Pe 18 august 2017, Departamentul de Stat al SUA a aprobat posibila vanzare catre Romania, prin FMS, de sisteme HIMARS, cu suport tehnic si echipamente, la o valoare estimata de 1.25 miliarde $.
Stirea se gaseste aici: http://www.dsca.mil/major-arms-sales/romania-high-mobility-artillery-rocket-systems-himars-and-related-support-and
Armamentele si echipamentele solicitate de Romania ar urma sa echipeze trei batalioane, numite „sisteme” de catre MApN care cauta sa achizitioneze sisteme de rachete cu raza de lovire de cel putin 150Km. In cerintele ministerului figura si existenta capabilitatilor antinava.
Necesitarea era clara, avand in vedere ca Romania nu dispune decat de sisteme reactive cu raza de lovire de 45km (LAROM) si de mai vechile lansatoare tip GRAD (APRA), cu o bataie de cca 20-21km, in ambele cazuri rachetele fiind neghidate.
La 26 februarie 2018, contractul a fost semnat( https://www.rumaniamilitary.ro/ministerul-apararii-a-semnat-contractul-de-15-miliarde-de-dolari-pentru-sistemele-de-rachete-himars ) iar in luna mai producatorul Lockheed Martin Corp., Grand Prairie, Texas a demarat productia pentru sistemele GMLRS, urmand sa incheie livrarile la sfarsitul lunii mai 2020. Conform contractului, vor produce sisteme pentru Romania si Koreea de Sud . ( https://www.rumaniamilitary.ro/himarsul-romanesc-a-intrat-in-fabricatie )
De aici mai departe, ai nostri trebuie sa se tina de plati, sistemele sa vina, sa inceapa instruirea pe ele si sa devina operationale.
Deja ne-am jucat cu hartile, sa vedem pana unde vom bate cu ATACMS-urile, iar unora gandul le zboara la noua varianta de racheta pe care o dezvolta americanii de la Raytheon, LRPF/Deep Strike, cu o raza de lovire de 499 km wink wink.
Zone acoperite de ATACMS (sursa: tehnomil.net)
Pana sa ne dotam cu Deep Strike, sa aruncam o privire la ce urmeaza sa ne intre in curte si ce avem noi de facut pentru ca totul sa mearga foarte bine.
Primul lucru va fi ca trupele si tehnicienii sa invete sa le foloseasca si sa le asigure mentenanta. Pe langa asta, avem nevoie sa integram cat mai mult din sistem in industria locala.
Primul pas ar fi sa dezvoltam un centru de mentenanta care, treptat, sa devina centru regional pentru ca sunt convins ca vor mai cumpara si altii din zona sisteme HIMARS sau M270.
Al doilea pas ar fi sa integram in productia locala rachetele cal.227mm. Nu visez acum la productia de ATACMS dar rachetele M30A1 si M31A1 ar trebui sa putem sa le producem aici deoarece, intr-un conflict, consumul de astfel de munitii este foarte ridicat si nu poti sa astepti sa ti le aduca avioanele tocmai din Texas.
Evident, nu le vom produce integral din prima dar putem incepe cu componente iar marea realizare ar fi sa putem produce aici motorul racheta, inclusiv combustibilul. Asta ar insemna sa ne refacem capacitatea de productie de pulberi (sau cum vreti sa le ziceti), avand in vedere situatia “stralucita” de la Fagaras. Treptat, vom putea trece la productia de senzori si sisteme de ghidaj.
Redeschiderea productiei de pulberi si productia de sisteme de ghidaj, pe langa realizarea rachetelor cal.227mm, ne-ar ajuta apoi (sau simultan) sa modernizam loviturile cal.122mm, in directia cresterii razei de lovire si introducerii sistemelor de ghidaj. Sa importi motoare racheta cal.122mm cu 3000 Euro bucata e o afacere proasta, avand in vedere consumul foarte mare de astfel de munitii intr-un conflict.
Revenind la loviturile M30A1 si M31A1, surse diferite dau raze de lovire diferite, de la 70 la 84km, dar vorbesc despre o viteza la tinta de 2.5 Mach.
In cazul M30A1, cu incarcatura de lupta alternativa, pare sa fie vorba despre o incarcatura de cca 180.000 bile din tungsten sau despre cca 250-300 DPICM tip M85 (aici nu am date certe).
Prima incarcatura de lupta este menita sa distruga forta vie si vehiculele neblindate, lucru foarte util in operatiunile antiteroriste dar si in lupte de tipul celor din Donbass.
Bilele din tungsten si efectul lor tinta
In cazul celei de-a doua incarcaturi, submunitia M85, de tip HEDP (produsa de IMI si ATK-sub licenta), este prevazuta cu sistem de autodistrugere, cantareste 292g, penetreaza pana la 100mm blindaj din otel si produce cca 1200 schije. Afecteaza de la forta vie pana la adaposturi usoare si vehicule usor blindate, fiind excelenta impotriva BTR, BRDM, BMP, BMD, Gvozdika, Tyulpan, Msta, Akatsyia, Giatsint, Nona, Smerch, Uragan, Grad, camioane blindate si alte echipamente din dotarea prietenilor nostri.
Submunitia DPICM M85
Diferite tipuri de munitie cargo, cu bombleti M85
In cazul M31A1, incarcatura unitara de 90kg este de tip HE, cu focos trimod (de proximitate, de contact, de intarziere). Primul mod este destinat lovirii fortei vii si vehiculelor neblindate, putand fi reglat sa detoneze la o inaltime de 3-10m deasupra tintei, cel de-al doilea mod este destinat lovirii vehiculelor usor blindate iar cel de-al treilea este destinat lovirii fortificatiilor usoare, excelent impotriva punctelor de comanda si de comunicatii, altor adaposturi si depozite.
Lovitura M31A1
Alaturi de partea de integrare in productie, trebuie sa dezvoltam partea de cercetare, pentru a extinde domeniile de utilizare a rachetelor.
Doar cateva exemple:
- AT2 MLRS, dezvoltata de Germania pe baza rachetei M26, transporta 28 mine antitanc AT2, la o distanta de 38km;
- M32 SMArt, demonstrator realizat de Diehl, pornind de la racheta M30, echipat cu 4 submunitii antitanc SMArt si un nou soft;
- GLSDB, o strutocamila foarte desteapta, realizata de Boeing si Saab, folosind bomba ghidata GBU-39 SDB I (128kg) si motorul rachetei M26. Sistemul poate lovi tinte pana la 150km in fata lansatorului si pana la 70 km in spatele acestuia, poate lovi tinte situate pe versantul opus vederii si a fost capabil, cu ghidaj SAL, sa loveasca o tinta in miscare, la 100km de lansator. Imagini aici: https://saab.com/land/weapon-systems/surface-tosurface-missile-systems/ground-launched-small-diameter-bomb/
- GMLRS-ER, aflat in dezvoltare in SUA si menit sa loveasca tinte la 150km.
M32 SMArt
Israelienii produc si ei rachete similare, TCS/RAMAN, Romach, Ra’am Eithan.
Dupa cum se vede, rachetele M30A1 si M31A1 pot fi adaptate pentru o paleta larga de misiuni.
Pe langa cele enumerate mai sus, le vad utile pentru lansarea dronelor din familia ADM-160 MALD. Deja sunt mai multe variante de drone MALD, unele intrate in uz, altele in dezvoltare, unele cu rol de tinte false, altele de bruiaj radio/radar/IR, de atac asupra rachetelor de croaziera, cercetare autonoma si lovire (in special, vanatoare de sisteme mobile gen SCUD, Tochka, Iskander).
Dronele sunt foarte utile pentru operatiuni de tip SEAD, asa cum arata si videoclipul urmator: https://www.youtube.com/watch?v=TLUS3KlAAvg , adica exact pentru zone de interdictie aeriana precum cea creata de prietenii nostri in jurul Crimeii. Lansarea MALD cu ajutorul unor rachete de tip M30A1/M31A1 ar reduce numarul de avioane necesare pentru misiune sau ar permite avioanelor, eliberate de sarcina de a transporta MALD, sa ia la bord alte munitii.
In plus, dupa decuplarea de motorul rachetei, MALD ar putea profita de viteza mare si de altitudine pentru a plana o perioada cu motorul oprit, castigand distanta si economisind carburant, inainte de a cobori la altitudinea operationala unde sa-si desfasoare misiunea.
Toate variantele MALD sunt derivate din doua solutii constructive:
- ADM-160A, realizata de Teledyne Ryan: 2.38m lungime, diametru 150mm, anvergura 0.65m, masa 45kg, viteza 0.8Mach, plafon 9.000m, raza actiune >460km, autonomie 20minute, pret 30.000$;
ADM-160A
- ADM-160B, realizata de Rayhteon: 2.84m lungime, diametru 250mm, anvergura 1.71m, masa 115kg, viteza 0.93Mach, plafon 12.200m, raza actiune 926km, autonomie 45minute, pret 322.000$;
ADM-160B
Dupa cum se vede, diametrul ADM-160B depaseste calibrul rachetei M30/M31 asa ca eventuala ei utilizare s-ar face independent si nu in cadrul podului de 6 rachete, dar pana sa ne dea americanii MALD va mai trece ceva vreme. Oricum, este de retinut pentru viitor.
Solutia lansarii de drone, MALD sau altele, cu rachetele M30A1/M31A1, este de luat in seama deoarece prietenii nostri rusi testau deja anul trecut o drona, R-90, destinata sa fie lansata de Smerch si sa furnizeze in timp real informatii catre centrul de comanda al bateriei.
Un alt domeniu in care vad utile rachetele M30A1/M31A1 este cel maritim.
Cum MApN vorbea despre capabilitati antinava pentru sistemele de rachete (ei se refereau mai mult la rachetele cu raza de min.150km), si aici se pot face cateva lucruri interesante:
- Se poate echipa M31A1 cu un cap de cautare radar si/sau IIR, astfel incat sa acopere zona din preajma litoralului, pana spre 100km in larg. Se poate folosi incarcatura unitara actuala sau se poate trece la incarcatura termobarica care este de 5-6 ori mai puternica, daca explodeaza in interiorul navei adverse. Tintele preferate ar fi navele de transport / debarcare ale adversarului, lente si lipsite de agilitate, nu foarte protejate antiracheta;
- Se poate utiliza motorul rachetei pentru lansarea GLSDB, utilizand SDB II (radar milimetric si sensor IR) pentru a lovi navele adverse, pana la limita de 150km;
- Se poate utiliza motorul rachetei pentru lansarea de drone MALD, cu o multime de misiuni:
- operatiuni de tip SEAD;
- atacuri antinava (cu sprijinul altor rachete si avioane);
- interceptarea rachetelor de croaziera;
- supraveghere aeriana;
- hartuirea/atacarea avioanelor si elicopterelor de recunoastere maritima, a celor antisubmarin, AEW & C si de transport. Scopul principal ar fi blocarea/ingreunarea operatiunilor adverse in bazinul vestic al Marii Negre (cel putin);
- Utilizarea ca sistem cu reactie rapida pentru operatiuni antisubmarin si MCM in apropierea coastei. Aceasta ar necesita lucrul in retea, cu radarele de coasta, sisteme de senzori de pe fundul marii si de pe nave, cooperarea cu avioanele/dronele de supraveghere, sistem in care rachetele M30/M31 sa fie folosite, in functie de situatie, pentru:
- lansarea de balize sonar. In acest caz, dronele / avioanele de supraveghere ar juca rolul de releu pentru retransmisia catre coasta a semnalelor balizelor sonar;
- lansarea de grenade antisubmarin/antidiver;
- lansarea de baraje de mine, pentru blocarea miscarii submarinelor detectate sau a navelor de debarcare;
- lansarea de ROV-uri pentru detectarea / distrugerea minelor.
Majoritatea operatiunilor de la punctul 4 s-ar desfasura in limita a 120-150km de la tarm, in functie de masa incarcaturii de lupta a rachetelor. Desigur, acum nu avem grenade antisubmarin, ROV-uri si mine navale care sa fie lansate cu rachetele M30A1/M31A1 dar nu cred ca va fi un capat de tara realizarea lor in anii urmatori. Cum toata lumea se concentreaza pe utilizarea scafandrilor de lupta, minisubmarinelor si dronelor subacvatice, iar noi vom avea de aparat ZEE, cu exploatarile de hidrocarburi, dotarea armatei cu un sistem cu reactie rapida antisubmarin/MCM, instalat pe coasta, devine mai mult decat necesara.
