Prima pagină 1-ROMANIA Armata Romana Fortele Aeriene Romane - RoAF Racheta aer-sol A-921

Racheta aer-sol A-921

, , ,
This entry is part 12 of 14 in the series Armament de aviatie fabricat in Romania

                                                                                         IAR 95-A921 Delta NG
Racheta aer-sol A-921 a fost produsa in numar relativ redus dupa modelul de referinta sovietic H-23M Grom ( Tunet ),  codificat NATO ca AS-7 Kerry, intrat in dotare in anul 1973.
Racheta A-921 fost omologata in anul 1992.
In Romania a fost destinata echiparii avionului MiG 23 MF ( cu lansatoare APU-68U sau UM), si s-a preconizat intrarea in panoplia de armament a  avioanelor IAR-95 si IAR-93 modernizat. Nici unul din acestea nu au intrat in dotare, restrangand astfel aria de utilizare a rachetei.
Era o racheta dirijata prin radiocomanda , destul de dificil de utilizat, pilotul fiind nevoit sa mentina tinta in reticulul vizorului optic prin orientarea avionului in directia sa, si in acelasi timp sa dirijeze racheta cu o micromansa, urmarind flacara trasorului rachetei, astfel incat aceasta sa se mentina suprapusa pe tinta.
Pentru dirijare se foloseau complexele Delta N si Delta NM, integrate in fuselajul avionului sau complexul Delta NG, intr-un container acrosat.
Racheta avea urmatoarele caracteristici tehnico-tactice:
-lungime                    3,525m
-diametru fuselaj         0,275m
-anvergura                  0,785m
-masa                        287 kg
-incarcatura exploziva 111kg
-viteza                        750-800 m/s
Desi in varianta dirijata radio precizia era destul de redusa si dirijarea anevoioasa,
consideram ca racheta A-921 ar putea fi modificata usor in racheta dirijata laser, asa cum racheta STAR a fost realizata prin modificarea proiectilului reactiv nedirijat   PRN-80.
           Racheta aer-sol prin radiocomanda A 921b
                                                                                                 Rachete ELMEC
                    Racheta AS 7
   Bombe de aviatie la Expozitia permanenta de la Clinceni

 

Racheta A-94M

 

Bibliografie
-Wikipedia
-emisiunea Pro Patria, TVR1
                   Nicusor
Series Navigation<< Racheta A – 94 MLansatoare de submunitii de fabricatie romaneasca pentru dotarea aeronavelor >>

22 de comentarii:

  1. romania inedit
    28 noiembrie 2011 la 20:13

    Ar fi putut fi ceva daca exista o anumita continuitate !

    Răspunde
    • George GMT
      28 noiembrie 2011 la 20:22

      Cam prea multi de daca pe la noi…Daca am fi continuat macar un sfert din proiectele aflate in dezvoltare in 1990, eram mult mai bine astazi!

      Răspunde
    • Mircea87
      29 noiembrie 2011 la 11:29

      Din pacate, multe dintre proiectele de dinainte de 1989 erau finantate din imprumuturi sau cu bani luati din sectorul civil si nu s-au dovedit a fi rentabile pe termen lung. Erau o povara pentru economie. Majoritatea proiectelor erau depasite si nu faceau fata pe o piata suprasaturata cu armament. Chiar si astazi, rare sunt cazurile in care subsidiarele ROMARM sunt pe plus. Problema e managementul prost, investitiiile facute fara cap in echipamente invechite si lipsa de viziune.

      Răspunde
  2. Ștefan
    28 noiembrie 2011 la 21:58

    Oare? Unele erau născute moarte de la început. Se încerca reinventarea roții.

