Antitank missile, semiautomatic or manual guided through wire, 125 mm caliber
Racheta antitanc, dirijata manual sau semiautomat prin fir, cal. 125 mm
9M14P Maliutka, At-3 Sagger
Asa isi denumea produsul un site romanesc care incerca sa faca reclama industriei de aparare, atata cat s-a putut face.
Este vorba de versiunea romanesca a rachetei de productie sovietica 9M14P Maliutka.
Adica „Micuta”. Codul NATO atribuit este AT-3 Sagger. O arma incercata in razboaie, mai buna sau mai slaba, aceasta dupa priceperea operatorilor sau a propagandei adverse.
Modelul de referinta sovietic a fost introdus in dotare in anul 1963 si a fost produs, cu imbunatatiri succesive, pana in anul 1984 in URSS. In alte tari, cum ar fi Romania, Serbia, Bulgaria se afla inca in nomenclatorul de fabricatie. De mentionat ca in Rusia, incepand cu 1995 mai ales, s-au lansat oferte de reluare a productiei cu modele modernizate sau doar de modernizare a rachetelor existente in dotarea tertelor tari utilizatoare. In jur de 45. Sunt oferite noi tipuri de incarcaturi cumulative, in tandem, sau incarcaturi termobarice.
De asemenea, pe baza variantei 9M114P ( poluavtomaticescaya, semiautomata ), s-a realizat o noua racheta pentru dotarea complexului portabil Fagot.
Racheta originala este o racheta antitanc ghidata prin fir, cu dirijare manuala dupa linia de ochire ( acronim in engleza MCLOS ). In acest caz operatorul lanseaza racheta si apoi observa tinta si punctul luminos al trasorului rachetei, prin periscop sau cu ochiul liber, utilizand un joystick pentru a face corectiile pe traiectorie. Cea mai simpla forma de dirijare a unei rachete antitanc. Dar sa nu uitam ca pentru a se ajunge la asa ceva au fost necesari 200 de ani de revolutie industriala si 2 razboaie mondiale.
Racheta propriu-zisa a fost simplificata la maximum . Daca modelul anterior, 3M6 Shmel avea 6 servomecanisme de dirijare, Maliutka are doar unul, care actioneaza asupra ajutajelor motorului de mars . Giroscopul este pus in mars de catre o banda metalica infasurata pe axul sau, simplist vorbind, in acelasi mod in care se face pornirea cu …snur a motorului unei barci sau al unuia similar ( masina de tuns iarba, generator,etc ). Rachetei i se imprima la lansare o miscare de rotatie in jurul axei proprii ( 8,5 rot/sec ) prin pozitionarea in unghi a duzelor motorului de start. Pe traiectorie aceasta rotatie este asigurata de dispunerea in unghi a suprafetelor portante. Racheta nu dispune de sursa de energie la bord, aceasta fiind primita de la panoul de comanda prin intermediul cablului trifilar, cu lungimea de 3000 m, in cadrul semnalului de comanda stanga-dreapta si sus-jos. Corelarea semnalului de comanda cu pozitia corecta fata de orizontala este facuta de catre blocul giroscopului. Imediat dupa lansare, racheta se ridica pentru a evita lovirea unui eventual obstacol datorita unghiului de inclinare al rampei. Distanta minima de intrare in conditii de functionare a blocului giroscopic de dirijare este de 400-500 m, pa aceasta portiune racheta zburand nedirijat. Din acest motiv, in inzestrarea echipei de lansare a complexului portabil si a complexelor pe sasiurile BRDM 1 si 2 intra un aruncator de grenade antitanc RPG-7 ( AG-7 ) pentru lupta antiblindate in acest spatiu mort. Dupa cum s-a aratat mai inainte, racheta dispune de un trasor, a carui flacara este observata de operator, care observa in acelasi timp tinta, si incearca sa mentina punctul luminos al trasorului suprapus pe tinta, dirijand racheta cu un joystick aflat pe panoul de comanda.
Chiar si in cadrul complexelor AT dispuse pe mijloace blindate acest panou este amovibil, in multe cazuri operatorul dirijand racheta din afara mijlocului de lupta, pentru a evita lovirea sa personala de catre inamic, in cazul observarii complexului AT. Distanta maxima de indepartare a operatorului fata de lansator este de 15 m. La panoul de comanda se poate atasa un periscop cu magnificarea de 8x. cu un camp vizual de 22,5º, util in cazul tragerii la distante mai mari de 1000 m.
Componente racheta
Diagrama de tragere arata ca racheta poate fi dirijata cu maxim 22,5º in stanga sau dreapta axului lansatorului. Astfel, la devierea maxima, distanta de tragere se reduce la 2710 m. La iesirea din zona moarta de 500 m, racheta poate fi dirijata stanga-dreapta cu maxim 50 m.
Operatorul trebuie sa aiba un grad inalt de pregatire in ceea ce priveste dexteritatea in dirijare, pentru a trece la o sansare reala fiind necesare nu mai putin de 2300 de lansari pe trenajor ( simulator acum ) si 50 de lansari simulate saptamanale pentru mentinerea deprinderilor. Un alt inconvenient este durata mare de traiect, ceea ce a permis in unele cazuri manevre de eschivare sau camuflarea cu fum a tintei.
