Iata ca fortele navale ruse au receptionat Odinstovo, a treia din clasa sa, dar prima nava Proiect 22800 Karakurt (Vaduva-neagra) echipata si cu versiunea maritima a complexului antiaerian Pantsir-M, in locul AK-630 cal. 30mm.
Karakurt – prima versiune/ AK-630
Primele doua nave ale clasei – Mysticky si Sovietsk – sunt echipate cu AK-630, prima fiind lansata la apa in iulie 2017 si intrata in servicu in 2018. Alte 14 corvete de acest tip urmeaza a fi construite pana in 2024.
Karakurt este prevazuta ca o clasa de nave pentru apa mai adanca (blue-water), complementara corvetelor Buyam-M destinate zonelor de coasta.
Karakurt – versiunea 2/ Pantsir-M
Cu o latime de 13m, o lungime de 67m si un deplasament de 860 de tone, aceste mini-corvete din clasa Karakurt au o autonomie de 12-15 zile, putand acoperi o distanta de 2500 mile marine si atinge o viteza maxima de 35 de noduri datorita celor 2 motoare diesel M-507D-1 (7360 kWt fiecare) si a turbinei pe gaz M70FRU cu o putere de 8830 kWt.
Echipare Proiect 22800 Karakurt
Armamentul principal este compus dintr-un tun cal.76.2 mm/L59 tip AK-176MA sau unul cal. 100 mm tip A-190 alaturi de 2×4 celule de lansare verticala UKSK 3S14 pentru rachete de croaziera/antinava SS-N-27 Kalibr sau Onyx (sau Zircon), supersonice, cu raze de actiune de pana la 2500 respectiv 600km. CIWS-ul Pantsir M este echipat si cu rachete Hermes-K, in timp ce varianta 3M89 Palash/ Palma are si 2 blocuri a cate 4 rachete Sosna-R. Pentru autoaparare impotriva ambarcatiunilor mici, in borduri se afla si 2 mitraliere cal. 14,5mm MTPU (ziceau unii ca rusii au renuntat la cal. 14,5mm si ca noi ramanem printre ultimii utlizatori de asa ceva). De retinut ca nava nu este conceputa pentru misiuni anti-submarin.
Pe parte de radare, Karakurt este echipata cu radare active/pasive Mineral-M care pot descoperi tinte de dimensiunea unui distrugator la distante de pana la 250km. In mod pasiv, distanta de detectie a radarelor emitatoare variaza in functie de puterea acestora intre 80 si 450km. Radarul de dirijare a tragerii este MR-123 Laska care poate urmari in timp ce scaneaza maxim 4 tinte aeriene/navale sau de coasta in mod de lucru circular sau sectorial.
Modelizare grafica Karakurt (Sursa ArtStation.com )
Pentru recunoastere, nava este echipata si cu un lansator de UAV-uri de tip Orlan-10. UAV-ul are o masa de 15kg la lansare, din care 6kg sarcina utila, o autonomie de 16 ore, un plafon maxim de 5km si distanta maxima pentru legatura de date de 140km. Cu un pret in jurul a 120.000$, construit din materiale compozite pentru semnatura radar redusa, Orlan-10 sunt folosite in grupuri de 3, unul executand recunoasterea, altul razboi electronic iar al treilea avand functia de releu cu statia de baza.O varianta modernizata si cu capacitati extinse a intrat in uz anul acesta.
Ce ii lipseste lui Karakurt pentru a fi o nava completa este un elicopter, nava neavand nici punte pentru helipad nici hangar.
Raza de actiune a rachetelor de croaziera de pe Karakurt
Si pentru ca vorbeam de punte pentru elicopter, tot rusii mai pun la bataie inca o nava in categorie superioara, clasificata in nava de patrulare (OPV): Proiect 22160 Vasily Bykov.
Proiect 22160 echipata standard
Aceasta are o lungime de 96m, un deplasament intre 1300-1600 tone, un echipaj de 60 de marinari si o anduranta de 60 de zile si 6000 de mile marine. Propulsia este de tip CODAG cu 2 motoare diesel Kolomna 16D49 a cate 6000 Cp fiecare asistate de turbine cu gaz M70FRU/M90FRU, nava putand atinge viteza de 27 noduri doar pe diesel respectiv 30 cu asistarea turbinelor.
Sisteme sonar MGK-335EM
Nava este echipata cu un pachet de senzori format din radare de supraveghere Pozitiv-ME/MK si Pozitiv-ME1.2 3D, rafar de ghidare a tragerii Laska MR-123, radar de navigatie Pal-N, sonar in chila tip MGK-335EM-03, sonar tractabil Pallada, sonar de urmarire nave de suprafata Vinyetka-EM si senzor optoelectronic Sfera 2.
Pachete de misiune containerizate
Armamentul este similar cu Proiect 22800 prezentata mai sus: tun cal.76.2 mm tip AK-176MA, capacitate lansare rachete antinava/croaziera, VSHORAD 3M89 Palash/ Palma cu 2 blocuri a cate 4 rachete Sosna-R si mitraliere cal. 14,7mm in borduri.
Prova – spatiu VLS aparare AA 24x pentru rachete de tip 3S90M
Diferenta o face spatiul de acomodare a unui VLS de aparare AA 24x pentru rachete de tip 3S90M (Buk/ SA-N-12, rachete cu raza medie 35-50km) in prova si capacitatea de a primi pe puntea spate module-container pentru torpile Paket-NK cal. 324 mm, complex Club-N cu rachete antinava/anti-submarin/croaziera subsonice 3M54/E (SS-N-27/ Kalibr NK ) sau rachete antinava 3M24 KH35 (raza de actiune de pana la 300km).
Container lansare Club-N (KH-35)
La adaugarea containerelor la pupa, spatiul pentru helipad este avansat pana in apropierea hangarului telescopic, OPV-ul transformandu-se in corveta.
Dispunere armament, containere armament la pupa si pozitia helipad-ului
Proiect 22160 poate primi pe helipad si in hangarul aflat in spatele catargului un elicopter din clasa Ka-27 sau Ka-226, alaturi de doua de UAV-uri cu decolare verticala: BPV-500 cu elice coaxiala, masa maxima 500kg, sarcina utila de 150kg, putand sta in aer 5 ore si jumatate si cu o raza de actiune de pana la 320km.
BPV-500
Nava mai este echipata la pupa cu spatiul de andocare pentru o barca rapida de desant pentru 12 militari.
In acest moment primele doua nave ale clasei au fost livrate, altele 4 fiind in diverse clase de constructie.
Iar la urma, iata si compromisul intre cele doua de mai sus, cu helipad dar fara hangar – conceptul patrulorului Proiect 22500. Cu o lungime de 84 de metri, un deplasament de 950 tone, o viteza maxima de 28 de noduri si o autonomie de 4000 mile marine, nava poate acomoda un echipaj de pana la 80 de marinari si are o anduranta de pana la 20 de zile.
Gama de misiuni cuprinde; protectia navelor si a liniilor de comunicatie si aprovizionare, protectia antiaeriana cu raza scurta, vanatoarea submarinelor, sprijinul cu foc al fortelor de debarcare, paza de frontiera si patrularea apelor teritoriale si a zonelor economice exclusive.
|
||||||||||||||||||||||
In incheierea lotului rusesc, putin mai pe larg un video interesant, continand si prezentare a corvetelor standard Proiect 20380/20385/20386:
Printre corespondentele vestice un pic mai compacte sunt si NPR-urile Combattante FS-56 si Super-Vita Mk II (Roussen), deja prezentate succint aici. Insa se poate observa ca acestea nu detin VLS-uri pentru capacitati de lovire cu rachete de croaziera.
Ce ni s-ar potrivi noua, in clasa echivalenta in completarea corvetelor si fregatelor ar fi probabil o nava din clasa Sigma FastAttack 7310, sau ceva comparabil dintre cele doua de la paragraful anterior.
Cu o lungime de pana la 80 de metri si un deplasament de pana la 1150 de tone, nava Sigma poate atinge viteze de peste 30 de noduri.
Nava detine si cateva VLS-uri pentru protectia antiaeriana, fiind oarecum similara cu rusoaicele de mai sus, mai putin pachetul „strike”, unde sunt disponibile doar rachete antinava. Ideal ar fi existenta unui spatiu configurabil pentru containere cu diverse sisteme de arme, similar cu ce am vazut mai sus. Suplimentarea numarului de celule VLS este putin probabila daca se vrea pastrarea unei nave compacte si ieftine, iar trecerea pe VLS de clasa superioara care sa poata duce si alte pachete de arme ar fi posibila doar prin suprainaltarea cu cel putin un metru deasupra puntii. Avand in vedere ca nici corvetele sau fregatele nu vor avea capacitati „strike”, putin probabil sa existe interes pentru asa ceva pe nave din categorie inferioara.
Mai usoara ar fi probabil suplimentarea numarului de containere pentru rachete antinava, folosind o racheta antinava cu capacitati de atac terestru (cum se lauda unii producatori) sau instalarea unor containere de tip Himars sau MML.
Daca in versiunea standard, FastAttack 7310 este propusa fara helipad, pupa fiind ocupata de lansatoarele de rachete antinava si amarajul barcii rapide de interventie, iata si o versiune cu helipad, pretul platit fiind reducerea numarului de containere pentru rachetele antinava, mutate pe suprastructura, intre catarg si cos:
De remarcat si cresterea numarului de celule VLS SHORAD la 12, desi e probabil ca prin amplasarea lor in borduri sa nu aibe acces la aceeasi profunzime. Profunzimea este insa probabil suficienta pentru canistre AA SHORAD (Mica/ESSM). In partea dreapta jos a imaginii se remarca silueta unei versiuni fara helipad dar cu lansator RAM.
Sora mai mica, Sigma 6610, are exact dimensiunile Karakurt-ului, renuntand la helipad, dar pastrand VLS-ul (2×4 celule) si un numar redus de rachete antinava:
Un derivat si mai compact (lungime 61metri si deplasament 639 de tone), Sigma 6110 a fost prezentat la IDEX 2017 din UAE, avand o configuratie similara, dar celulele 2×4 VLS mutate pe borduri si un lansator RAM la pupa:
Astfel de nave ar avea capacitati apropiate de ale corvetelor, dar la un cost mai redus, putand suplimenta flota principala in majoritate amisiunilor, fiind foarte utile mai ales in misiuni de patrulare costiera.
Dar hai sa vedem mai intai corvetele contractate si apoi livrate!
Marius Zgureanu
Citeste si:
https://www.rumaniamilitary.ro/rusii-au-o-problema
https://www.rumaniamilitary.ro/prima-nava-ruseasca-dotata-cu-pantsir-m-a-fost-lansata
https://www.rumaniamilitary.ro/noutati-in-marina-rusa
https://www.rumaniamilitary.ro/npr-grele-combattante-fs556-vs-supervita-mkii
https://www.rumaniamilitary.ro/noi-luam-sigma-si-ei-formidable-in-varianta-olandeza
https://www.rumaniamilitary.ro/damen-shipyard-a-prezentat-sigma-6110-corvette-la-navdex-2017
https://www.rumaniamilitary.ro/offshore-patrol-vessel
https://www.rumaniamilitary.ro/corveta-flexpatrol-98-stealth-ng
Surse:
https://www.artstation.com/artwork/YaQGld
ThaiMilitaryandAsiaRegion/project-22160-class-patrol-ships-russia/
. https://www.globalsecurity.org/military/world/russia/22500.htm
.
Ar mai fi și proiectul fs 65 al celor de la cmn
https://cmn-group.com/products-and-services/military-vessels/combattante/combattante-fs65/
Chiar dacă nu au helipad potrivit pentru un elicopter clasic, are unul pentru drone.
si Super Vita MkII. Le-am pomenit dupa ultimul videoclip cu rusoaice, cu link la articolul de mai demult.
Le-am văzut Marius. Tocmai de aceea am spus de fs 65. Opțiuni ar fi o mulțime. Până atunci, vorba ta: să vedem semnat ceva pentru corvete… că anul ăsta a fost cu izolete…
numai vești bune?
Frumoase rau, usoare si armament pe ele mai mult decat un Sovrenemmy……diferenta o va face senzorii , radarele si fiabilitatea navelor in general , poate ne-ar trebui si noua vreo 4 patru navusti in genul lui 22500, in rest rusii vad ca vor nave mici si usoare cat mai dedicate si cu armament garla pe ele vorba aia la ei cantitatea conteaza, din pacate pt noi la incasare tre sa ai si calitate si cantitate ca nu stii care oarba te loveste.
Observ ca, pe partea de lupta antisubmarin, rusii sunt un pic cam relaxati. Cel putin in Marea Neagra. Se concentreaza foarte mult pe lupta anti-nava si pe posibilitatea de a lansa rachete de croaziera. E adevarat ca si riveranii sunt varza la acest capitol, in afara Turciei.
Acum vad ca si ei, ca si israelienii, inghesuie toate armele vietii intr-un tonaj foarte mic. O fi bine, o fi rau? Deja Gowind-urile par limuzine de lux, cu exces de loc liber.
Acum stiu ca toata lumea isi da cu parerea cam cu ce ar trebui noi sa ne dotam, eu zic ca daca merge bine treaba cu francezii, sa mai luam doua Gowind la 3100 t cu facilitati existinse de comanda si control (un nou cuplu regal) si niste (multe daca se poate) fast attack de la Damen si 4 U212 de la Fincantierii. 🙂 dorinte de Craciun.
Bineinteles, Fincantieri cu un singur i 🙂
Nu e rea ideea de a face un +2 la corvete, nu neaparat pentru a inlocui fregatele. Raman la ideea ca macar o fregata AA ne-ar prinde bine la ce inghesuiala de senzori, rachete si avioane e pe malul M. NEgre, cu distante relativ mici. Fregata respectiva nu e necesara daca joci cu fundul in poarta, la tarmul nostru al M. Negre, dar deja in partea indepartata a ZEE noastre s-ar putea sa fie nevoie, ca sa nu mai vorbim de alte misiuni, mai ofensive.
Daca ramanem pe echiparea actuala, 2-3 fregate + 4 corvete, atunci 2-4 mini-corvete in clasa 1000 de tone ar putea fi interesant.
Apoi putem extinde flota cu un lot de NPR-uri adevarate, cum propunea si Nicolae, in jurul a maxim 5-600 de tone, poate chiar ceva ultracompact si chiar mai usor.
Da, Marius. Ai dreptate cu fregata AA, dar s-ar putea sa fie mai mult decat ne permitem. Acum macar sa vedem semnat contractul ala pentru corvete. Si dupa, sa speram ca nu ne oprim aici :).
Oricum, rusii se misca cu talent si e foarte greu sa tinem pasul cu ei, referitor la nr de nave de suprafata, sub-uri si avioane AN. Poate nici nu ar trebui sa ne propunem asta, ci sa gasim solutii de raspuns eficient, astfel incat sa ii doara rau in caz ca o iau razna. PrSM pare sa fie o astfel de solutie.
Ptr baltoace gen MN, baltica sau caspica aceste mini fregate( ca armament ambarcat sau capacitate de lovire) sunt ideale. Mici, ieftine, RCS redus, cu suficiente rachete AN cat sa dea dureri de cap unor nave mult mai mari. De elicoptere ASW nici nu au nevoie deoarece actioneaza la mica distanta de tarm si in caz de ceva pot primi ajutor aerian de acolo relativ repede. Sincer, nici la ale noastre(care vor fi alea) nu vad utilitate elicopterului ambarcat(sau cel putin al hangarului permanent) . La ce ZEE avem(vreo 120nm latime max) daca o corveta descopera un sub in zona poate primi suport aerian in max 1h(timp in care sub ul se poate deplasa max 5-10nm).asta imi confirma banuielile. Principala misiune a lor o sa fie escorta AB urilor la 700-800km distanta de apele teritoriale romanesti. Acolo, da, au nevoie de elicopter ASW si hangar.
Macar helipad ar fi util si pentru UAV-uri de tip elicopter… dar asta inseamna ca urci la +1000 to
Astazi elicopterul este esential in lupta AS. Marea Neagra este libera asa ca nu trebuie sa te limitezi la propria ZEE. Nimic nu-ti interzice sa preiei un submarin rusesc de la limita apelor teritoriale ale Novorosiisk-ului.
Lupta AS este una care cere alocarea de resurse importante si coordonare de exceptie. Eficienta senzorilor ambarcati poate fi limitata in anumite conditii de temperatura&salinitate a apei iar torpilele de la bord au o raza limitata de actiune. In aceste conditii, tu nu stai sa-ti ajunga elicopterul de la uscat… Ridici elicopterul tau si-i dai lu’ ala rapid in cap. In plus, raza de actiune a elicopterelor este limitata, cu cat esti mai departe de baza, cu atat scazi eficienta lui exact cand ai mai multa nevoie de el.
Nu prea mai exista astazi nave care sa faca AS fara elicopter la bord.
Seria 20380 este exact ce vrem si noi sa luam acum in loc de Tetaluri. Daca nu ma inseala memoria, sunt produse pentru Baltica si Pacific, cel putin pentru moment. Poate si flota de nord. Momentan nu este nevoie de ele in Marea Neagra pentru ca nu prea au ce urmari. Doar turcii au submarine si probabil ca alea-s destul de ocupate in Mediterana cu palicarii.
Nimic nu te impiedica sa ataci un sub la limita apelor rusiei?? Poate gramada de baterii de coasta cu zeci de rachete bi/trisonice cu raze de 350-500km?? Sau poate escadrilele de su24/35 dotate cu alte zeci de rachete? Nu mai vorbesc de „piticile” astea doldora de klub uri. Sa fim seriosi, in caz de conflict(total improbabil, parerea mea) orice nava iesita din ZEE este rapid recif submarin iar oamenii din echipaj eroi post mortem. Si asta fara ca rusii sa isi expuna prea mult navele de suprf sau suburile.
Am spus sa preiei, nu sa ataci. Ca sa fiu mai explicit, din cate stiu eu, nimic nu te impiedica sa faci asta in vreme de pace (nu de razboi). Este o mare libera.
ZEE asta ce e, vreun scut de energie de care nu trece nimic? Rusii au cu ce sa-ti conteste ZEE oricand vor ei. Au suficienta aviatie ca sa faca asta fara probleme.
ZEE este o zona in care orice nava militara poate intra pe timp de pace. D-abia la marea teritoriala se schimba nitel datele problemei, daca-mi amintesc bine.
Am spus ZEE ptr ca odata intrata o nava militara acolo, incep baietii sa se agite. Cand se apropie de zona contigua(24nm in cazul MN) deja vin sa intrebe de sanatate. Cat despre cand le folosesti ptr mine e clar. in caz de razboi. Si atunci situatia in baltoaca e nasoala rau. Cu rachetele din silozurile din sudul sevastopolului bat pana in bosfor. Si nu doar cu un tip. Asa ca faza cu reciful si eroii devine mega plauzibila. Daca adaug 6 varshaviancex4 klub, 3 grigorovichx8,, toate aste mici si vreo doua escadrile de su24 si 35 imi vine sa il sfatuiesc pe fi miu sa nu mai dea la liceul militar de marina.
Pai nu spui tu ca nu ne-ar ataca rusii? Te hotarasti o data? 🙂
Ultimul razboi in „baltoaca” a fost ala mondial… Pana una alta, toata lumea face „descurajare si disuasiune” asa cum poate. Bine, momentan, nu e si cazul nostru.
SNMG 2 opereaza frecvent in proximitatea Crimeei si din cand in cand mai iese un „spectacol” pe cinste care se lasa cu demisii in randul US Navy/Royal Navy.
Te las sa intelegi ce vrei din cele de mai sus…
Rusii nu ar ataca o tara nato(si implicit toata alianta) ca nu au resursele necesare si nu sunt tampiti. Despre ceilalti, nu bag mana in foc. La ce goana dupa resurse o sa fie la un moment dat, si la ce zace in subsolul siberiei, orice este posibil.
Nicolae,
„Astazi elicopterul este esential in lupta AS…”
Acu’ ceva timp afirmai că nu ne permitem niste navalizate autentice. Cum surmontăm acest lucru?
Vorbind din perspectiva marinei actuale, dotată (și) cu 3 Puma Naval anemice…
M-ar ajuta sa stiu in ce context am spus asta… 🙂 Cred ca in articolul despre drone totusi…
E clar ca MH-60R este deopotriva un elicopter capabil si scump. Pumele sunt totusi capabile sa duca lupta AS, chiar daca le lipseste sonarul imersat. Putem folosi un elicopter mai ieftin pe plaforma BlackHawk dar totusi mai capabil decat Pumele noastre navale.
O posibila alternativa poate fi reprezentata de drone, asa cum este Seagull de exemplu. Cu banii de pe un MH-60R poti sa iei mai multe astfel de drone cu care sa participi la vanatoare.
Problema distantei poate fi rezolvata partial cu ASROC.
Hehe, ceri prea multe de la mine, și cum nu sunt prea prieten cu sistemul de căutare de pe aici… ?
Eu cred că Pumele sunt ca inexistente pe AS, prea puține.
Pe domeniul asta nu avem nimic, dar chiar nimic de pus in balanță.
Câteva elicoptere, drone de patrulare maritimă, poate și un avion dedicat închiriat de la aliați ( pe modelul F16 italian)?
N-as spune ca nu avem nimic. In ordinea numerelor de pe tricou:
1) mijloacele de observare NATO, care iti pot spune cand un submarin a iesit din baza;
2) P-8-urile americane care mai dau si pe la noi;
3) T22R-urile + Tetalurile + Pumele Naval (nu e chiar nimic sau, daca vrei, e mai mult decat nimic).
Pe langa corvete & inarmarea fregatelor, eu as mai lua:
1) 4 drone aeriene de patrulare maritima (aici e scump!) – Sea Guardian/Hermes etc;
2) 8-10 drone in genul Seagull cu sonar tractat cu adancime variabila (vreo 10000000 USD/drona, parca);
3) 40-50 de Wave Glidere precum cele de la Liquid Robotics (350000 USD/drona); si 4) vreo 100 de „planoare” pentru masurarea datelor hdrografice in raioanele de actiune pentru reglarea senzorilor.
Sa nu uitam ca-Kilo nu are AIP, asa ca mai trebuie sa si snorkeleasca la adancime de periscop in misiunile mai lungi sau daca vrea mai mult de 4-5 Nd viteza pe termen lung.
Si bineinteles elicoptere mai capabile decat Pumele Naval.
care ar fi diferenta intre Puma Naval si elicoptere navale „mai capabile”?
1.) O pereche de motoare Makila + transmisie si rotor, totalizand vreo 4 mil.$?
2.) Upgrade/inlocuire radar Telephonics RDR-1500B cu unul capabil sa desemneze tinte (macar Telephonics RDR-1700)?
https://www.rumaniamilitary.ro/radarul-de-pe-puma-naval
https://www.rumaniamilitary.ro/date-despre-iar-330-puma-naval
3.) Degivrare in pale, cateva sute de mii de $?
4.) Spike ER si NLOS, tot cateva sute de mii de $?
5.) Upgrade contramasuri IR/radar/LASER (+ DIRCM), alte cateva sute de mii $
6.) Dotarea cu o racheta antinava?
7.) Eventual, blindaj suplimentar si ranforsari
Punctele 1-5 cred ca ar intra in 6 mil.$/ elicopter, mai ales ca radarele Telephonics RDR-1500B ar putea fi mutat la cele ale MAI pentru paza de coasta, unde desteptii cerusera radare militare
https://www.rumaniamilitary.ro/la-noi-ca-la-nimenea
Atat Pumele Naval cat si elicopterele recent modernizate Puma LRM cu Elbit BrightNite fac parte dintr-un lot de aproape 20 de celule (14/16+3) cu resursa destul de mare, echipamentele puse pe ele fiind noi.
Daca tot sunt aproape noi, de ce dracu’ s-au zgarcit sa le puna si motoare Makila 1A, protectie si niste radare ca lumea?! Ca sa nu faca o treaba completa?
https://www.rumaniamilitary.ro/elbit-systems-brightnite-flight-tests-iar-330l
Apropos de cei care vor H225 pe corvete, e prea greu la 11 tone, limita fiind la 10 tone pentru Gowind sau Sigma (H215M se incadreaza corect):
https://www.rumaniamilitary.ro/h225m-caracal-naval-combat-helicopter-il-vrei-pe-corvete
sa ne reamintim si de fregate, un articol mai vechi
https://www.rumaniamilitary.ro/variante-pentru-modernizarea-fregatelor-t22
MZ,
Corect, mai ales aia cu degivrarea pentru toată flota de Pume…
Dar întrebarea e alta, ce a fost în capul lor???
De ce nu au comandat, in stilul caracteristic, cu bucata sau cu duzina, dar macar la un nivel decent de dotare, și nu unul minimal?
De ce?
Nicolae,
Când ziceam că nu avem nimic, mă gândeam la.noi, nu la alianță.
Deci 1+2 ok, alianță.
3 ești sigur ca cele 2 22-uri au funcționale capabilitatile AS? Că eu am un mic dubiu… Și dacă da, la ce nivel? Mai era unul pe aici de vorbea de Exocet-urile de pe ele…și chiar daca ar avea AS, nu le scoți din rada că nu au AA. Sau AN.
Tetal -no way, iar Pumele le-a sintetizat MZ mai bine.
Dotare: 1+2+3+4 nu duc la un efort bugetar atât de mare pe un interval de 5 ani, și abia atunci am conta, nu?
T22 are de la britanici sonarul in chila si TLT-urile cu Stingray. Si Pumele Naval, cele mai moderne de fapt. Tetalurile au ceva important, sonar tractat/imersat. E mai mult decat nimic…
1+2+3+4 da, dar doar cu corvetele noi si T22-urile modernizate, nu singure. Si ceva nava mama, cu comunicatii pe masura.
Scuze Nicolae, ca n-am mai putut astepta! 🙂
Huh? 🙂 Ce sa mai astepti? 🙂
N-am niciun articol in plan pe acest subiect, iar Buyan M, Karakurt si Bykov le-am tratat exhaustiv mai demult pe rnhs in seria despre capacitatile rusesti la Marea Neagra.
Ca prima observatie, daca-mi permiti, nu cred ca navele astea din articolul tau au turbine pe gaz. Cand m-am documentat pentru cele mentionate mai sus, planurile rusilor includeau intr-adevar turbine dar nu le aveau. Primele turbine navale produse de rusi au mers la Gorskov, asa ca din astea mici, nici una nu are momentan turbine.
Bykov e un concept interesant, dar nu cred ca pana acum au integrat modulele de armament (Shtil, Kalibr, Paket) pe ele.
Ce-mi place la rusi e ca au standardizat armamentul, Paket pentru AS, Onix, Kalibr pentru AN si atac la sol la distante mari si Poliment Redut pentru AA pe navele mai mari si Pantsir pe cele mici.
Au facut si exercitii interesante cu Bykov pe post de pichet radar avansat pentru S-300/400.
In fine, nu vreau sa fac „reclama” la rnhs (nu castig o iota din publicitatea venita din trafic, oricum nu mai merge ca nu stiu ce nu i-a convenit lu’ domnu’ google), dar acolo se gasesc cateva informatii, zic eu interesante, despre activitatile rusilor la Marea Neagra, atat in seria de stiri cat si in cateva articole care trateaza fiecare nava in parte.
Am observat si tendinta de a asimila Karakurt/Buyan & comp cu niste Fast Attack Crafts. Cu Kalibr capabil sa loveasca multe orase din Europa la bord astea nu mai sunt simple FAC… Sunt baterii mobile pentru atac la sol, rol in care au fost folosite si in Siria. Daca privim lucrurile asa, nu pot fi comparate cu „echivalentele” lor europene ca alea nu au nici rolul, nici posibilitatile tehnice (Tomahawk, MdCN etc) de a face atac la sol la distante mari.
Oricum, te felicit pentru sinteza! 🙂
P.S. Pentru noi, in opinia mea, in loc de Tarantule, avem doua optiuni: ori mergem in zona 1000 – 1500 to (K-130), ori in zona 300 – 400 to (cele prezentate intr-un articol mai vechi pe aici, sigur ti-l amintesti). Mie mi-ar placea ceva in zona Visby pentru asta, dar fara turbine pe gaz si fara torpile, insa cu AA mai serios. Si nu la pret de Visby (creditate pe la 190 – 200 milioane/unitate).
nu e prea mica pentru un radar aa ? chiar daca indesi niste rachete de obicei restul ocupa spatiu mare pentru aa
Cine mai exact nu e prea mica?
ceva in zona visby. trebuia sa mentionez la datamai comentul, my bad
No worries! 🙂
Visby actuale nu au aparare AA cu rachete, doar stealth-ul, contramasurile si sistemul de razboi electronic si tunul de 57.
Au un radar suficient de capabil sa ghideze o racheta cu raza scurta/medie de actiune sau pur si simplu poti sa pui SeaRam care preia de la Phalanx sistemul radar si cel FLIR fiind independent de radarul principal al navei.
Visby erau prevazute sa primeasca Umkhonto dar s-a renuntat. In opinia mea, pentru o nava in genul Visby, un sistem bazat pe RAM sau VL Mica/Sea Ceptor este suficient. Tunul de 57 poate deja sa traga cu munitii inteligente cu sanse mai mari de a da jos o racheta/avion etc.
vorbiseram noi mai demult, dar poate am inteles eu gresit 🙂
Da, la turbine am evitat sa scriu ulterior, dar am pus la inceput configuratia prevazuta, ca nu stiu daca la un moment dat le mai adauga, macar pe navele nou construite. Fara turbina inseamna ca le afecteaza viteza maxima.
Exact capacitatea asta de atac la sol cu rachete de croaziera lipseste la optiunile noastre, insa nu cred ca o vom avea nici pe fregate, alea noi, cand or fi. De aia m-am gandit la capacitatile land-attack ale unor rachete antinava, chiar daca distantele nu sunt aceleasi, iar apoi la HIMARS.
Partea cu containerele cu diverse pachete mi s-a parut interesanta, adica sa poti reconfigura o parte din armamentul navei. Daca faci loc pe nava sau pe helipad pentru ca la nevoie sa poti lua containere-lansator HIMAS/ racheta AN / racheta AA poate in viitor Multi Mission Launcher 🙂
Cand sppuneam eu acum ceva vreme, ca ce bine era daca luam inaintea portughezilor alea 4-6 flyvefisken daneze!!! La ora asta, luand cu taraita containerele stanflex, aveam niste nave multifunctionale(NPR ASuW, corveta usoara ASW, minehunter si puitor de mine) care in unele cazuri aveau si aparare AAW cu sea sparrow(care pot fi convertite pe ESSM). Scoteam la pensie mustele, cosarul, tetalurile(macar alea doua vechi) si tarantulele.
Pentru inlocuirea temporara a Harpoon, britanicii vroiau o racheta AN cu capacitati de lovire in adancimea teritoriului inamic. Ei spun ca RBS, NSM si LRASM se incadreaza aici. Practic ai o racheta duala asa cum e Onix-ul, ca tot suntem la rusi.
Pana la Multimission launcher mai e. Eu m-am gandit ca toata treaba asta cu containerizarea e numai buna ca sa reinviem conceptul de crucisator auxiliar, nu ca astazi Romania (statul) ar mai avea vreo flota comerciala: https://rnhs.info/crucisatorul-auxiliar-un-concept-inca-actual/
Ideea containerelor e interesanta dar implica un CMS pregatit sa le administreze pe toate si niste senzori pe masura. Adaugarea unui container, cu propriul sistem de comanda, neintegrat in CMS s-ar putea sa nu aiba aceeasi eficienta.
Corect, si Visby ar intra, la aproape 700 de tone, de ar fi putin mai ieftina 🙂
Nu imi e clar unde voiau sa puna Umkhonto pe Visby, ca banuiesc ca trebuia VLS ca pe Hamina:
https://i.imgur.com/enKGjiS.jpg
https://pbs.twimg.com/media/Dgym6y2X4AAQdwp.jpg
https://www.udefense.info/attachments/a7341982-c946-43c1-8d5d-b71bf55ab5b6-jpeg.29844/
In fine, ar avea nevoie macar de un RAM iar in zona puntii din fata helipadului (unde era prevazut hangarul) ar putea intra containerele multimisiune, toate impachetate in containere/lansatoare stealth. Spatiul respectiv ar putea fi configurat in functie de misiune, fie cu hangar retractabil, fie cu containere de arme.
Lansatoare NSM „ingropate” pe Skjold:
http://www.seaforces.org/wpnsys/SURFACE/KDS-NSM_DAT/Naval-Strike-Missile-NSM-14.jpg
Spatiul multimisiune – hangar:
https://thaimilitaryandasianregion.files.wordpress.com/2019/10/visby-equipment.png
Citisem mai demult ca Umkhonto ar fi venit in hangarul elicopterului, una excluzand-o pe cealalta.
Se poate face un Visby mai ieftin daca mai renunti la „stealth” (nava e din carbon, un soi de GRP, dar din carbon), partial la viteza (avand totusi un decent 30-35 Nd) renuntand la turbinele pe gaz si tot asa. Pana la urma e posibil sa iasa un compromis bun intre capacitatile tehnico-tactice si pretul fierataniei.
Visby e usoara si datorita materialelor folosite la constructia ei. Probabil ca daca e construita in otel, va fi mai grea, dar si mult mai ieftina.
A fost prezentata la Flexpatrol, derivata din Visby, o solutie in hangar, doar sa fie suficient de lata:
https://www.rumaniamilitary.ro/corveta-flexpatrol-98-stealth-ng
https://www.rumaniamilitary.ro/wp-content/uploads/2018/11/FlexPatrol98_Kockums.jpg
Sau un Mk-49 cu 21 de RAM pe hangar.
si ? 🙂
Și uite ca aparu articolu, sa ști ca ai avut dreptate cu băgatu ghearei în gat ca pițigoiu ( cei al lor e al lor, știu sa deseneze un dizain) sa ne fereasca Sfântu să le folosească pe spinarea noastră. PS de ce dracu nu facem și noi ca pichinezi galbejiti sa copiem ce ne place și sa inbunatatim ce nu ne place la diferite produse ca imaginație avem și bani nu cred ca nu sunt pentru cercetate, problema ca nu se vrea sa se investească în cercetate, tule muma lor…
Măcar un cuirasat gen Missouri nu ne-ar strica…
Cel mai mare avantaj al celor doua proiecte consta din dimensiunile navelor, in special latime si pescaj, care le permit sa se miste pe reteaua fluviala a Rusiei, din Marea Neagra in marea Caspica sau in Baltica si Marea Alba.
Nu am avut timp sa verific adancimeile si latimile de la toate canalele si ecluzele de pe traseele fluviale rusesti dar, unde am verificat, navele par sa nu aiba probleme sa tranziteze.
Asta inseamna cateva atuuri de neneglijat:
– la nevoie, pot fi transferate dintr-un teatru in altul pentru asigura superioritate numerica;
– pot lansa atacurile cu rachete cu raza de 2500 km de oriunde de pe reteaua fluviala ruseasca;
– pot fi dispersate si reaprovizionate cu rachete in zone greu de atins de catre sistemele de lovire adverse;
– pot fi transferate pentru reparatii in zone din afara razei de lovire a sistemelor adverse.
Practic, ai sisteme de lovire mobile si ready to fire in acelasi timp pe care le poti muta unde vrea muschiu lu’ matale.
Va salut si La Multi Ani ! Nu stiu daca ati avut curiozitatea sa aruncati o privire in portul Sevastopol, prin intermediul Google maps. Pozele din satelit sunt proaspete ,din 2020. Comparativ cu cele din 2014 ,se vede ca numarul navelor de razboi sa dublat. Acolo am vazut doua nave ,cu arhitectura interesanta, probabil corvete de tip nou .( sunt dispuse in stanga unui nave mari, probabil crucisator, in Sevastopol Bay . Au si helipad vopsit in culoare portocalie.
Crucisatorul, cred ca este din clasa SLAVA, dupa dispunerea lansatoarelor de rachete antinava!
Pai au unul singur la Marea Neagra, crucisatorul Moskva.