Trecand la M57 ATACMS, aici posibilitatile de utilizare sunt mai largi, datorita razei de lovire si incarcaturii de lupta mai mari.
Racheta are raza de lovire de 300km, altitudine maxima de zbor de 50km, incarcatura de lupta de 227kg si viteza de peste 3 Mach, zice wiki. Peste 4Mach as zice eu, avand in vedere ca LORA, cu o raza de lovire similara, zboara undeva la peste 5Mach. Racheta este destinata sa loveasca rapid, in spatele liniilor adverse, si sa distruga buncare, alte fortificatii, centre de comanda, de comunicatii etc.
M57 ATACMS (jos)
Luand in calcul ca americanii vor fi ceva mai reticenti sa ne lase sa le producem si sa le surubarim, totusi si in cazul M57 cercetarea ar trebui sa-si faca treaba. Pe langa obtinerea, in viitor, de la americani, de capete de lupta cu submunitii DPICM sau BAT/VIPER, ar trebui lucrat la o incarcatura de lupta termobarica pentru ca i-ar dubla efectul distructiv, in camp deschis, si i-ar mari de 5-6 ori efectul in spatii inchise (cladiri, buncare, pesteri etc). Similar, s-ar putea lucra la adaptarea pentru racheta a submunitiilor antitanc BLU-108.
Submunitia antitanc BLU-108
La fel, trebuie urmarite eforturile americanilor de a o adapta pentru lovituri antinava: https://www.wired.com/2017/03/army-converting-missiles-ship-killers-china/ , americanii fiind interesati sa le transforme in “ship killers” si sa le utilizeze in special in Pacificul de sud-vest, in zonele disputate economic si strategic cu China. Trebuie sa recunoastem ca o magaoaie de peste 1 to care vine cu 3-4Mach si-ti loveste nava de sus in jos, cu o incarcatura de lupta de 227 kg si ceva combustibil neconsumat, ti-o rupe in doua, daca are sub 4.000 to deplasament, sau ti-o scoate din lupta, cu avarii majore, daca e un distrugator sau o nava mai mare. Daca incarcatura de lupta e termobarica si explodeaza in interiorul navei, daca nu o scufunda pe loc, poti s-o duci direct la taietorii de vapoare. Nava nu mai faci din ea.
Romania, care si-a manifestat interesul pentru capabilitatea antinava a rachetelor, ar trebui sa fie mai mult decat atenta pentru ca intrarea lor in dotare ar insemna, asa cu arata harta de mai sus, capacitatea de a lovi orice nava care se deplaseaza in bazinul vestic al Marii Negre, pana spre intrarea in Bosfor.
Principiul de operare a LBASM (Land-Based Anti-Ship Missile)
Pe langa aceste capacitati, M57 ar putea fi folosit ca “vehicul de transport” si pentru alte sisteme de armamente:
- Transportul de minirachete MALD: 4-5 ADM-160A (sau derivate) ori 2 ADM-160B (sau derivate), pentru aceleasi tipuri de misiuni despre care am vorbit la rachetele M30A1/M31A1. In cazul M57, decuplarea la altitudinea de, sa zicem, 20.000m si la o viteza de peste 3 Mach le-ar permite sa planeze cu motorul oprit pe o lunga distanta, crescandu-le probabil cu cca 100-150km raza de actiune. Ar fi de rezolvat problemele de stabilitate la viteza aceea dar nu cred ca e ceva insurmontabil. La o asemenea raza de actiune, sistemul, ajutat si de detectia prin satelit, ar putea vana lansatoarele mobile de tip Iskander, cu mult inainte ca acestea sa ajunga la distanta de lansare.
- Transportul bombelor ghidate SDB I si II. La fel, altitudinea si viteza de decuplare probabil ar dubla raza de actiune a bombelor ghidate, ducand raza maxima de lovire a sistemului spre 500km ceea ce ar permite bombelor ghidate sa efectueze manevre de ocolire a unor puncte sau de atacare din spate a tintelor.
SDB I (Boeing, sus) si SDB II (Raytheon, jos)
3. Transportul unor rachete de tip Delilah. Cu lungimea de 2.71m, diametrul de 330mm si masa de 185-187 kg, racheta transporta o incarcatura de lupta de 30-54 kg la distante de 250-300km. Foloseste ghidaj inertial+GPS si ghidaj final CCD/IIR, fiind folosita intensiv de israelieni in recentul conflict din Siria, in special pentru distrugerea sistemelor antiaeriene. Poate evolua la viteze intre 0.3 si 0.8 Mach, putand sa-si prelungeasca patrularea timp de ore. Excelenta pentru distrugerea de sisteme antiaeriene, sisteme mobile de lansare a rachetelor, radare, statii radio, puncte de comanda etc. La fel, decuplata la altitudine si viteza mari, racheta ar putea plana cu motorul oprit, extinzandu-si raza de actiune si autonomia.
Delilah
- Transportul rachetelor antiradiatie, de tip HARM sau ALARM. Spre deosebire de HARM, cu 355kg si 150km raza de lovire, ALARM cantareste doar 268kg si are raza de lovire de 93km. Lansarea lor cu M57 ATACMS ar permite lovirea unor tinte situate dincolo de 400km iar utilizarea lor in combinatie cu MALD, eventual si Delilah, ar pune pe butuci orice sistem antiaerian.
AGM 88 HARM (sus) si ALARM (jos)
- Transportul rachetelor aer-aer de tip AIM-120C / D, intr-un sistem care aminteste de “rusoaica” 40N6. Cu o masa de 152kg si o viteza de 4 Mach, AIM-120 AMRAAM are o raza de lovire de 105km, in varianta C, si 180km in varianta D. Racheta ar putea valorifica altitudinea si viteza mari de decuplare, lovind la peste 400km avioane de realimentare, de supraveghere aeriana, de razboi electronic, de patrulare maritima sau de transport.
Utilizarea MALD, a bombelor ghidate SDB, Delilah si a rachetelor antiradiatie ar fi la fel de utila si impotriva navelor, la distante ce exced raza de lovire a M57 in configuratia originala, putand forma no-acces zone pentru navele adverse pana dincolo de Bosfor si Crimeea.
- Realizarea unui sistem de lupta antisubmarin cu reactie rapida si raza marita de actiune, in completarea celui bazat pe rachetele M30A1/M31A1. Ca mod de lucru, odata semnalata prezenta unui submarin (satelit, drone, avion de supraveghere, nava), de pe coasta ar fi lansata o racheta M57 care sa transporte balize sonar pe care sa le imprastie in zona de interes si o a doua racheta care sa transporte 1/2 drone care sa joace rol de releu pentru retransmisia spre coasta a semnalului primit de la balizele sonar. Probabil ar merge ADM-160B MALD. Odata localizat submarinul, de pe coasta s-ar lansa a treia racheta, purtatoare a unei torpile usoare care sa distruga submarinul. Sau doua rachete purtatoare de torpile, pentru sanse mai bune. Candidatul optim ar fi torpila Mk-54 MAKO, folosita si de sistemul antisubmarin RUM-139 VL-ASROC, perfect adaptata pentru zonele cu adancime mica din bazinul vestic al Marii Negre. Cum Mk-54 cantareste 276 kg iar cu tot cu sistemul de parasute (va trebui sa franeze de la peste 3Mach) probabil se duce la 300kg, va limita raza de actiune a rachetei la cca 250km, oricum o raza de atac excelenta. Realizarea unui astfel de sistem ar impune submarinelor adverse pastrarea unei distante de siguranta fata de tarmul nostru, inclusiv lansarea de rachete de croaziera de la peste 250km de tarm, obligandu-si rachetele sa zboare o distanta mai mare deasupra marii, facandu-le mai usor de detectat si de distrus.
Mk-54 MAKO
- Operatiuni de minare ofensiva pe liniile de comunicatii adverse si pe zonele de gatuire a traficului (iesirile din porturi, gurile fluviilor etc). In acest caz candidatul perfect ar fi mina de influenta, de fund, Mk-62 Quickstrike, cu o masa de 250kg, dezvoltata pe baza bombei de 227kg Mk-82. https://www.youtube.com/watch?v=tJnIh9eaR1E
Mina Mk-62 Quickstrike
- Lansarea de drone submarine autonome care sa opereze in zona porturilor si instalatiilor adverse, cu misiuni de cercetare si sabotaj.
Dupa cum v-ati dat seama, utilizarea rachetei MK57 ATACMS pe post de caraus pentru diferite sisteme de lupta ar implica cresterea lungimii totale a rachetei. Am in vedere ca, in configuratia originala a rachetei, segmentul alocat incarcaturii de lupta are o lungime de cca 1.65-1.70m, in timp ce o buna parte dintre armamentele propuse a fi transportate masoara intre 2.3 si cca 4.3m lungime.
Aceasta ar insemna ca racheta sa nu foloseasca sistemele de lansare HIMARS sau M270 ci sa opereze containerizat, folosind containere standard de 9 si 12m, pe un model folosit cu succes de rusi pentru rachetele Klub-K si la care au inceput sa se uite cu interes si altii.
Containere cu rachete Klub-K, pe camioane
Utilizarea containerelor ar permite dispersarea in teritoriu a sistemelor de atac, in depozite de containere, pe camioane, pe calea ferata, pe barje, disimulate printre alte containere, facandu-le aproape imposibil de localizat. Actionarea lor s-ar face de la distanta, demascandu-si pozitia doar in momentul tragerii, distrugerea containerului gol, dupa lansare, fiind doar o risipa de munitii pentru adversar.
Utilizarea unui astfel de sistem ar permite efectuarea de atacuri prin surprindere, cu un numar mare de vectori (rachete, drone), asupra unor tinte puternic aparate, lucru foarte dificil de realizat cu ajutorul avioanelor de lupta. Am in vedere ca realizarea unui astfel de atac cu avioane ar presupune activitate pe bazele noastre aeriene, putine si supravegheate din satelit, cu vanzoleala de masini si tehnicieni, acrosare de munitii, alimentare cu carburant, apoi decolari numeroase, timp suficient ca adversarul sa-si ridice si el avioanele de vanatoare pentru a-si proteja obiectivele vizate si, mai mult, sa-ti atace bazele aeriene cu rachete balistice si/sau de croaziera. Iar asta s-ar intampla la primul tau atac, apoi nu vei mai avea baze aeriene functionale in apropierea adversarului ci va trebui sa operezi cu avioanele ramase de pe baze mai indepartate, cu realimentari in zbor si cu autonomie redusa in zona de lupta.
In plus, utilizarea unui astfel de sistem ar reduce costurile si riscurile unor astfel de misiuni, in special riscul de a pierde avioane scumpe si piloti greu de inlocuit.
Sistemul propus in articol, impreuna cu radarele, bateriile antinava de pe coasta si cu sistemele de aparare antiaeriana (Patriot + SHORAD) ar duce la crearea unei bule de interdictie antiaeriana – antinava – antisubmarin cel putin la fel de performanta precum cea creata de prietenii nostri in Crimeea.
Articolul de fata este o trecere in revista a unor posibilitati care, la prima lectura, pot parea SF dar trebuie sa fim constienti ca, in deceniile urmatoare, asta va fi evolutia in zona noastra asa ca va trebui sa pornim la treaba metodic, cu planificari pe termen mediu si lung, sa aducem mari producatori de armament, sa ne dezvoltam baza tehnica, sa ne scolarizam si sa ne instruim personalul, sa atragem cercetatorii si proiectantii in zona productiei de armament pentru ca, dincolo de prestigiu si de asigurarea necesitatilor de aparare, industria aceasta este banoasa si poate aduce si multe venituri la buget.
Cristian Ganciu
http://sill-www.army.mil/firesbulletin/archives/2018/may-jun/articles/18-3_6_Thompson.pdf
https://ndiastorage.blob.core.usgovcloudapi.net/ndia/2015/PSAR/Stephens.pdf
https://www.globalsecurity.org/military/systems/munitions/m31.htm
https://issuu.com/folkehjelp/docs/m85/11
https://ndiastorage.blob.core.usgovcloudapi.net/ndia/2016/armament/Turner.pdf
https://www.slideshare.net/ramana_56/bgrv-and-indian-missiles-arun-vishwakarma-rev-1-c-9600008
https://www.nasic.af.mil/LinkClick.aspx?fileticket=F2VLcKSmCTE%3D&portalid=19
„Deja ne-am jucat cu hartile, sa vedem pana unde vom bate cu ATACMS-urile, iar unora gandul le zboara la noua varianta de racheta pe care o dezvolta americanii de la Raytheon, LRPF/Deep Strike, cu o raza de lovire de 499 km wink wink.”
499 and 99 cents. 🙂
Heiii, vrei cumva să producem dezechilibre in regiune, să ne transformăm în țintă, nu doar pt rusi ci si pt turci , că le amenințăm Bosforul….. 😉
Acum , lăsând gluma, ce spui acolo sună excelent, dar cu cine să planificăm tot ce scrii dumneata acolo ? Să fiu iertat daca sunt sceptic, dar măcar de ar finaliza tot ce zice Fifor , si tot ar fi bine….
Ce dezechilibre? Dezechilibrele exista acum, in conditiile in care rusii ne pot lovi, in timp foarte scurt, navele in bazele lor, aeroporturile din partea de est a tarii, cu rachete Klub, Onyx, P500 sau Iskander, si in general, ne pot lovi orice nava care circula intre Constanta si Bosfor. Mai mult, sistemul S-400 poate sa inchida traficul aerian in toata zona de vest a marii negre, inclusiv sa-ti dea interdictie de zbor, pentru avioane de transport, patrulare, realimentare in zbor, inclusiv deasupra bazei Kogalniceanu.
Cu astfel de masuri, abia reusim sa echilibram situatia pe partea de armament nenuclear.
O analiza buna a sistemului Himars, felicitari!
Varianta SL-AMRAAM are circa 40 km raza, nu ,,400km”, evident eroare de tastatura.
O alta utilizare, inspirat de tine si de US Marines care au testat Himars pe nava amfibie de asalt
https://news.usni.org/2017/10/24/marines-fire-himars-ship-sea-control-experiment-navy
ar putea fi folosirea sistemului de lansare pe o platforma cu mini roti omnidirectionale.pt deplasari scurte si ambarcarea pe corveta/fregata, putand executa lovituri din largul marii
Nu e vorba despre SL-AMRAAM ci de o strutocamila in 2 trepte in care „treapta I” va fi motorul ATACMS iar „treapta a II-a” va fi racheta AIM-120 AMRAAM.
Sistemul ar fi similar rachetei 40N6 a sistemului S-400 care este lansata pe o traiectorie balistica dupa care treapta a doua (racheta aer-aer) se desprinde si exploateaza altitudinea foarte mare pentru a lovi la distanta mare avioane AEW&C, de realimentare, transport, razboi electronic, patrulare maritima etc.
Americanii au o tendinta stupida sa dea parametri unei arme cat mai vagi : ex viteza Mach 3+;
Raza de actiune : 30km+
„+” e pentru cei norocosi, adica optiunea „I feel lucky”
Din punct de vedere al echiparii cu rachete de artilerie ArmRo va avea dupa cele 54 de lansatoare vor intra in dotarea FTRo 3 batalioane de HIMARS adica 18 lansatoare/batalion=3 baterii=6 lansatoare/baterie, 3 batalioane de LAROM 54 de lansatoare si 7 batalioane de APRA-40 135 lansatoare, toate acestea comform Wikipedia.
https://en.wikipedia.org/wiki/Equipment_of_the_Romanian_Armed_Forces#Artillery
Are dreptate autoril articolului ca ar trebui sa se fabrice in Romania macar rachetele de 227 mm cu variantele lor modernizate, bine eu cred ca si cele de 610 mm ar putea fi produse in tara noastra.
Mergand pe aceeas logica ar trebui cat mai repede produs in Romania noul MBT al ArmRo-fie in conceptie proprie sau sub licenta, noile tunuri-obuziere de 155 mm senilate si pe roti, un vehicul-transportor senilat modular amfibiu in 2 sau chiar 3 volume, rachete de toate tipurile, elicoptere, armament de infanterie usor si greu, avioane (ce frumos ar fi F/A-18 CD Hornet produs la Avioane Craiova si F-20 TigreShark la Aerostar Bacau ambele sub licenta), munitii, mijl de transport, etc
„Acum , lăsând gluma”
Am glumit, bre, la fază cu dezechilibrele….
Logic că abia cu ce se propune în postare am reuși să răspundem cu aceeași monedă….
Nu mai știi de glumă….?
Oricum rușii asta ar zice, că le stricăm fengsuiul…..
Aveti perfecta dreptate. Trebuie neaparata sa contracaram aceste sisteme rusesti, iar asta tb. facuta cat mai repede posibil.
Rusii au destabilizat zona M.N. foarte mult in favoarea lor. Cam ei sunt sefii prin zona din pacate.
Turcii tocmai si-au dezvaluit de curand intentia de a produce balistice cu raza medie ( 500-2500km) pana la orizontul anilor 2026 -2027 … asa ca … orice e posibil. Cursa reinarmarilor e in toi .
Primul sistem Himars va veni in 2019 nu? ps azi is the „day” ???! Sau Fifuta iar va anula……..,?!
Sa speram ca anunta azi, dar pe 26 octombrie, cand s-a amanat desemnarea castigatorului, stirea era ca anuntul a fost amanat dupa 15 noiembrie. Asa ca s-ar putea sa nu aflam azi.
Foarte interesant si instructiv articolul, o placere sa-l citesti, de pe locul unei personae dezinteresate.
„… sa ne scolarizam si sa ne instruim personalul, sa atragem cercetatorii si proiectantii…” asa ar trebui, doar ca guvernul-partid VREA ALTCEVA pentru Ro : „Elevii de nota 10 la BAC au plecat din ţară! La ceremonia organizată la Sectorul 1 au venit doar părinţii să ridice premiile….. Numai că la ceremonie nu a participat niciun tânăr absolvent de liceu pentru că toţi sunt plecaţi din ţară. Aşa că părinţii au primit distincţiile în locul copiilor, scrie Adevarul https://adevarul.ro/educatie/scoala/elevii-nota-10-bac-plecat-tara-ceremonia-organizata-sectorul-1-venit-doar-parintii-ridice-premiile-1_5bebf104df52022f7574cd00/index.html?utm_source=widget&utm_medium=website&utm_campaign=topdesktop
Cine sa mai invete sa le foloseasca si sa le asigure mentenanta ? Cine sa mai integreze productia daca cei mai buni copii ai nostrii sunt plecati din tara si descurajati sa se intoarca, sa nu deranjeze sistemul mafiei rosii ? Inca mai vorbim. Am trait si cand nu se putea nici vorbi.
Nu stiu daca SUA va mai si livra HIMARS (daca noi vom plati ?), tine mult la democratie iar noi nu suntem chiar Arabia Saudita sau Turcia sa inchida ochii. In 2 luni crivatul din rasarit va matura urmele democratiei (vezi degetului mijlociu al PSD ). La 70 de ani ma bucur sa citesc realizarile tehnice la zi, pe care RoM le dezvaluie si ca incercati sa mentineti optimismul. Multumesc mult.
Eroule, in primul rind nu putem produce rachete in starea in care ne aflam acum, nici daca se pune pe picioare Fagarasul.
In al doilea rind, ai folosit prea mult flexul la AMRAAM si HARM.
In al treilea rind, orice faci de genul asta, daca vrei sa fie integrat in HIMARS costa integrarea cit alte baterii noi.
in plus, alte chestii dintre cele propuse sunt integrate de israelienii de la IMI, LAROM-ul fiind la un pas distanta pentru actualizarea relativ facila a sistemului.
Inclusiv APRA si LAROM mai au o paine de mancat pentru loviturile cal. 122mm cu raza extinsa si cele termobarice. Eu raman la parerea ca si un 122mm ghidat SAL derivat din STAR-80L ar putea fi interesant, nu doar pentru fortele aeriene, mai ales daca inzestrezi bateriile si flota de Dunare cu UAV-uri capabile de iluminare de tinte. Inca nu am gasit informatii despre cauzele pentru care LAROM-ul este oarecum marginalizat in noua abordare, cu toate ca inteleg nevoia pentru HIMARS si standardizarea alaturi de americani si alti aliati din NATO.
APRA si LAROM pot ramane pe low-mid-end, cu chestii produse local in cea mai mare parte, in timp ce HIMARS e high-end, cu posibilitati mult mai reduse de asimilare locala din cauza volumelor relativ reduse necesare MApN-ului nostru.
In niciun caz nu e vorba despre eliminarea APRA ci, din contra, despre extinderea razei de lovire si introducerea sistemelor de ghidaj, profitand de prezumtiva integrare a productiei de GMLRS.
In privinta LAROM 160, nu inteleg de ce nu au facut nimic pana acum.
Daca e sa compar GRAD 122mm, vs LAR160:
La GRAD, am incarcatura de lupta de 18kg, lansata cu o cadenta de 1 lovitura la 0.5s sau 2160kg /minut, incarcatura de lupta livrata la tinta.
La LAR160, am incarcatura de lupta de 45kg, lansata cu o cadenta de 1 lovitura la 1.8s sau 1500kg/minut, incarcatura de lupta livrata la tinta.
Daca reusesc sa produc lovitura de 122mm cu raza de 40-45km si sa-i introduc sistem de ghidaj, nu se mai justifica utilizarea de LAR160. GRAD e mult mai compact, mai ieftin si compatibil inclusiv cu monitoarele iar peste 45km voi avea GMLRS.
Grad-ul are 6,4 kg explozibil (a nu se confunda cu incarcatura de lupta) si iti curata 850 metri patrati, LAR-160 9 kg explozibil, curata 1,200 metri patrati.
Cu bombleti Grad (39 buc) – 650 m2,LAR-160 (104 buc) – 3.500 m2.
Nu am amestecat incarcatura incarcatura de lupta cu incarcatura de exploziv.
Daca e sa le compari 1 contra 1, probabil ca alea sunt datele.
Hai sa vedem ce suprafata acoperi cu un lansator in 20 secunde.
La GRAD trimiti 40 lovituri care acopera 40 x 850mp = 34.000mp
La LAR160 trimiti 11 lovituri care acopera 11 x 1200mp = 13.333 mp.
QED.
La bombleti, esti sigur de aia 650mp la Grad? Adica la GRAD acoperi o suprafata mai mica folosind bombleti decat o incarcatura unitara, in timp ca la LAR160 acoperi o suprafata de 3 ori mai mare cu bombleti?
What are the chances?
QED poate pt tine, insa matematica e una pt toti. Ce-are a face timpul cu suprafata acoperita? Te pomenesti ca opresti tragerea cu LAR 160 dupa 20 de secunde.
Cifrele sunt pt bombleti MZD-2 la Grad (efect pe 17 m2 fiecare), M85 la LAR-160 (41 m2).
Pe bune, ce are a face timpul !?
In privinta bombletilor MZD-2, daca-ti acopera o suprafata mai mica decat incarcatura unitara …. poate inlocuiesti bombletii tot cu M85. Cei de la IMI produc munitie cargo de la cal 105, 122, 130, 152, 155mm cu bombleti M85.
Omologhezi si pentru GRAD si maresti suprafata acoperita.
Eroule, presupui dispersie perfecta a loviturilor, indiferent de distanta la care se face tragerea. In realitate zona in care fiecare lovitura are efect nu este invecinata la limita cu zona loviturii anterioare.
La tragerile la 0.5 secunde vibratiile si miscarea platformei de lansare determina o dispersie care nu e ideala. Alaturi de alti factori atmosferici, de constructie, de ardere a combustibililor.
Ce spui tu e valabil atat pentru GRAD cat si pentur LAR. Folosesc aceeasi platforma. Astea se corecteaza cu kituri de ghidaj, daca se considera necesara utilizarea lor.
In rest, daca cu bombleti acoperi o zona mai mica decat cu incarcatura unitara, poate trebuie sa te gandesti sa schimbi bombletii.
Eu ramin cu o dilema: ce nu le-a placut geniilor din Minister la STAR-80L. Ca in US au inceput sa puna capete de ghidare rachetelor nedirijate…
Am auzit un zvon ca l-ar fi cumparat cehii.
bun sa fie zvonul tau! 🙂
de ce sa foloseasca rachete ghidate cand le pot folosi de cateva ori mai ieftin, neghidate? 🙂
Nu le-a cerut nimeni inca o precizie chirurgicala pe tinta. Americanii, israelienii, si ceilalti cu bani se chinuie cu din astea… dar pana si rusii!
Noi suntem la alt nivel, alta liga 🙂
Celor din MApN li s-a oferit sol-sol (integrarea pe TABC la Expomil era insa mixta cu CA-94/95), insa mie imi pare foarte interesanta mai ales aer-sol, numa’ buna pentru taraboante care nu vor/pot sa sacrifice mult din masa utila pentru munitii.
Nu cred ca articolul vorbeste despre productie azi ci despre un program pe termen mediu si lung in baza caruia sa ne refacem, cu producatori americani de armament, capacitatile de productie militara.
In privinta integrarii in sistemul HIMARS, nu toate lansatoarele containerizate trebuie integrate in sistemul HIMARS. Unele vor trebui integrate cu bateriile de coasta, altele cu sistemuld e aparare antiaeriana.
Integrarile costa, daca decidem ca sunt necesare, dar o modificare de soft nu costa cat o noua baterie.
Luam cel mai simplu exemplu – GRADu’.
Pentru a ii schimba raza are nevoie de alt motor. Deci doua etape distincte, doar in cercetare:
– cercetare in domeniul chimiei combustibililor solizi;
– cercetare in domeniul rezistentei si proprietatii materialelor (pentru camera de ardere a MRCS si ajutaj).
Si apoi fabricarea motoarelor. Nu cred ca exista in Romania in momentul acesta o firma care sa poata fabrica MRCS din materiale compozite sau care sa poate sa dezvolte de la zero un motor. Hai sa ne gindim asa: nu stiu ca noi, in Romania, sa fi conceput un MRCS de la zero incepind cu inceputurile rachetelor. Motoarele facute de mine sau alti amatori in vacantele de vara nu se iau in calcul.
Pentru ghidare, parca era ceva, dar era bazat pe GNSS si ma intreb daca au luat cind au facut-o (parca era inainte de NATO) si tehnologia anti bruiaj si ce ghidare inertiala au folosit. Si ce varianta de stabilizare alegem – prin rotatie sau cu aripi? Intrebari…
Referitor la integrare, ia in calcul ca trebuie dezvoltate interfetele pentru GRAD (hardware si software), comunicatii, protocoale. O modificare hardware si software de pe vehiculul de lansare implica modificari in tot lantul de comunicatii si pe toate sistemele de management. Global, costa cit o baterie, cel putin.
In plus, cum asiguri pastrarea pe termen lung si o viata cit mai mare in depozite? In alte parti ale lumii exista concepte de genul AUR (All Up Round), in care racheta e livrata la conserva si este pastrata astfel, in conditii de atmosfera controlata zeci de ani. AUR nu e compatibil – filosofic si conceptual vorbind – cu GRAD.
Daca mi se permite 🙂 , adaug si eu ca flexul a fost folosit cam mult si cu balizele acustice, minele sau grenadele AS.
Iulian, tu ai scris o serie intreaga avand ca subiect balizele, crezi ca e o idee buna sa le arunci dintr-o rachete care merge supersonic? Si care mai si costa probabil mai mult decat o baliza?
Minarea presupune aceleasi probleme de separare de corpul rachetei si franare de la viteze supersonice la care adaug:
– barajele defensive – chiar vrei sa arunci mine cu racheta cand e mai simplu cu orice altceva? Plus faptul ca atunci cand lansezi baraje de mine, trebuie sa stii foarte bine unde le-ai aruncat…
– barajele ofensive – e mai eficient dpdv discretie sa o faci cu un submarin
Grenadele AS, ce zici tu e un soi de RBU, doar ca tu vrei sa le arunci cu niste rachete care costa mult mai mult. Mie imi suna a ceva gen bomba cu submunitii, sau cum i-o spune, insa ca sa fii eficient si sa nu omori doar pesti, iti trebuie ceva in zona care sa aiba contact permanent cu sub-ul. Ideea e ca grenadele trebuie sa explodeze la o adancime presetata nu la contactul cu apa. Daca ele vin supersonic… ei bine, nu stiu ce sa zic, ma depaseste! Iulian? 🙂
Asta poate fi o idee, dar nu stiu daca are sens dpdv costuri. Mai degraba vad un UAV in rolul asta…
Cercetare militara romaneasca? Unde? 🙂
Editat: caracteristici RBU: https://en.wikipedia.org/wiki/RBU-6000
1.Cuvantul magic: parasute de franare.
2. Balizele sonar, minele si grenadele de adancime nu vor ajunge in apa cu viteze mari ci cu vitezele care sa le permita sa actioneze in siguranta (vezi pct.1).
3. Evident, grenadele de adancime nu vor detona la suprafata ci la adancime.
4. Balizele sonar sunt de dimensiuni si mase mici, astfel ca pot fi incarcate mai multe pe o racheta, in special pe M57.
5. Lansarea lor cu rachete costa dar ce te faci cand senzorii de adancime sau un satelit iti detecteaza un submarin iar tu nu poti sa trimiti nave sau avioane/drone pentru ca e furtuna cu valuri de 10m ?
6. Cum te plimbi tu in siguranta cu avionul/drona de atac la 150km de tarmul nostru si 150km de Crimeea, ca sa-i ataci submarinul?
7. Baraje defensive: adaptezi mina ca, la contactul cu apa, sa-ti emita un scurt semnal de localizare.
8. Baraje ofensive: uneori faci minarea discret, alteori o faci ostentativ pentru a-l obliga sa piarda timp sau sa ocoleasca zona si sa intre intr-un raion unde-l asteapta submarinul tau. In alta ordine de idei, cum minezi discret, cu submarinul, dupa ce ti l-a distrus in port (trebuie sa revina in port pentru reaprovizionare/mentenanta etc)
Eroule, ai dreptate: parasute, frinare. Insa:
– la ASW e nevoie de un zburator la fata locului datorita specificului submarinului;
– la ASW e importanta cunoasterea pozitiei unde au ajuns balizele in apa;
– la ASW e nevoie apoi ca semnalul sa ajunga la 50 de km – deci putere deci ne decidem la ce folosim amperii disponibili (ASW sau emisie);
– la ASW trebuie apoi lansate mijloacele antisubmarin (torpile, arici, incarcaturi de adincime) cu ceva preizie.