    Răspunde
  3. nicusor
    29 noiembrie 2011 la 15:33

    Nu cred ca se incerca reinventarea rotii . In multe cazuri , Romania primea o licenta de productie din URSS ca offset pentru cumpararea de tehnica .Spre exemplu , Romania producea transportoare blindate dupa licenta BTR-60 ( mai tarziu si BTR-70 ) pentru URSS si fosta RDG , unde au intrat in dotare sub indicativele SPW-60 si SPW-70 , si culmea , acolo au functionat bine, ceea ce denota o intretinere adecvata ( lubrifianti , baterii etc).La noi , uleiuri proaste , ani intregi de nefunctionare , baterii lipsa. In general , la TAB-uri se pornea un motor cu baterie sau prin tractare , utilizarea preincalzitoarelor fiind interzisa , iar al doilea motor se pornea cupland propulsorul cu jet , ceea ce ducea la numeroase avarii ..
    Alta : un ofiter se plangea , pe postul national de televiziune,la emisiunea Pro Patria, demult , ca unitatea sa de aviatie inregistra 50 % rateuri la rachete din cauza drumului prost de la depozit pana la linie . Rachetele erau romanesti si rusesti deopotriva.
    Proiecte super-depasite ?
    Nu cred . Nu li s-a dat nici o sansa .
    Inceputul se face cu ceva .Spre exemplu , s-au fabricat diferite tipuri de rachete de inspiratie sovietica, acumulandu-se experienta .In 1993 , ar fi trebuit sa intre in faza de cercetare o racheta antitanc dirijata laser, la Electromecanica Ploiesti.Nu a mai ajuns.
    Despre radarul Start-1M si sistemul de tranmisie de date asociat , ce parere aveti ? In 1999 , era la nivel mondial : si cel mai important , soft-ul era produs in tara .
    De tranformarea motorului Viper 632 in Viper 680 nu s-a prea auzit , nu ?
    De kit-ul GPS pentru bombe ?
    De tancul TR-125 fiabilizat ?
    Munitiile AHEAD romanesti ?
    Sistemul AA ADMS ( Carpati ), pentru rachete A-94M , cu cele 5 lansari cu reusita 100% ?
    Am dat doar cateva exemple . Sunt multe altele.
    Si as putea continua cu exemplele .
    Dar vad ca e trendy sa critici . Oricum , nu se apara nimeni din partea aceea .
    Apropo, la mine in oras , la dealerul Renault , s-au vandut toate Daciile Logan, Sandero , Duster.Adica modelele dispretuite acasa, in Romania .

    1
    Răspunde
  4. George GMT
    29 noiembrie 2011 la 17:05

    Marele avantaj al acestor proiecte nu este ce s-a realizat in mod explicit ci ceea ce se putea face mai departe! Sa nu uitam ca mare parte din aceste rachete, si nu numai rachete, au fost produse de debut, s-au format specialisti, s-au construit linii de fabricatie… Si faimoasa AIM 9 dadea rateu dupa rateu in Vietnam, dar pe masura ce experienta si expertiza cresteau….Astazi am fi putut avea a doua sau a treia generatie de A 921, si in mod sigur ar fi fost o rachete cel putin buna. Marea pierdere o constituie nucleul industrial care s-a dus pe Apa Sambetei odata cu sistarea acestor programe si specialistii formati in multi ani. Mare pacat!

    3
    Răspunde
  5. aky
    23 decembrie 2013 la 16:10

    programele romanesti sant la fier vechi taiate,vandute pe doi bani

    Răspunde
  6. wolf
    8 septembrie 2014 la 20:27

    adevarat grait si constatat….suntem terminati!

    Răspunde
  8. amz
    8 iulie 2016 la 23:03

    Vad o schema in care o racheta vizeaza un radar, s-au dezvoltat si variante pentru misiuni SEAD?

    Răspunde
    • nicusor
      4 decembrie 2016 la 20:44

      Stiu ca se lucrase in acesta directie, se realizase un ansamblu de receptie ce putea fi utilizat pentru un cap de autodirijare, daca o sa gasesc ce aveam despre el o sa postez ( mi se pare ca am mai scris un comentariu ).
      Mai stiu din Buletinul Tehnica Militara parca , despre realizarea unui container acrosat de contraactiune electronica , dar asta inainte de 1989 , intr-o baza de reparatii ( cu secretomania de atunci ,termenul de baza baza poate fi folosit si pentru o sectie de reparatii a unei uzine aero ).

      Răspunde
  9. nicusor
    27 noiembrie 2022 la 21:23

    http://alejandro-8.blogspot.com/2022/11/entrevista-con-dos-antiguos-pilotos.html
    Interviu cu 2 piloti romani de MiG-23 .
    Varianta noastra nu avea incorporat sistemul de dirijare pentru H-23 / A-921 , containerul ( pod-ul ) Delta NG se acrosa pè pilonul inferior stanga .

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *