tip, preluate de la o clasa mai veche de dragoare si intrate in dotare intre 1981-1983;
– vanatoare de mine: minele descoperite de sonarul navei sunt identificate si distruse cu ajutorul unor ROV Seefuchs, ieftine si “consumabile”, sistem trage-si-uita;
– dragaj clasic.
Vanatori de mine clasa Kulmbach (3 nave, 635 tone) intrate in dotare in 1989-1991 (ca dragoare) si modernizate in 1999-2001 ca vanatori de mine.
– opereaza cu ROV-uri Seefuchs, consumabile;
– au capacitati pentru minare;
Vanatori de mine clasa Frankenthal (9 nave, 650tone), intrate in dotare intre 1992-1998. Alte doua nave sunt in dotarea Emiratelor Arabe Unite
O varianta usor modificata a fost livrata Turciei, incepand cu 2005, in baza unui contract de 630 milioane $ pentru 6 nave din care prima produsa in Germania iar celelalte in Turcia.
– opereaza doua ROV-uri Pinguin B3, coordonate prin fir de fibra optica (1000m) pentru semnal video, date si sonar. ROV-urile sunt dotate cu sonar, camera video, lumini de cautare si o incarcatura exploziva detasabila de 125 kg. Se lanseaza /recupereaza cu o macara automata;
– fac testari pentru drona subacvatica Tea Otter, capabila sa care doua ROV-uri consumabile Seefuchs;
Marea Britanie:
Vanatoare de mine clasa Hunt (8 nave, 685 tone, corp de fibra de sticla), intrate in dotare intre 1981-1989, ca o combinatie de dragor-vanator de mine si modificate ulterior ca vanator de mine.
Se mai afla in dotarea Greciei (2, din 2000-2001) si Lituaniei (2, din 2010-2011).
In 2007 au experimentat utilizarea dronei Seafox (Seefuchs).
Vanatori de mine clasa Sandown (7 nave, 484 tone, fibra de sticla), intrate in dotare intre 1998-2001. Se mai afla in dotarea Arabiei Saudite (3) si Estoniei (3, din 2007-2009, utilizeaza drona Seafox).
Italia:
Vanator de mine clasa Lerici (10nave+2 in rezerva, 620 tone), intrate in dotare intre (1985-1997. Alte nave au fost construite pentru Nigeria(2), Australia(6), Finlanda(3), Thailanda(2), Malayesia(4).
SUA au construit sub licenta o varianta mai mare (12 nave, 912 tone) in 1985. In 2008 a transferat cate doua nave catre Grecia, Turcia, Taiwan, Lituania.
Koreea de Sud a construit fara licenta o varianta mai mica (6 nave), intre 1986-1994.
– submersibil ROV Pluto pentru cercetare si deminare, camera hyperbarica pentru scafandrii deminori;
Koreea de Sud:
Puitor de mine clasa Wonsan (1 nava, 3300 tone, 500 mine), intrata in dotare in 1998;
Vanator de mine clasa Ganggyeong (6 nave, 512 tone) varianta nelicentiata dupa Lerici;
Vanator de mine clasa Yangyang (3 nave, 920 tone), intrate in dotare intre 1999-2004;
Ce ar fi de spus, privind datele de mai sus?
Vedem ca nu se prea mai folosesc puitoare de mine dedicate, sarcina fiind preluata de dragoare, vanatori de mine, nave de patrulare, corvete.
Tot mai multe tari se orienteaza catre vanatori de mine, in defavoarea dragoarelor clasice.
Tarile nu-si schimba des navele, preferand sa traga de ele 25-35 de ani si sa schimbe doar dotarile si tehnica de lucru.
In momentul de fata se incearca diverse solutii, dintre care par sa se detaseze:
– utilizarea de nave telecomandate pentru dragarea minelor magnetice si acustice (si noi am utilizat trei astfel de nave, pana in 2005; seamana izbitor cu Seehund-urile germane);
– ROV-urile recuperabile (Pinguin B3) si consumabile Seefuchs (Seafox);
– facilitati pentru scafandrii deminori (camera hiperbarica);
Cum ar trebui sa fie vanatorul de mine romanesc:
– pe la 900 tone, avand in vedere ca vrem sa faca si aia, si aia, si ailalta;
– capacitate de minare marita fata de clasa Musca;
– capacitate de operate ca si centru de comanda pentru salupe radiocomandate si ROV-uri submarine (gen Seefuchs si Pinguin);
– facilitati pentru scafandrii deminori (camera hiperbarica etc);
– pastrarea capacitatii de dragaj mecanic (mai si refolosim minele ca suntem saraci);
– arhitectura deschisa, apta sa primeasca upgradari de-a lungul celor 30 de ani de viata preconizati;
– macara / macarale automate;
– in rest, sistem integrat de lupta AA cu raza scurta (tunuri si Mistraluri), 4-8 NLOS ca nu se stie niciodata, turele teleoperabile 12,7mm pentru impuscat minele plutitoare;
– radare, radiocomunicatii, sonare moderne si ce mai trebuie la casa omului;
Stim ce ne trebuie, avem experienta in constructia de nave de minare/deminare, am mai lucrat cu nave radiocomandate, am realizat recent niste ROV-uri.
Ne trebuie un furnizor deschis la sugestii cu care sa facem o nava performanta, in Romania, si sa si exporte pentru ca, in urmatorii ani, multe tari isi vor schimba navele.
Varianta de cosmar ar fi sa ne livreze niste junghiuri la fel de vechi sau mai vechi decat Mustele noastre, mai mici, la vreo 100 milioane de $ bucata, iar responsabilii cu receptia lor sa dea din coada pe motiv ca “uite ce instalatie de aer conditionat”, “ce cabine mari”, “are si boiler”.
Eroul Bula
O errata, la „1. Corveta clasa Khareef”, a doua poza din articol, aceea este o Sigma indoneziana (Diponegoro class), numita Sultan Hasanuddin
E.B., in opinia ta, crezi ca o Holland class poate fi transformata din OPV in nava de lupta veritabila si daca da, ce modificari s-ar opera asupra capacitatilor sale?
Motivul pentru care amintesc de aceasta clasa e faptul ca se situeaza undeva sub 4000 tone, ceea ce inseamna ca nu e nici „usoara” precum corvetele detaliate in articol ce se invart pe la 2000 tone si nici ditamai fregata Type 22 de 5000 tone.
Cel putin pentru mine, o Holland class de 108 metri lungime (corvetele Sigma indoneziene se invart pe la 105 metri) este o tinta mult mult mica decat o fregata de 146,5 metri.
La 3750 tone este fregata si nu are legatura cu programul de corvete.
E prea mare pentru ce ne trebuie.
Costa 169 milioane $, in varianta OPV, si, ca s-o faci purtatoare de rachete, cu capacitati decente AA si antisubmarin, sare undeva la 250 milioane $ bucata.
Un sistem Barak8 e 24 milioane $ (FCS si un container x 8 rachete), daca vrei cu doua containere (recomandat in Marea Neagra) sare undeva la 32-35 milioane $.
Un sistem Crotale NG e 8 milioane $.
O racheta NSM/JSM este intre 1-1,2 milioane bucata, fara lansator si FCS, si trebuie, la dimensiunile navei sa pui cel putin 8 bucati, daca nu 16. RBS-urile sunt mai scumpe.
Un Millenium nu stiu sigur dar cred ca e undeva la 9-10 milioane $ doar turela.
Iti mai trebuie cel putin 2 lansatoare triple de torpile antisubmarin de 324 mm.
De 250 milioane $, pentru o nava, iei 22-urile si le pui armamente si-n cap, daca tot vrei sa le oferi rusilor niste tinte maaaaari pe care sa nu le poata rata.
Nu mai vorbesc ca, cu banii pentru trei nave, poti sa cumperi 4 SAAR S-72, cu aceeasi putere de foc, si-ti mai raman bani si pentru vanatori de mine.
Dar ceva de genul asta:
http://flot.sevastopol.info/eng/ship/warfarecorvettes/samum.htm
Interesante dar, momentan, Romania nu deruleaza niciun program de achizitii de nave-tinta.
Lasand gluma la o parte, cat ar trebui sa fim de naivi (ca sa nu spun altfel) ca sa bagam bani in buzunarul celui mai periculos adversar al nostru din ultimii 200 de ani, pentru a cumpara niste nave pe care nu vom putea sa le folosim impotriva lui, in caz de agresiune (toate sistemele radar, de control al focului si ECM produse de ei; iti faci iluzii ca va functiona ceva in caz de conflict?)
Trebuie sa fac o corectie: Radarul Elta EL/M 2258 de pe SAAR S-72 nu e AESA. Scria ALFA si, din viteza, mi s-a parut ca e AESA. Chiar si asa e o scula foarte interesanta: usoara, multifunctionala. Gasiti detalii pe net.
Care va pricepeti? Pare ca, totusi, e AESA.
http://www.iai.co.il/sip_storage/FILES/5/36845.pdf
Nu cred Romania ar avea nevoie de nave mai mari de 1500-2000 de tone. Nu avem nevoie de nave oceanice mari pt ca nu avem ce face cu ele, dar as fi foarte incantat sa avem 3-4 S-72 israeliene, nave usoare, cu doar 50 de membrii ai echipajului, foarte modulare si ieftin de intretinut.
Dublate de vedete purtatoare de rachete la 500-600 de tone am putea sa avem o flota versatila si ieftin de exploatat.
@ George GMT – aici ai deja NPR-urile Tarantul, nave cu un potential ridicat de modernizare si perfecte pentru a lupta hit and run, la limita apelor teritoriale romane.
NPR-urile urmeaza saptamana viitoare…Nu-mi strica domne surpiza! 🙂
Stai ca vin si yoo 🙂
https://www.facebook.com/photo.php?v=134360903412519&set=vb.139182066245812&type=3&theater
Intr-adevar, cea mai interesanta ar fi varianta israeliana… in cazul unor corvete noi.
Dar din ce am vazut, mai erau 2 Tetaluri la care se incepuse constructia la Mangalia… dar nu e clar in ce faza au ajuns si cat s-au degradat.
Nu-mi este clar cat s-ar putea moderniza Tetalurile, mai ales daca le-ar repune pe cele 2 din santier pe o configuratie mai noua… Si cat ar costa modernizarea celor doua existente plus finalizarea constructiei celorlalte doua ?
Trebuie sa recunosc ca m-am gandit la variante de modernizare pentru Tetal II.
– dai jos cele doua RBU 6000 si, in locul lor montezi 2×8 celule verticale pentru Barak8 (in lateral, paralel cu axul navei) si, in centru, o turela Millenium.
– dai jos turelele AK630 din zona centrala a navei si le inlocuiesti cu doua Crotale NG;
– dai jos lanstorpilele si le inlocuiesti cu doua de 3x324mm, chiar au loc acolo;
– dai jos turelele AK630 de la pupa si le inlocuiesti cu 2 turele Millenium
– dai jos radarele si montezi un Elta EL/M-2258 multifunctional;
– inca n-ai loc pentru rachetele antinava. Singura solutie pare sa fie renuntarea la tunul de 76mm prova si amplasarea a 4 celule de lansare, pe puntea principala, urmand sa le ridici de nas cand lansezi;
– inlocuirea motoarelor navei;
Dupa ce ai facut toate astea obtii o nava de doua ori mai mare decat SAAR S-72, cu capacitati echivalente AA si antisubmarin dar cu jumatate de capacitate antinava si, in plus, fara hangar. Nu mai spun ca ne referim la un corp de nava vechi de 24 de ani.
Erou Bula, in articol, nu asa… 🙂
George, adaugam astea ca ultima parte a articolului?
Ti s-a pare ca n-am luat destule rosii in cap, cu modernizarile de monitoare :-)))))))) ?
La amplasarea rachetelor antinava pe puntea principala m-am referit la canistre de lansare, asezate orizontal, pe punte, nu la celule verticale.
Dar costurile, cam care ar fi VS Saar S-72, ca asta conteaza de obicei mai mult decat poate sa faca, la ce buget monstruos de achizitii avem?!
Din ce am gasit, pretul este 120 milioane $ bucata, in varianta 72m, full combat.
Hai sa presupunem ca este pentru 72m, varianta OPV, doar cu tun de 76mm, Barak8 si tunuri calibru mic (teleoperabile, probabil Thyphoon)
S-ar duce la un 140milioane $ pentru varianta 85m. E cam aproximativ dar ma gandesc la reducerea de costuri cu mana de lucru, daca le fac la noi.
Mai punem 1 Crotale NG – 8 milioane $ (pot fi si altele dar viteza si manevrabilitatea lor m-a facut sa ma opresc la ele);
O turela Millenium 10 milioane $.
Opt rachete NSM/JSM – 10 milioane $, plus cca 8 milioane $ sistemele de lansare si dirijare a focului.
Doua lanstorpile x 3 x 324 mm. N-am gasit niciun pret, sa spunem 2 milioane $, in total.
Sase torpile MU90/Stingray/A244S – 6 milioane $.
Sistem ASW Saab 601/ echivalent – nu am date, sa spunem 2 milioane $
Catapulta UAV – 1 milion $ (foarte generos, n-am date)
Total: 187 milioane $ (cred ca mai putin) si ai pus tot ce vrei tu, operezi nava cu 50-60 de oameni si imbarci si 20 pentru operatiuni speciale, totul in 900 tone, cu 30+ noduri, 21 zile autonomie si 3000 mile marine raza de actiune.
La Visby class, trebuie facute cateva precizari , se pot produce in 5 variante ,light 56m,550t,var.marinei regale pomenita mai sus,export 68 m,650t visby+ ,88m 1550t si visby ++ 104 m 2200t ,toate au capacitati anti mina si anti aeriene cu lansare verticala, spatiul dedicat exista ,nu stiu motivele pentru care suedezi au renuntat la sam.Dupa mine Visby mi se pare cea mai avansata ,capacitaile asw sunt fanatastice, corpul din fibra de carbon compozit reduc enorm semnatura termica, singura problema ………banii, poate ca daca pica ceva cu saabu, puteam sa o scoatem cu offsetu……….
Intr-adevar, banii sunt o problema.
Revenind la Visby, modelul prezentat de mine, are spatiu pentru 8 rachete AA de cca 3,3m lungime (Umkhonto).
Presupunand ca reusesti sa indesi acolo containerul cu 8 Barak 8, sistemul te costa inca 24 milioane de $, in afara de cei 184 $ milioane initiali.
Total 208 milioane $, n-ai al doilea container Barak8, n-ai aparare AA cu raza scurta, n-ai hangar, ai un tun de 57mm in loc de 76mm.
Depinde de varianta, pe toate visby ai loc kakalau si ce sa faci cu barak-ul nu ai ,RBS 15??Care deja are lcoul ei dedicat,Provision for but not fitted with ….sam and antisub rocket
Barak8 este racheta antiaeriana cu raza medie, n-are nicio treaba cu RBS.
Provisioned but not fitted doesn’t fit cu ce ne trebuie noua, in Marea Neagra, unde principala amenintare o reprezinta superioritatea aeriana absoluta si rachetele antinava ale oponentului.
De ce crezi ca vorbesc despre rachete AA cu raza medie, dublate de sisteme AA cu raza scurta (rachete si tunuri)? Unde le pui pe toate, unde iesi la bani si, din nou, n-are hangar pentru helicopter.
Da ,ai dreptate cu barak ,am avut impresia ca vb. de nava-nava,nava sol ,dar si ai o slabiciune pt.echipamentele israeliene.Nu prea am rabdare sa caut acum, ca mai am si de lucur, dar iti zic ca exagerezi,cu variante lunga si scurta .Nava e blindata de contra masuri,electronice,decoy uri si ce mai vrei tu. Oricum pt. Marea Neagra este fffbuna, ea neavand decat un rol de a ne arata muschi,daca crezi ca in probabilitatea unui razboi, cu 4 corvete si 3 fregate ,vom face fata rusilor, te inseli. La urma urmei nici nu conteaza ,principalul e sa se stie ca si noi putem sifona in caz de………… iar superioritatea aeriana , poti face tu ce vrei ca tot va fii, poate un sistem de la sol cu raza lunga sa asigure umbrela necesara si asa cred ca au gandit si sduedezi.Hangar la ce iti trebuie?la ce litoral avem noi e suficient sa fie un helipad.Pretul pe care il dai tu mai sus este optimist rau,Marina Regala a platit pe bucata fix 2373604805 sek cam vreo 365 mil $
365 milioane$ bucata, la dotarile astea ???? Inca un motiv sa nu le luam.
Sambata la 21:00 pe Realitatea tv despre Delfin 🙂
Bre, ati inebunit cu ‘dai jos ‘alea’ si montezi ‘ailalta”, ati ramas in sevraj de la monitoare 🙂 🙂
Vreti sa puneti si rachete anti-nava pe Tetaluri si constatati singurei ca nu e loc.
Uite o idee si de la mine, eu zic sa dati jos radarele si montatzi un AEGIS ceva deasupra, cu Standard SM3. De Standard nu-i loc, dar pastrati AEGISul pe Tetaluri si SM3iurile le instalati pe vreo barja care va naviga in paralel cu corveta, sau eventual remorcata de corveta, si datalinkuri alea alea 🙂
Iegzasta un document pdf pe net (nu am timp sa caut), publicat de MApN, nu stiu ce strategie pe urmatorii 1000 de ani. Acolo scrie clar ca Tetalurile sunt batrane si demodate si orice modernizare e costisitoare si inutila, cel putin din punctul lor de vedere.
Daca aia isi mentin opiniile, Tetalurile, bune rele, in starea asta mor. Sunt antisubmarin, inarmate ca sa loveasca un Kilo sunt din destul cu RBU si torpile si probabil bombe de adancime de la Tohan. Nu-s nici anti-nava nici AAW. Singurul lucru care probabil le-ar trebui updatat ar fi senzorii, respectiv sonarul, ca daca nu detecteaza submarine poti sa pui mama lui tata lui torpila asw. Dar e putin probabil ca se va intampla si asta. Un datalink cu Puma Naval, ca tot le pun la alea niste senzori/balize asw.
In rest, alte himere cu 4 corvete multirol in strategiile de inzestrare, daca la avioane a durat 100 de ani ca sa cumpere…12…cam cand estimati ca se vor cumpara si operationaliza PATRU corvete (pana si suedezii au lesinat la Visby si au renuntat la una, basca ca nu le-au mai inarmat cum trebuie)? Intre timp fregatele-s cu metralere, Delfinul face plaja la cheu, IMLurile sunt cu Styxuri, bere si bomboane agricole.
Rosiile arunca-i-le in cap lui Marius, ca eu n-am vrut dar el a insistat :-))))))))))
off topic
http://www.realitatea.net/ungaria-lucreaza-la-un-avion-fara-pilot-militar_1209446_foto.html#view
Ala pare mai mult un motoplanor. I-au pus motorul deasupra ca sa nu se ude daca pica in Balaton :-)))))
Botul si incastrarea aripilor par copiate dupa IAR IS28B2, planor conceput si fabricat in Romania si zburat in Ungaria plus alte zeci de tari de pe toate continentele.
Ceva drone pe apa „stealth” cat sa poarte o racheta anti-nava/submarin sunt posibile sau exista?