Racheta a fost realizata si in varianta cu dirijarea semiautomata ( acronim SACLOS ), si anume racheta 9M14P, unde complexul de lansare 9P133 are in dotare ( in cadrul dispozitivului optoelectronic de ochire ) un goniometru care masoara abaterea unghiulara fata de axul optic al lunetei a semnalului emis de un bulb ( lampa) incandescent cu emisie in IR montat pe racheta. In cazul existentei unor alte surse de emisie in IR in campul optic al lunetei ( focuri, tinte false si surse de lumina polarizata pentru contramasuri in IR ), operatorul comuta sistemul pe dirijarea manuala cu ajutorul clasicului joystick. Intr-o lupta moderna, aproape intotdeauna. Dar tinerii din tanara generatie par sa nu mai aiba probleme la manuirea joystick-ului! Iar simulatoarele de atrenament au devenit tot mai ieftine si mai dsiponibile. Ca o paranteza, in anii 70-80, pentru militarii de alte arme era o distractie tip Luna Park accesul la 2-3 lansari la ” masina de antrenament „, cum era denumit trenajorul vechi, din generatia tuburilor electronice si a tintelor afisate pe lamele semitransparente in obiectiv!
Racheta antitanc 9M14 Maliutka a fost racheta antitanc cu cea mai larga raspandire in armata romana. A fost utilizata pe numeroase tipuri de platforme terestre sau aeriene.
Inceputul dotarii armatei cu acest tip de arma s-a facut prin importul din fosta URSS a complexului 9P110 ( pe sasiu BRDM 1, echipaj 2 persoane ) si a complexului portabil 9K11 ( echipa de transport-lansare de 3 persoane ). Daca pentru complexul blindat 9P110 exista fotografii atestand utilizarea acestuia de catre armata romana, pentru complexul portabil 9K11 eu personal nu am reusit sa gasesc nici una desi surse de informare autorizate si plansele de cunoastere ii mentioneaza existenta.
Ulterior au intrat in dotare variantele 9M14M ( tot cu dirijare manuala ) si 9M14P ( cu dirijare semiautomata ), cu viteze usor marite pe traiectorie si putere de perforare sporita, odata cu complexele 9P122 si 9P133 respectiv, ambele pe sasiu BRDM 2.
O noua etapa a fost trecerea la productia sub licenta a rachetei , la Uzina Mecanica Mija.
Totusi, se pare ca licenta nu a fost furnizata in intregime, dupa unele surse partea sovietica rezervandu-si dreptul exclusiv de a produce cablul special de dirijare, trifilar.
Datele tehnice ale variantei produse pe plan local sunt:
-lungime 860 mm
-anvergura ( cu aripile pliate ) 185 mm
-anvergura ( cu aripile extinse) 393 mm
-lungime 860 mm
-diametru fuselaj 125 mm
-masa 11,4 kg
-bataie maxima 3000 m
-bataie minima 400 m
-capacitate de perforare 460 mm
-viteza pe traiectorie 120 m/s
-temperatura de exploatare -40ºC…+50ºC
Dupa trecerea la productia sub licenta a rachetei, s-a produs atat sistemul de comanda si control al rachetei, cat mai ales, au fost realizate noi platforme de lansare.
Racheta a intrat in dotarea masinii de lupta a infanteriei MLI-84, produsa la Uzina mecanica Medias, lansatorul fiind montat desupra tunului cal.73 mm.
Pe baza lui TAB 77 s-au realizat 2 modele de transportoare blindate cu armament greu. Unul a fost dotat cu un tun automat cal. 30 mm cu alimentare duala ( 2 benzi incarcate cu munitii diferite ), ajuns in stadiul de preserie, prezentat public la parada militara de la 23 august 1984. Dispunea de 2 lansatoare standard montate pe lateralele turelei. A fost scos din dotare datorita problemele prezentate de sistemul de alimentare duala, probleme inerente preseriei, care nu au mai fost corectate, preferandu-se casarea in locul remedierii. Tipic pentru perioada post 1989 ( era derivat din tunul AA cal. 30 mm, o arma fiabila ).
Al doilea model s-a realizat prin montarea turelei de MLI 84 pe un TAB 77, nedepasind stadiul de prototip.
De asemenea, s-a facut referire pe forumuri la un TAB 77, dotat cu turela normala cu 2 mitraliere ( cal.14,5 si 7,62 ) si cu lansator de rachete AT. Nu am reusit sa gasesc vreo confirmare a existentei acestui prototip.
Pentru fortele terestre s-au realizat prototipuri de vanatori de tancuri pe baza transportoarelor amfibii blindate RN-94 si B-33 Zimbru, neintrate in productie de serie. Acestea utilizeaza o varianta modificata a lansatorului de rachete antiaeriene CA-95, la care suportii pentru acrosarea containerului rachetei A-95 au fost inlocuiti cu lansatoare standard pentru Maliutka. O solutie interesanta si cu cheltuieli reduse de dezvoltare.
De asemenea, pe forumuri s-a vorbit de un prototip de acest fel dezvoltat pe baza TAB-C 79, zvonuri neconfirmate prin declaratii oficiale sau fotografii.
Fortele aeriene au utilizat, inca inainte de 1989 acest tip de racheta pentru dotarea unor elicoptere vanatoare de tancuri, montand lansatoare si sisteme de dirijare pe IAR-316 B Alouette III, IAR-317 Airfox si IAR-330 Puma.
Intreprinderea Electromecanica Ploiesti a prezentat o varianta de modernizare a rachetei, sub denumirea de Maliutka M2T prin inlocuirea incarcaturii cumulative clasice cu una in tandem, mai puternica, provenita de la firma Euromissiles, de tipul celei utilizate pe racheta AT Milan 2T. De asemenea s-au inlocuit elementele cu durata de viata depasita ( motor etc.). In prospectul de prezentare se spune ca acest tip modernizat se poate obtine atat prin revitalizarea rachetelor existente in stoc, cat si ca produs nou.
Principalele date tehnice care s-au modificat sunt:
-masa 13,5 kg
-lungime ( cu sonda retrasa ) 997 mm
-capacitate de perforare 900 mm blindaj reactiv
Racheta modernizata a fost prezentata in public montata pe masina de lupta a infanteriei MLI-84M Jderul, cu cate 2 lansatoare montate pe turela OWS-25. Aceeasi turela a fost montata pe un prototip RN-94, precum si pe prototipul ZIMBRU 2000, nici unul nefiind lansat in productie de serie.
Ulterior, in locul ei a fost instalat un sistem de rachete AT Spike, utilizandu-se un lansator cu 2 rachete per turela.
De asemenea, racheta Maliutka M2T ar fi trebuit sa doteze si noul tip de turela realizat de Uzina Mecanica Marsa pentru modernizarea aceluiasi MLI-84, ramasa in stadiul de prototip, fiind preferata turela OWS.
MLI84 modernizat la Marsa
Care este viitorul acestui tip de racheta ?
In multe tari inca se mentine in dotare. Atuurile par sa fie pretul de cost scazut si cantitatile mari disponibile. De asemenea, tehnologia relativ simpla de fabricatie, fiabilitatea si posibilitatea de a suporta modernizari succesive.
In unele cazuri pretul ajunge la ordinul sutelor de dolari, spre deosebire de alte rachete, unde pretul se cifreaza la ordinul zecilor de mii.
Durata mare a traiectului si posibilitatea amplasarii sistemului de dirijare la maximum 15 m fata de lansator ( in cazul sistemului portabil ) fac posibile contramasurile, cum ar fi manevre evazive ale tintei, camuflarea cu fum si tirul in directia punctului de lansare demascat.
Dar trebuie luate in calcul si posibilitatile de modernizare. O vopsea ( chit chiar ) radioabsorbanta, de felul celor celei puse la punct de specialistii romani, premiati cu aur la saloanele internationale de inventica pentru aceasta realizare, ar deruta sistemele de aparare activa radar a tancutilor, care inca se afla in faza de implementare.
Incarcatura cumulativa tip tandem este deja implementata.
Term
Mai mult, cercetatorii de la Agentia de Cercetare pentru Tehnica si Tehnologii Militare au realizat sistemul TERMRAD, un sistem de comanda prin radio a unui lansator de rachete Maliutka M2T, prevazut cu camera de termoviziune. Destinat initial a fi montat pe blindate, el s-ar putea utiliza si in camp, distanta intre emitator si receptor in acest caz putand atinge 6 km. In cazul utilizarii in incaperi, distanta se reduce drastic la 100 m. In acest mod, tragatorul se gaseste la adapost. Cu unele modificari, acest sistem ar putea inlocui legatura prin radio cu una prin fibra optica sau prin cablu. Procesarea, afisarea imaginii captate de termocamera si dirijarea rachetei se fac cu un simplu lap-top. Sistemul mai necesita un sistem de servomecanisme pentru orientarea lansatorului, un joystick pentru comanda acestuia plus termocamera si alte subsisteme electronice de transmisie de date.
Astfel, prin introducerea in dotare a acestuia, si aplicarea unui chit radioabsorbant pe racheta, Romania ar putea avea un sistem de rachete AT destul de modern, cu costuri minime.
Bibliografie
-album Expomil 1999, realizat de Ionica Fonosch
-prospecte Romarm
-publicatii oficiale ale MApN: Observatorul militar, Viata Armatei, Apararea Patriei
–http://www.dpa.ro/rp/publicatii/rtm/index.shtml
-Wikipedia
–http://inbsite.com/missiles3.html
–http://btvt.narod.ru/4/sagger.htm
–http://rbase.new-factoria.ru/missile/wobb/malutka/malutka.shtml
Nicusor
Mai multe articole asemanatoare! A iesit super tare!!!
Multumim pt aprecieri! E insa destul de mult de munca si numai Nicusor stie cat trage pt aceste articole foarte bune…
Fain articol.
Foarte bun articol! Extrem de greu de gasit date. Felicitari Nicusor! Auzisem despre turela romaneasca pentru MLI, dar este prima oara cand o vad. Pacat ca nu s-au facut si niste MLI-uri cu aceasta turela.
Multumesc pentru aprecieri . Fac si eu ce pot , la nivel de amator .Impreuna , putem face mai mult. Cate putin de la fiecare , si se va insuma mult .
Regret postarea dubla . Despre aceasta turela de MLI am citi prima data intr-unul din „rapoartele” Armaghedon ( 1 daca nu ma insel ) :).
Multumesc pentru aprecieri . Fac si eu ce pot,la nivel de amator . Impreuna , putem face mai mult . Cate putin de la fiecare , si se va insuma mult .
Foarte bun articolul, ca de obicei. Multumim!
Cam slabuta racheta asta antitank !
Uite si tu ce generatie este. Prima data am vazut-o intr-o revista Modelism Tehium de rpin 1984 sau 1985 nu mai tin minte exact.
Dincolo de asta articolul e bine documentat si cel putin pe mine m-a lamurit asupra mai multor elemente asupra carora aveam dubii.
* prima racheta ghidata prin fir ::
{ http://www.luft46.com/missile/x-4.html }
** aloutte cu ss.11 AT ::
{ http://www.frenchwings.net/algeria/gallery/displayimage.php?pid=1049 }
Multumim foarte mult pentru colaborare, pozele puse la dispozitie!
In primul rand , multumesc mult pentru permisiunea de a folosi fotografiile facute de tine la Expomil .
In al doilea rand , daca nu dadeai exemplul postand pe http://www.tankhistory.com , pe http://www.jedsite.info ,( si multe altele ), atunci , demult, eu personal nu incepeam sa postez .
Cine stie, poate ne-om mai intalni postand pe aici …..:)
SALUT. UN ARTICOL BETON DINPCT . MEU DE VEDERE CARE A LAMURESTE MULTE NECUNOSCUTE DESPRE ACEASTA RACHETA CARE EPRODUSA SI LA NOI DAR CARE CRED CA SE PIERDE IN NEANT DATORITA INTERESULUI COMISIONAR . NUSTIM CE UNITATI MAI SUNT ECHIPATE CU SISTEME DE MALIUTKA MAI FOLOSIM ACUM AM TRECUT PE IMPORT DE LA . ISRAELIENI CA ASTEA SUNT MAI DE ULTIMA GENERATIE. CAT DESPRE ACEA VARIANTA DE MALIUTKA PE LANSATOR DE FAGOT PARE CAM AIUREA SUFLU LOVIND OPERATORUL RACHETA FIIND INCLINATA IN JOS CU AJUTAJUL NU CA CELE FAGOT IN TUB CE STATEU LA DREPT .
CRED CA IN COMPLETAREA ACESTUI ARTICOL AR FI FOARTE BUN SI UNUL DESPRE RACHETELE KONKURS SI FAGOT (DESPRE FAGOT POT MENTIONA CA DESI PUTEAU FI ECHPATE SI CU DIPOZITIV INFRAROSU PT TRAGERI DE NOPTE ALE NOASTRE NU AVEAU DECI CIUCIU SA TRAGI NOAPTEA IN ELE PE INTUNERIC TREBUIA SATRAGI CU RACHTE DE ILUMINARE SAU CU MORTIERE CU PROIECTILE DE ILUMINARE .)
SUNT MULTE ARTICOLE BUNE AICI DESPRE TEHNICA ARMIEI ROMANE TINTIO TOT ASA .
MENTIONEZ CA SCIU CU LITERE MARI PT AM CEVAPROBLEME DE VEDERE.. SANATATE SI CER SENIN
Daca nu vedeti bine caracterele le puteti mari temporar daca apasati concomitent CTRL si +/- de pe tastatura. E mai simplu daca aveti mouse cu rotita, trebuie doar CTRL apasat si rotita sus/jos.
felicitari ptr articol,tot asa
Zvonul despre TABC-79 versiune antitanc nu e chiar zvon:
„Concomitent, la Întreprinderea Mecanică Mija a fost realizat prototipul unui complex antitanc instalat pe un transportor amfibiu blindat (TAB-C). Acesta avea la bază racheta antitanc dirijată 9 M 14 M „Maliutka”, fabricată în România de la sfârşitul anilor ’70 sub licenţă sovietică (numai focosul, capul de luptă şi ambalajul rachetei; microcablul ce menţinea legătura cu racheta pe timpul zborului său spre ţintă era, în continuare, importat din URSS). Prototipul complexului antitanc construit la Mija a fost testat într-un poligon în anul 1989.”
sursa: jurnalul.ro
Multumesc pentru lamurire .Citisem , dar cum pe forumul Cartula s-a spus despre un TAB-C 79 dotat cu sistemul Konkurs , varianta autohtona , am crezut ca e mai bine sa nu ma hazardez.O confirmare din alta sursa inafara de cele 2 enumerate nu am gasit .
Ori ar putea fi vorba de 2 lucruri diferite ?Un TAB-C 79 dotat cu complexul Maliutka si unul dotat cu complexul Konkurs-Fagot ?
O fotografie ar face cat o mie de cuvinte…….
Nu cred ca sunt 2 vehicule diferite. Pe atunci era febra cu Expozitia de Armament de la Bagdad din 1989 si s-au acordat niste fonduri pentru materializarea unor proiecte (cum a fost si cu APR Aurora). Irakul vroia sa se reinarmeze dupa razboiul Iran-Irak si Ceausescu vroia sa le vanda armament. Cum licenta aveam doar pentru Maliutka, nu cred ca avea rost sa experimenteze cu Fagot si Konkurs, cumparate prin anii 1980 din URSS.
Mircea , as vrea sa-ti mai pun o intrebare .Am vazut ca ai postat pe Wikipedia o schita ( artist impression , sau reprezentare grafica a posibilei configuratii )a tunului antitanc autopropulsat model 1985 , pe sasiu derivat din MLI-84. Ai cumva mai multe date despre el ?
S-a realizat cumva vreun model experimental ? Turela era rotativa ,360 º, sau cu camp de tragere limitat ?Incarcarea , despre care iarasi nu se spune nimic in brevet , era manuala sau automata ?
TAA md. 85 a ramas la stadiul de proiect propus, nu stiu de nici un prototip. In cartea 165 de ani de existenta a artileriei scrie clar ca nu s-a materializat in practica. Mai multe date nu am din pacate. Am incercat sa-l contactez pe unul dintre inventatorii vehiculului, dar nu raspunde la email. Pentru Buracu Mihail nu am gasit date de contact, dar pentru Darvariu Paul erau pe net. La schita am pus doar tunul cu ejectorul de gaze, am indepartat rachetele maliutka si am sters ambrazurile din lateral pentru infanteristi. Am lasat doar proiectorul infrarosu. Turela, incarcarea, nu stiu alte detalii. Nici nu stiu exact cati membrii avea echipajul, in descriere sunt doar 2 mentionati (ochitor si comandant) si am mai pus si mecanicul conductor fiindca era indispensabil.
Foarte documentat. Fain.
„Intreprinderea Electromecanica Ploiesti a prezentat o varianta de modernizare a rachetei, sub denumirea de Maliutka M2T prin inlocuirea incarcaturii cumulative clasice cu una in tandem, mai puternica, provenita de la firma Euromissiles, de tipul celei utilizate pe racheta AT Milan 2T. ”
O asemenea racheta AT ar putea „aranja” un Oplot? Am citit si eu cu placere si interes cartile lui Cristian Negrea si de aia intreb…
Da.Intrucat incarcatura este tip tandem , cu o capacitate de perforare de 900 mm , sunt convins ca poate distruge un tanc greu echipat cu blindaj reactiv. Sistemul Termrad poate oferi capacitatea de lupta pe timp de noapte , precum si indepartarea operatorului de punctul de lansare .
Daca s-ar aplica si vopselele (chiturile ) radioabsorbante , sistemele de aparare activa a tancurilor, bazate pe radar , ar avea eficacitatea mult diminuata .Nedispunand de sistem de ghidaj laser sau radar , este imposibil de detectat de sistemele pasive de avertizare instalate pe tancuri, si insensibila la tintele false in infrarosu ,daca se utilizeaza dirijarea manuala.In conditiile de clima ale Romaniei , lansarea rachetei se demasca doar prin fum nu si prin norul de praf care se ridica in desert .Si dupa cum se vede in cele 4 fotografii care prezinta lansari , emisia de fum este mult mai redusa decat in cazul unui tun antitanc.
Nu. Nu am citit cartile lui Cristian Negrea .
@Nicusor. Despre sistemul Termrad, stiu ca s-a realizat prin 2005; insa nu stiu daca si este in inzestrare. Stiu ca s-a mai realizat o prelata ce face imposibila detectia termica, ce a fost montata pe camioane de tip DAC; si daca-mi aduc bine aminte, acele camioane 6×6 au fost numite DRACULA. Inca odata, foarte bun articol, felicitari!
Nu am auzit sa fi intrat in dotare. S-ar fi facut mare tam-tam , mai mult pentru denigrare .
Felicitări pentru articol!
O solutie practica ar fi cumpararea de proiectile STRIX, produse de Bofors, pentru mortiere de 120 mm. Gasesc singure tinta si in varianta extended range, au o raza de actiune de peste 10 km. Orice mortier banal de 120 mm devine o arma periculoasa. Iar ca tactica este f eficient: un operator din teren trebuie doar sa comunice coordonatele aproximative ale tintei. Orice „cetatean” care stie ce are de facut suna de pe mobil sau de pe telefon fix sau comunica prin radio prezenta unui vehicul inamic. Proiectilul face restul. Si atentie: este top attack, deci loveste partea cea mai vulnerabila a vehiculului. De ani de zile nu am gasit o arma antitanc mai potrivita pentru armata romana, inclusiv in conditiile de lupta de guerilla. Gasiti pe youtube demo-uri.
Impresionant! Practic un mortier de 120 este un simplu tub, transportabil si intr-un Logan, cu o patura pe el. O arma AT sau antivehicul ieftina, usor de folosit si extrem de mobila. Excelenta ideea celor de la Bofors. Ar fi o solutie foarte buna pentru noi, foarte buna! Eu personal nu stiam de acest tip de proiectil…
asa zic si eu – e realmente impresionant! ceea ce se vede este tehnologie veche, intre timp au dezvoltat variante mai moderne. proiectilul poate face diferenta intre tipuri de masini si evita amprentele false. adica nu se lasa pacalit de un foc de tabara, stie sa deosebeasca un tanc de un camion sau de o masina. pentru armata romana (aka buget limitat) eu il vad atat ca in dotarea unor echipe speciale dotate cu mortiere cat si pe Wiesel2, un mini vehicul de lupta al infanteriei (mic, ieftin si f mobil) dotat cu mortier automat de 120 mm. detalii aici: http://www.youtube.com/watch?v=Qln3hVoe8qA
Ma gandesc ca poate au in vedere folosirea de astfel de proiectile la noul mortier de 120mm automat, ce va fi in dotarea SAUR 3. Din ce stiu mortierul este un model francez. Pe de alta parte cei de la Bofors se pare ca au integrat in proiectil tehnologia de la submunitia antitanc de tip BAAT, munitie care scaneaza campul de lupta in timp ce coboara, si intradevar poate face diferenta intre tipurile de vehicule. Chiar si intre un tanc si un TAB. M-a impresionat foarte mult acest tip de munitie, prin eficienta ei deosebita.
Sper sa fie avut in vedere pt achizitie, datorita faptului ca este si destul de ieftin fata de un Spike, care se apropie de 200000 de dolari, si este extrem de mobil.
Din cateva focuri de mortier faci praf o companie blindata, iar in momentul tragerii esti destul de putin vizibil.
Poate o data voi avea timp sa ma documentez pentru o serie de articole dedicate submunitiei, sau unor proiectile inteligente de tipul mentionat de tine. Dar inca o data…impresionant!
Mda dar cred ca angajeaza numai tinte stationare pe o anumita raza, pe cand sistemul prezentat in articol le ia si pe cele in miscare. Gresesc?
Referitor la STRIX
Foarte bun articolul. Subscriu la ce-au spus antevorbitorii mei : viitorul este al proiectilelor de artilerie dirijate.
Lansatoare de rachete AT montate pe IAR-317 Airfox :
http://www.cartula.ro/forum/index.php?app=core&module=attach§ion=attach&attach_rel_module=post&attach_id=118883
http://www.cartula.ro/forum/index.php?app=core&module=attach§ion=attach&attach_rel_module=post&attach_id=118885
http://www.cartula.ro/forum/index.php?app=core&module=attach§ion=attach&attach_rel_module=post&attach_id=78218
Trageri Maliutka M2T :
https://www.youtube.com/watch?v=SCvYsqpwT4k
Exceptionala precizie, mai ales pt Maliutka!
Exista mai multe informatii despre MLI-ul modernizat la Marsa? Tunul pare sa fie 20 mm sau este cel de 30 mm AA? Poza din pacate e foarte mica, am incercat sa o maresc dar nu rezulta cu claritate unde-s sinele de Maliutka (sau poate nu le vad eu).
1. O singura pagina web , actualmente disparuta .
2 . 25 mm
3. Alta imagine nu exista . Turela era o colaborare Romania -Turcia daca imi aduc bine aminte .
multumesc, abia acum am vazut raspunsul ; foarte interesante si celelalte postari , mai ales cele despre RATAL si RATLD sau incarcatura cumulativa 73 mm
In 1989 se realizase in Romania o incarcatura cumulativa cal.73 mm care perfora + 500 mm de blindaj omogen ( intre 500 si 600 mm se spunea in text ) .
Aceasta in 1989 . Produsul similar bulgar , unde s-a investit in cercetare spre deosebire de noi , perforeaza doar 450 mm la nivelul anului 2020 .
Marturie a ” sprijinului primit ” , au trebuit intai sa realizeze un program de calculator pentru simularea exploziei incarcaturii cumulative si a balisticii .
Lovitura era destinata AG-9 si tunului de pe MLI-84 , primele care necesitau o putere de perforare sporita .Grenadele sunt identice pentru cele doua lovituri ,
diferenta constand in incarcaturile de azvarlire , tip garguza la AG-9 si tip cartus la tunul de pe MLI-84 .
Pentru cei ce nu stiu , asa arata o lovitura cumulativa de AG-9 :
https://www.ummija.ro/wp-content/uploads/2018/09/Volanta-PG-9V-romana.pdf
Asa arata o lovitura pentru tunul de pe MLI-84 ( in foto sunt doua tipuri , dupa coafa , amandoua sunt cumulative ) :
https://scontent-mad1-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-9/73423413_519137072262261_5403742708671971328_n.jpg?_nc_cat=104&_nc_sid=110474&_nc_ohc=jvZGDHCSSzwAX-JDEjP&_nc_ht=scontent-mad1-1.xx&oh=c75c69879a895f08a35156ca08858fb5&oe=5F43451B
https://scontent-mad1-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-9/74798912_519137068928928_8943262460312289280_n.jpg?_nc_cat=110&_nc_sid=110474&_nc_ohc=ZFBELPewP88AX_hmZi8&_nc_ht=scontent-mad1-1.xx&oh=fefe4110561fccce0b10ec73f75c32ed&oe=5F457F33
Fata de modelul anterior s-a modificat geometria palniei , forma si dimensiunea ecranelor de formare si a lentilei . S-a marit diametrul motorului reactiv si s-au recalculat ajutajul si ampenajele .
Distanta loviturii directe a fost marita la 1 000 m ( fata de 800 m ) .
In documentatie se mai dau tipul explozivului , A-IX-1 , masa acestuia fiind dubla fata de modelul precedent , semiunghiul de deschidere al conului 18 º , lungimea generatoarei 110 mm , lungimea 780 mm , masa cca. 3 kg , masa incarcaturii de propulsie 0,64 kg .Datele de masa si lungime se refera doar la grenada propriu-zisa , adaugandu-se incarcatura de azvarlire lungimea si masa cresc .
Si , dupa 1989 , nimic . Ba mai mult , se produce in continuare vechiul model , cu capacitate de perforare 300 mm .
Exista formule de calcul pe net , se poate vedea la ce putere de perforare s-ar fi ajuns la calibrul 100 mm ( tanc , tun AT ) sau cal 125 mm ( tanc , racheta AT ) .
foarte interesant… cu capacitatile de astazi probabil ar fi trecut de 750mm, ceea ce e super decent.
Actualizare link-uri
https://www.facebook.com/402495330593103/photos/a.403978467111456/519137065595595/?type=3&theater
https://www.facebook.com/402495330593103/photos/a.403978467111456/519137062262262/?type=3&theater
De fapt e vorba de pagina de facebook a ACTTM .
Cateva cuvinte despre rachetele antitanc dirijate laser aflate in dezvoltare la Electromecanica Ploiesti acum 25 de ani
– programul era inca in faza de dezvoltare in 1995 , este ultima informatie aparuta este ca se trecuse de faza de elaborare legi de comanda .
Studiul sistemului , dinamica zborului , inca din 1992 .
– urmau sa fie dezvoltate doua rachete , RATAL autodirijata ( de fapt semiactiv laser , tinta iluminata de proiector laser dar sistemul de ghidare se gasea la bordul rachetei ) si RATDL teledirijata ( semnalele de comanda erau transmise prin fascicul laser , mai ieftina )
– pentru ele , in afara de compònenta de lupta cumulativa clasica s-a realizat si o componenta de lupta multifunctionala pentru distrugerea tintelor neblindate sau usor blindate
Componenta de lupta cu efecte multiple a fost realizata in cadrul programului rachetelor antitanc dirijate laser aer-sol care a ” culminat ” cu oprirea proiectelor RATAL si RATDL . Datorita slabei receptivitati a conducerii armatei romane pentru armamentul de inalta precizie fabricat in tara s-a recurs la toate subterfugiile posibile . Componenta respectiva a fost realizata sub pretextul unei lucrari de diploma in anul 1987 . Neexistand documentatie in domeniul elementelor preformate , s-a realizat un model matematic , pe calculator , ceea ce astazi pare o banalitate , dar atunci era ceva la care alte tari doar visau .
Era destinata pentru distrugerea tintelor tip personal neadapostit , adaposturi ,puncte de comanda , vehicule neblindate sau usor blindate tip TAB si MLI ,rezervoare , depozite etc .
Componenta de lupta este compusa dintr-o carcasa exterioara lisa , in care sunt inserate la inerior un brau preformat din otel si 16 discuri profilate din cupru montate pe compensatori in gauri date in carcasa ,acestea ultimele penetrand carcasa spre exterior .
In centrul carcasei se gaseste incarcatura exploziva tip cumulativ modulara ( cu focos de fund tip detonator in teaca detonanta, lentila , etc ) , cu palnie din cupru in fata . Puterea de penetrare este mai redusa fata de o componenta cumulativa clasica intrucat palnia are un calibru mai redus decat al carcasei .
La explozie braul interior de otel se descompune in 1 500 de elemente brizante . Cele 16 discuri de cupru inserate in carcasa fiecare deasupra unei mici concavitati in exploziv se transforma la explozie in tot atatea mici jeturi cumulative orientate perpendicular pe directia de deplasare a rachetei si care produc
distrugeri suplimentare in cazul penetrarii obiectivului ( de exemplu o statie radar ) .
Incarcatura a fost experimentata in poligon , dar din pacate doar pe un model la scara redusa , datorita lipsei sprijinului mai sus-pomenit , sub pretextul economiilor .
Nu se dau date de penetrare, de masa , singurele date concrete luate de pe schita fiind calibrul 130 mm si lungimea 460 mm fara coafa balistica .
Completare la comentariu
Schita
https://i.postimg.cc/hGSZSRF0/TM-0078.jpg
Legenda
https://i.postimg.cc/qqCjmknp/TM-0079.jpg
Sursa : Buletinul Tehnica Militara nr.2/1988
https://www.mapn.ro/fotodb/albums/20210318/aaf.jpg
https://www.mapn.ro/fotodb/20210318/aaf
Racheta dirijata ? Drona ?
Carenajul optic mi se pare exagerat de mare pentru un focos de proximitate laser .
La un carenaj din inox lustruit nu-i vad rostul .
Asteptam .
Bucurie intensa dar de un sfert de ora , se potriveste mai bine in alt context .
Carenaj din inox lustruit , lovitura termobarica de 73 mm nedirijata reutilizand lansatorul de grenade incendiare prezentat aici :
https://www.rumaniamilitary.ro/arme-incendiare-in-armata-romana-ultima-parte#prettyPhoto%5B803%5D/14/
Hmm , si toate cartile erau pe masa ! Sau grenadele :
https://www.mapn.ro/fotodb/albums/20210318/aag.jpg
Interesante imagini, mersi de postare Nicusor. In poza urmatoare, pe unul din proiectile apare scris EFP (si TB, aia nu stiu ce inseamna), dar EFP ar insemna – explosive formed projectile sau explosive formed penetrator.
https://www.mapn.ro/fotodb/albums/20210318/aag.jpg
https://en.wikipedia.org/wiki/Explosively_formed_penetrator
„An EFP, on the other hand, has a liner face in the shape of a shallow dish. The force of the blast moulds the liner into any of a number of shapes, depending on the shape of the plate and how the explosive is detonated.[3] Some sophisticated EFP warheads have multiple detonators that can be fired in different arrangements causing different types of waveform in the explosive, resulting in either a long-rod penetrator, an aerodynamic slug projectile, or multiple high-velocity fragments.”
Nu ma pricep exact, forma proiectilului si interiorul par facute sa formeze acel „long rod penetrator”, cred, si celputin unele viteze atinse la EFP trec deja in domeniul hipersonic din ce scrie wikipedia.
Practic un proiectil din ala ar putea scoate din lupta inclusiv un tanc,depinde si unde il loveste, si cu certitudine ar penetra din orice parte un orice alt vehicul blindat (MLI etc,acum depinde probabil si de protectia activa, daca pot intercepta proiectilul la o distanta de siguranta. Eu as vedea proiectilele astea cu un kit de ghidaj adaptat pentru ele (de la simple aripi rabatabile pentru cresterea razei de actiune la un cap de ghidaj IIR si/sau laser) si lansate de drone de atac, ai putea pune cate un container de 4 proiectile sub fiecare aripa (sau unul de 2, la drone mai mici, ori1-2 containere sub fuselaj etc) si ai putea scoate din lupta cu ele orice blindat, inclusiv orice tanc existent, cu un atac de sus, in partea superioara a vehicolului.
Ar fi o alternativa mult mai ieftina si simpla la rachetele AT Spike in cazul folosirii pe drone de atac.
Termobarică
https://www.rumaniamilitary.ro/lovitura-termobarica/
yep
Radu2 , doua observatii :
1º Nicusor si-a dorit prea mult sa vada o realizare nationala in domeniul armamentului high-tech , si si-a luat dorinta drept realitate . A vazut in reflexia imaginii in carenajul din inox lustruit un autodirector , fie laser fie IR .