De nave-drone, purtatoare de rachete antinava/antisubmarin, n-am auzit dar am pe teava o varianta cu echipaj uman. Astept sa treaca sezonul rosiilor :-))))))
@Eroul Nationale Bula
„Rosiile arunca-i-le in cap lui Marius, ca eu n-am vrut dar el a insistat :-)”
Bre, matale esti un pic mai nou, nu stii cate rosii am aruncat eu in ultimii doi ani pe aici, numai MariusZ saracu stie 🙂 Cred ca acum Marius e smecher, vrea sa te folseasca drept tinta 🙂
@sorin2
„Botul si incastrarea aripilor par copiate dupa IAR IS28B2, planor conceput si fabricat in Romania si zburat in Ungaria plus alte zeci de tari de pe toate continentele.”
Ooohhh…IS28B2 cel mai bun supersonic cu reactie fabricat in Romania pe care l-am zburat si eu in tineretile mele, asta inainte sa ma apuc de inginerie, respectiv taiat butelii incarcate cu sudura 🙂 🙂 Decola in fortzaj dupa Vilga de ziceai ca mananca pista, nu alta, si facea viraje la 9G cum ai place lui Marius Fenchea 🙂 Cred ca ora de zbor nu sarea de 10000 de USD, intretinerea era ieftinuta, era destul de stealthy, rachetele WVR pe infrarosu cred ca erau inutile contra lui, statea in aer cat era soare afara si gaseai termice, armament divers largabil din carlinga..etc etc…
Pacat ca nu l-au luat in considerare pt Multirol. Cred ca-si permiteau mai mult de 12 🙂
Le-a luat ochii Robert Ionut asta cu F/A18urile lui…
La MCV/MH a-ti prezentant in marea majoritate clase vechi, pe cand clasa Alta (Norvegia) sau clasele Koster, Styrso sau Landsort nu le-am observat desi sunt mai noi decat Eridan/Tripartite ori clasa englezeasca. Ar mai fi aici si MCVul spaniol clasa Segura care la fel este o nava moderna si neluata in seama.
Cat priveste clasele de corvete, mi se pare mai mult ca s-a scos in evidenta niste clase ori scumpe ori proaste, apoi s-a livrat pompos la final clasa israeliana cu care se tot da inainte aici pe blog.
In opinia mea singurele clase de corvete ce au dotari de fregate si pot lupta cot la cot cu acestea sunt: Incheon (S Koorea) si Baynunah (Franta – facute pentru EAU).
Daca n-avem bani de nave medii precum fregatele si vrem totusi sa avem o flota cu capabilitati apropiate sau chiar peste fregate, atunci Incheon sau Baynunah ar trebui prezentate.
La cererea telespectatorului Raptor, prezentam clasele solicitate:
– Landsort (360 to, fibra de sticla), intrate in serviciu intre 1982-1993 modernizate in 2004 si reclasate drept KOSTER. Vanator de mine pur, opereaza ROV Double Eagle, dotat cu brat pentru plasarea de incarcaturi explozive. Nu are capacitati pentru minare.
– Styrzo (205 to), intrate in serviciu intre 1996-1997. Dragor-vanator de mine (dragaj acustic, mecanic, magnetic). Nu are capacitati pentru minare.
– Alta (375 to, catamaran), intrate in serviciu incepand cu 1996. Vanator pur, opereaza ROV Pluto si Minesniper(consumabil). Nu are capacitati pentru minare.
– Segura (570 to, fibra de sticla) intrate in serviciu in 1998. vanator pur, opereaza 2 ROV Pluto si ROV Minesniper. Nu are capacitate pentru minare.
Navele nu au capacitati pentru minare iar tonajele mici le arata mai potrivite pentru vanatoare de mine in zone costiere si in rada porturilor.
– Corveta clasa Incheon. Am prezentat-o mai sus. E de-a dreptul fregata oceanica, cu rachete de croaziera. Daca nu vrei sa incepi vreun razboi prin Golf, nu ai ce sa faci cu ea in Marea Neagra.
– Corveta clasa Baynunah. Am vazut numele intr-o lista cu corvete dar figura la UAE si am crezut, dupa nume, ca o fi vreuna ciuhapeasca. Mea culpa.
– 900 tone, 71x11x2,8m, 30 noduri, raza 2400 mile nautice, autonomie 14 zile, echipaj 37;
– 1x76mm Otto Melara, 2x27mm MLG27, 8Exocet, 32 RIM162 ESSM (AA raza medie), 1×21 RIM116RAM;
– helipad si hangar pentru helicopter;
Face parte dintr-un program de 6 nave demarat in 2004 de Franta pentru UAE si foarte intarziat. Prima nava din serie a fost lansata si este (inca) in probe. Bine inarmata AA, mediu antinava si fara capabilitati antisubmarin. Helipad mic 15m, probabil si hangarul are aceeasi problema.
Pentru varianta OPV are raza de actiune si autonomie mici.
Pretul este interesant (137 milioane $) dar daca vrei sa schimbi anticele Exocet cu NSM/JSM te costa alti cca 18 milioane $, daca mai vrei si torpile mai dai cca 8 milioane $, mai pui 10 milioane $ pentru Millenium, 2 milioane $ pentru Saab ASW601/similar, 1 milion $ catapulta pentru UAV.
Per total iesi la 176 milioane $ si nava-ti ramane tot cu helipad si hangar mici.
Exceptand problema cu helipadul si hangarul, e cea mai apropiata optiune, ca raport pret-calitate, de SAAR S-72, varianta de 85m.
Daca ar fi sa aleg intre ele, as merge tot pe SAAR, din aceleasi motive pe care le-am explicat si in articol.
Hai ca asta-mi place cu Exocet-ul antic! De unde ai scos-o ca pana acum chiar imi placea de solutiile tale date?
Ca sa te lamuresti ca nu e antica http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://1.bp.blogspot.com/_z3KGkKp3OIs/TDUKQfgo4tI/AAAAAAAADPQ/m-5ZIobXsZM/s400/383.jpg&imgrefurl=http://defenceforumindia.com/forum/military-history/45813-exocet-missile-falklands-war-2.html&h=364&w=400&sz=29&tbnid=uYq6G6ooUpH6KM:&tbnh=90&tbnw=99&prev=/search%3Fq%3Dexocet%2Bmissile%26tbm%3Disch%26tbo%3Du&zoom=1&q=exocet+missile&usg=__sRx83LECcH3klUTApGUPCeK9Jpg=&docid=XGdK5WRgA9JwMM&sa=X&ei=5nTEUYbfA87a4QSVw4CoCQ&ved=0CEQQ9QEwAw&dur=21
De fapt, antice sunt Styxurile. Hai sa trecem Exoceturile spre medieval :-)))
Pentru Exocet racheta + lansatorul cantaresc impreuna aproape 1600 kg (din care racheta 780 kg) pentru o incarcatura de lupta de 165kg.
La NSM racheta plus lansatorul cantaresc cca 1000 kg, din care racheta 410 kg, pentru o incarcatura de lupta de 125kg. Asta inseamna amprenta radar si infrarosu mult mai mici, obtinuta si prin configuratia stealth. In acelasi timp, ansamblul este apt sa fie instalat si pe nave mici.
Exocetul bate la max 180 km, cu optiuni de misiuni asupra uscatului
NSM bate 240 km, iar JSM 280 km cu optiune de misiuni asupra uscatului.
Exocetul are ghidaj GPS (asupra uscatului cu scenariu 3D prestabilit) si radar activ asupra tintelor navale.
NSM/JSM are ghidaj complet pasiv: inertial, GPS, video / infrarosu pasiv, cu recunoasterea terenului (ca Tomahawk) pentru misiuni deasupra uscatului.
Are optiune de recunoastere independenta si selectie a tintelor, din baza de date, cu posibilitatea de a alege tinta dintr-un grup de nave, in baza unui algoritm de prioritati. Poate decide sa ocoleasca sau sa survoleze mase de pamant intalnite (insule), sa efectueze manevre multiple in faza finala, pentru derutarea sistemelor AA. La varianta JSM exista optiune de coordonare automata intre rachete pentru lovirea tintelor din mai multe directii.
Exocetul, variante mai vechi, costa 1,1 milioane $. Nu am gasit pret pentru ultima varianta.
NSM costa 1 milion $ iar JSM 1,2 milioane $
Oooops ! Valoare estimate pentru Exocet MM40 Block III – 2 milioane $
Operational
range conform Wiki: 185+ km asta pentru NSM – racheta ideala pentru Tarantule si nave mici pe cand la o corveta poti pune orice inclusiv SAAB RBS 15 MK3/4 care are capacitate nava sol foarte buna si raza de actiune foarte mare.
Unde ai gasit 240 si 280 razele de actiune pentru NSM si JSM?
Sa nu mai spun ca un Exocet are sansa ca sa rupa in doua o nava de 1000 de tone.
Improved range over NSM to 280 km [17] – asta in conditiile lansarii de la altitudine mare de peste 10000 de metri altitudine – cam ca si raza maxima a AIM 120 AMRAAM. Deci nu are raza aia la lansarea de pe corveta sau alta nava de suprafata – atentie!
@Fenchea Marius
Datele pentru raza de lovire a NSM/JSM le-am luat de pe net, dupa cautari pe foarte multe site-uri. In afara de 185km+ de pe wiki, o alta sursa a dat o valoare de 130 mile marine, adica 240 km, dar nu ma pune sa-ti spun care pentru ca nu l-am notat. Da-i o cautare cu „NSM missile range” si ia-le la rand.
Pentru JSM, daca o fi asa cum spui, tot bate 240 km, ca NSM, doar ca stie sa faca mai multe.
Cu ruperea in doua a unei nave de 1000 tone, daca realizezi asta cu 165kg (incarcatura de lupta) poti s-o faci si cu 125kg sau, daca nu reusesti, oricum ai pocnit-o de sta 6 luni in santier, in caz ca nu se scufunda. NSM loveste la linia de plutire sau imediat sub.
Daca as avea banii de-un Exocet, ca sa-l pun pe nave mai mari, as mai pune 1 milion si as lua RBS 15 (bate la 250 km, stie tot ce stie JSM si cara 200kg exploziv).
Daca vreau sa am o scula desteapta, pe care s-o pot pune pe orice nava, inclusiv pe vedete, iau NSM/JSM pentru ca e cel mai bun raport pret/performante.
Nu stiu daca Exocet rupe in doua o nava de 1000 tone dar hai sa vezi ce face NSM cu o fregata de 1700 tone:
http://www.flightglobal.com/blogs/the-dewline/2013/06/pictures-why-norway-wants-the.html
N-a rupt-o in doua dar a lasat-o fara jumatate de castel. Dupa o astfel de lovitura daca, chiar daca nu se declanseaza alte explozii si incendii de la munitii, carburanti etc, nava si-a incheiat misiunea si trebuie sa se indrepte spre cel mai apropiat santier de reparatii.
http://www.naval-technology.com/projects/naval-strike-missile-nsm/ – tot 185+ gasesc, deci nah nu stiu ce sa cred decat ca Harpoon si Exocet inca au o paine buna de mancat.
http://www.defenseindustrydaily.com/norwegian-contract-launches-nsm-missile-03417/ – deci cred ca ai luat datele despre NSM de aici cu 130 de mile marine dar atentie se refera la lansarea de la altitudine mare.
http://www.youtube.com/watch?v=lSmcM0jBUfg mie imi place asta – din prima rezultat maxim si ciao!
Nu are legatura NSM cu lansarea din avion. La sfarsitul articolului se face o precizare „At present, JSM’s only ranged strike competitor in F-35 Block 4 will be Raytheon’s unpowered AGM-154C-1 JSOW glide bomb.”
Pentru JSM este data raza de 150 mile nautice pentru lansare din avion, de la altitudine mica, nu de la 10000 m.
Asa mai merge, mersi.
scuzati off-topicul dar ma gandeam ca va intereseaza: http://www.zf.ro/politica/se-intoarce-tezaurul-romaniei-de-la-moscova-ministrul-de-externe-vorbeste-de-o-agenda-concreta-a-unei-comisii-mixte-10996697
Probabil ca rusii au auzit despre superstitia lui Isarescu care spunea ca, de cate ori rezerva de aur a BNR a depasit 100 tone, Romaniei i s-a intamplat o nenorocire.
Ce si-au zis rusii: „Le dam tezaurul, sa depaseasca suta de tone, si apoi li se va intampla nenorocirea (cu ajutorul nostru :-))))))) „
esti demential.exact asa a zis Mugurel
PAREREA MEA ESTE CA SE INCEARCA DE CATRE RUSI „CUMPARAREA”NEINTERVENTIEI ROMANIEI IN PROBLEMA TRANSNISTREANA PRIN RETROCEDAREA TEZAURULUI.
SA VEDETI DE N-O FI ASA.
Sa dea Dumnezeu 🙂 Luam tezaurul si dup’aia ne amestecam in treburili interni.
Lasand gluma la o parte, cred ca Moldova va trebui sa gandeasca in ce directie vrea sa mearga pentru ca si in UE si cu Transnistria nu se va putea si nici nu este interesul sau.
nu este chiar asa de usor.
Fara Transnistria, Moldova nu are prea multe sanse de reviriment economic.
Pe de alta parte, tinand cont de marimea teritoriului Transnistrean nu pot sa nu remarc ca intr-adevar nu s-a vrut rezolvarea pe calea armelor.
@lucian74
Starea de sanatate a Moldovei nu tine de transnistria, sub nici o forma. Sa nu uitam ca beneficiaza de ajutoare de la Romania, de care vor beneficia in continuare, in plus sigur vor creste si ceva investii pe la ei, odata cu stabilitatea, fara sa pun la socoteala planurile Romaniei cu conducte de gaze, retea electrica, aeroport la Chisinau si Balti (mi se pare doar de modernizare nu stiu sigur), autostrada pana la Chisinau posibil si Balti, si probabil multe altele.
Eu cred ca renuntarea la transnistria nu se face din alte motive care tin de extern si nu de Moldova in sine. Fiecare parte avand interese, pe ale rusilor le stim, sunt mai greu de descifrate ale Romaniei, dar pot avea legatura cu negocieri ulterioare legate de alte pretentii teritoriale, cine stie.
@lucian74
Moldova nici acum nu are sanse de reviriment economic pentru ca nici acum nu are Transnistria. Functioneaza ca doua tari diferite, mai mult, Moldova e dependenta de livrarile de energie electrica din Transnistria si de gazele care tranziteaza Transnistria.
Sa adere la UE cu tot cu ei ar fi o greseala fatala. Transistrenii nu ar fi de acord cu asa ceva decat daca ar avea un cuvant foarte important in conducerea Moldovei. O membra UE care sa actioneze la ordinele Moscovei e de vis urat.
Frontiera UE trebuie trasa pe Nistru iar romanii din Transnistria trebuie ajutati sa se mute in dreapta Nistrului sau chiar in Romania, daca vor.
@Eroul Bula
Corect.
Doar ca ar fi frumos sa fie ajutati mai multi romani aflati la stanga de Nistru sa se mute/remute in zonele sa le zicem naturale. Ceva imi zice ca sunt multi, si este pacat ca nu se face ceva pentru ai readuce la patria mama.
„Frontiera UE trebuie trasa pe Nistru iar romanii din Transnistria trebuie ajutati sa se mute in dreapta Nistrului sau chiar in Romania, daca vor.”
Corect.
asta ne mai trebuia „harcov” si „transnistria”, in aceeasi tara….. 🙂
@nemo
La asta nu ma gandisem. Dar pare plauzibil la ce foame de bani au astia. Sper sa nu fie asa. Din punctul meu de vedere, da-l dracu de tezaur. La cat aur s-a carat din tara asta, alea 93 de tone sunt un rahat de musca. Si inca mai avem.
Basarabia e pe primul loc.
Uitati ce a zis Dusa despre submarin, azi:
http://www.realitatea.net/reporterii-realitatii-secretele-singurului-submarin-militar-romanesc_1209613.html
http://drawception.com/pub/panels/2012/3-31/jFr6wsTkd2-6.png
http://globalgamejam.org/sites/default/files/styles/large/public/screenshots/2013/Dolphin_Muscle_by_ripped_saurian.jpg
Tu nu te uiti la Dusa ce mecla are? Pai cu fata aia vrea sa convinga de ce spune? Nici cainele meu nu-l crede.
Koreea suna altfel fata de Corea?
Suna la fel, dar nici noua nu ne place cand ne spun astia ca suntem din Roumania ori Rumania iar capitala o avem la Bucharest (exclud aici idiotii din europa care spun ca e Sofia sau Budapesta).
ROUmanie e in franceza, iar ROU e „indicativul” tarii noastre. N-are nicio treaba cu rumanii. Cand s-a trecut la engleza, a devenit ROMania. Pentru confuzia cu minoritatea, trebuie sa-i multumim lui Petrica Roman (care a facut istorie dupa cum il lauda fosta nevasta)
Elta EL/M 2258 e radar AESA:
http://en.wikipedia.org/wiki/Active_electronically_scanned_array
Da, am gasit si eu explicatia wiki iar codificarea ALPHA inseamna Active Lightweight Phased Array.
Adica si AESA si foarte mic si usor: antena e cam 2,5×3 m, are 700 kg iar echipamentul de sub punte 800 kg. Mi s-a parut prea frumos ca sa fie adevarat, de asta aveam dubii.
Erata. Echipamentul de sub punte cantareste 500kg.
http://www.dantanasa.ro/2013/06/21/exclusiv-reactia-istoricilor-la-aberatiile-cia-despre-istoria-romaniei/
Poate cateva de astea? La fel de inarmate, minus helipad
http://en.wikipedia.org/wiki/Roussen-class_fast_attack_craft
Aia nu e corveta ci vedeta purtatoare de rachete si costa cca 92 milioane $.
Cu 45-60 milioane $, in functie de varianta, modernizezi un Tarantul de sta pisica in coada si ai cu adevarat o vedeta purtatoare de rachete, cu 43 noduri nu 35 ca la Roussen.
O sa apara un material pe tema asta, saptamana viitoare.
Vad si eu ca nu este corveta…nu de aceeea am lasat commentul sa-mi zici ca nu ii.
Tarantulele ar cam merita sa fie modernizate, dar ce rachete moderne s-ar preta?
Teoretic, orice racheta, incepand de la Harpoon, Exocet, RBS-15, NSM.
Gandeste-te ca Styx-urile cantaresc 2,2-2,3 tone, in timp ce Harpoon, Exocet si RBS nu depasesc 800 kg iar NSM are 410 kg
In orice varianta poti pune, fluierand, 8 rachete in loc de patru, cum au acum.
Chiar si rusii le folosesc cu 4 Moskit sau 8 Uran. Am vazut o fotografie cu o nava Tarantul cu 4×4 rachete, dar nu stiu ce tip. Daca o regasesc iti pun link-ul.
http://i190.photobucket.com/albums/z119/tranhaidang_2008/12418-HQAD.jpg
(molnyia s.n. varianta)
Yeap, despre asta vorbeam. Multumesc.
[26] Începutul anului 2006 este considerat apogeul mondial al industriei navale, flota maritimă comercială a lumii însumând 41.110 nave (capacitate: 944,5 milioane tdw. şi 10,4 milioane TEU); în perioada 2002 – 2006, sporul în tone deadwight a fost de 4,2%, reprezentând, în valori absolute, 144,7 milioane tdw.; la 1 ianuarie 2006, un număr de 7.037 de nave de mărfuri generale, reprezentând 42,5% din totalul cargourilor, erau mai vechi de 25 de ani, iar 51% dintre tancurile petroliere aveau vârsta mai mare de 15 ani; Raportul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare mai arăta că ţările dezvoltate au flotele cele mai tinere, cu o medie de vârstă de 10 ani, în timp ce în ţările în curs de dezvoltare, media este de 13 ani, iar în ţările cu economia aflată în tranziţie, de 17 ani.