Lansatorul ii era cunoscut , si dornic sa afle mai multe a inceput sa caute prin arhiva de 250 Gb din lap-top pe care o adunase pentru a scrie articole pe Rumania Military stiind ce spune . Documentat adica .
Si nu i-a placut ce a gasit intr-un sfert de ora .
2º Radu2 si-a dorit de asemeni sa vada o realizare nationala in domeniul armamentului high-tech . A vazut si dumnealui in acronim ceva ce isi dorea pentru armata romana .
Hai sa facem un educate guess , bazandu-ne pe ce a gasit Nicusor in calculatorul sau .
1º https://www.ummija.ro/produse-si-servicii/
La pagina de lovituri antitanc era , si nu mai este , o grenada anti-fortificatii/ anti-bunker pentru AG-7 aflata in dezvoltare la acea vreme
2º https://www.carfil.ro/download/new-concept-2020.pdf
Aici acronimele sunt simple .
Sa acordam atentie grenadei focosului grenadei termobarice penetrante cu acronimul TBG-7 CRF3 . Adica grenada termobarica pentru AG-7 , model Carfil nr. 3 .
TBG-7 CRF3 .
3º https://es.scribd.com/doc/306484139/Focos-electronic-de-timp
Regret , nu am gasit alt link , am vazut documentul mai demult .
La pagina 4 , varianta ” totul in fata ” .Varianta cu tub de foc .
4º Am o schita a primului model cilindric , mare , de grenada termobarica pentru AG-7 . Stiu care este amplasarea componentelor incarcaturii explozive ( detonare, dispersie , aprindere etc. )
5º In spatele lui Ciuca se afla un ecran TV cu un zid
Nu e o analiza tehnica, e un educate guess ,repet .
Eu vad in grenada de pe masa si din lansator o grenada reactiva cal. 73 mm ( sau 70,5 mm fara inel ) , echipata cu un focos de fund similar TBG-7 CRF3 , care prin tubul de foc din mijloc conduce flacara la focosul din partea din fata a grenadei , care detoneaza o incarcatura cumulativa ( HESH putin probabil vazand corpul grenadei ) care penetreaza zidul , incarcatura termobarica fiind ” suflata ” in interior , sau grenada penetreaza , nu stiu .
Eu vad in acronimul EFP/TB denumirea Exploziv Fugasa Penetranta / Termobarica . In engleza suna la fel , acelasi acronim .
https://www.rumaniamilitary.ro/wp-content/uploads/2016/07/PG-7TB_SCHEMA-500×365.jpg
Asa arata primul model de grenada termobarica pentru AG-7 .
Lansatorul , cu trepiedul lui , cu containerele cu cate patru tevi , probabil ca tot cele de 73 mm , imi suna :
https://www.rumaniamilitary.ro/arme-incendiare-in-armata-romana-ultima-parte#prettyPhoto%5B803%5D/15/
https://www.rumaniamilitary.ro/arme-incendiare-in-armata-romana-ultima-parte#prettyPhoto%5B803%5D/14/
Iar manerul-pistol imi pare imprumutat de la AGI 3×40
http://www.rwd-mb3.de/technik2/agi_1.jpg
asa ceva ar fi numai bun pentru un vehicul de asalt …
Cateva imagini frumoase ale unor elicoptere romanesti echipate cu racheta AT ce face obiectul articolului :
https://twitter.com/MisuTanasa/status/1369910307422941185/photo/1
https://twitter.com/MisuTanasa/status/1369909820934021121/photo/1
https://www.facebook.com/photo/?fbid=4087691631313516&set=g.253122566053546
Pingback:Legendele mor greu - Romania Military
amintiri,ce greu se ridica pachetul cu ghidaje manual la brdm,cel cu 6 rachete,,,,scartia instalatia si pompa hidraulica,faceam cu schimbul,operatorul si mecanicul conductor,,,,trebuia deprinsa o oarecare indemanare in manevrarea micii manete de dirijare,existand riscul ca racheta sa fie bagata in pamint ,,pana la tinta,,,,apriderea era 16 elemente piezo,din care minim 8 puteau furniza curentul de detonatie la impact,,cablul trifazic de 3 km,era bun de cusut nasturii la veston,in afara de 3 lite avea si matase
https://www.youtube.com/watch?v=RzlCvcodVqg
Minutul 2,39
Sala de expozitie a UM Mija
In dreptul genunchiului si soldului stang al directorului comercial .
Cu dedicatie speciala pentru toti cei care au spus ca nu am produs FAGOT .
Imi cer scuze , minutul 2,10
https://youtu.be/RzlCvcodVqg?t=130
Desi s-a spus ca nu a existat , imaginile o confirma
https://i.postimg.cc/k51k959Y/sala-expo-UMMija.jpg
Sursa : print ProTv , via YouTube
https://i.postimg.cc/t4y0Nf2k/Fagot-Ro-Viata-Armatei.jpg
Sursa : revista Viata Armatei
Trageri experimentale / omologare cu Fagot produs sub licenta la UM Mija
Tras de pe complexul AT 9P148 Konkurs
https://i.postimg.cc/0y3YsgFd/tragere-fagot-9-P148-01.jpg
https://i.postimg.cc/ydhccDdv/tragere-fagot-9-P148-02.jpg
https://i.postimg.cc/rFZW1XVX/tragere-fagot-9-P148-03.jpg
Sursa imaginilor : print screen ProPatria , TVR1