Operarea unui zburator (UAV sau nu) e mai ieftina si are mai mult sens. Se poate ara cu GRAD, dar chiar are sens?
Si liftul spatial e teoretic posibil… 🙂
Ce propui tu, reinventand roata 🙂 , are uneori rezolvari mai simple si, mai ales, mai ieftine.
De pilda, in loc sa folosesti ATACMS ca sa transporti o torpila cu 3 mach poti dezvolta ASROC astfel incat sa-i maresti raza. Parasute, franare… O parasuta de mach 1 arata altfel decat una de mach 3 s.a.m.d.
La fel cu grenadele de adancime… Ca sa le duci la 100 km si sa le dai cu precizie dupa submarin presupune sa stii exact unde se afla, la ce adancime, ce curs are, ce viteza are s.a.m.d. O sa-mi spui ca senzori submarini… Aia trebuie sa existe acolo. Iti recomand recitirea seriei lui Iulian pe subiectul balizelor acustice: https://www.rumaniamilitary.ro/fara-echipaj-5-sunetul-linistii-partea-ii
Cum ma plimb cu avionul la 150 km de Crimeea? Daca-mi poate da jos avionul inseamna ca-mi poate da jos si racheta, mergand pe aceeasi logica…
Nu spun ca unele idei n-ar fi bune, dar mi-ar placea sa duci rationamentele mai departe: la ce-mi foloseste, cum o construiesc, cat costa s.a.m.d.
Vrei sa fac si proiectul rachetei? Zi-mi ca sa-mi cumpar calc si Rotring.
Tu echivalezi timpul de ajungere in zona a unui avion cu al unei rachete trisonice?
Gandeste-te ca, pentru a acoperi zborul rachetei, trimiti 1-2 MALD cu echipament de bruiaj, racheta soseste in 6-7 minute si a plasat torpila.
Cat timp faci cu un avion antisubmarin pana acolo, cat faci pana iesi din zona?
In privinta RUM139 VL-ASROC, cate modificari trebuie sa-i faci ca sa-i maresti raza de lovire de la 20 la 250km? Cat de mare iti iese? Cat timp ii ia sa ajunga in zona de atac? Un sfert de ora? 25 minute? Unde ajunge submarinul in timpul asta?
De ce sa nu folosesti motorul de ATACMS, cand il ai gata produs? Care-i problema cu parasutele pentru Mach3? Sunt imposibil de produs? Ai vazut cum arata?
Serios acum, asta-i marea problema de nerezolvat: cum sa franeze de la Mach 3?
Io zic sa-ti iei un program de calculator, intra si tu in secolul asta, ce naiba! 🙂
In rest, preocupat de raza maxima, ca de obicei… 🙂
Ce spui tu presupune sa ai mijloacele de descoperire mai intai. Un avion/elicopter cu balize si torpile sunt inca lucruri sfinte. Acu’ poti sa ma faci retrograd sau conservator, ce preferi. 🙂
P.S. Ca sa mergi repede undeva trebuie sa stii unde, noi n-avem inca laserul chinezilor.
nu te plimbi cu avionul, ci cu UAV-ul. Déjà unele nu neaparat premium, se cam apropie ca si distanta de contact date de 150km fata de baza. Dintre alea pe care le recomandam pentru LAROM si nave.
Scan Eagle II are déjà 100km distanta garantata de comunicare si e doar UAS.
Nu degeaba ziceam de Reaper 🙂
se mineaza antitanc si cu obuzierele.
Am dubii ca racheta poate avea o acceleratie mai mare decat un proiectil de artilerie.
Iar minarea cu artileria reactiva este deja de mult timp in paine.
Pt a crea un baraj de mine e mult mai eficient sa utilizezi vehicule dedicate gen Skorpion decat sa dai cu APR sau artileria, care le imprastie mult mai random.
Depinde de gradul de urgenta. Daca nu arde, faci minarea cu un sistem mai ieftin. Daca e urgent, le lansezi cu rachete. Problema imprastierii o poti rezolva cu kit de ghidaj pentru racheta. Nu ies amplasate la milimetru dar ce adversar se va duce sa treaca printre ele fara masuri de protectie (dragoare etc), doar bazandu-se pe faptul ca nu le-ai amplasat la distante riguros egale?
In astfel de situatii decat sa creezi un baraj de mine la 70 de km pt esalonul 2 inamic, mai bine faci unul mai ieftin la 40 de km cu APRA-40 sau mai aproape, cu artileria.
E mai ieftin si eficent ca in loc sa utilizezi proiectile scumpe ghidate sa lansezi mine, sa folosesti alte mijloace,iar respectivele proiectile sa le intrebuintezi pt ceea ce au fost create for starters.
Io ma gandeam ca nu e foarte sanatos sa stai pe mal cu APRA, sa tragi la 40km in larg, ci stai mai in spate, cu GMLRS, si faci baraj pentru esalonul 1 in timp ce pentru esalonul 2 faci baraj cu M57 (tot in spate si tot dispersate). Parca-parca iti asigura o speranta mai buna de viata, mai ales ca sistemele containerizate vor fi actionate de la distanta.
Ar fi, dar e scump.La noi mijloacele principale pt amplasarea minelor AT sunt inca DPM-4 si lopatica.
Ha! Omul cat traieste invata! 🙂
Totusi nu cred ca este acelasi lucru, minele marine sunt destul de voluminoase si de grele.
Eu n-am auzit pana acum sa se faca minarea cailor maritime in felul asta. Asta nu inseamna ca nu exista. 🙂
Minele anti-tanc lansate cu obuzierul sau cu artileria reactiva sunt magnetice, de contact? Ce dimensiuni au?
Cauta Remote Anti-Armor Mine System, Area Denial Artillery Munition, astea sunt americane,mai au si M 56 lansate din elicopter.
Pt BM-21 sunt PTM-3,pt BM-27 PTM-1 si PTM-3.
Multumesc!
Nu stiu de unde informatia ca M30A1 are submunitii DPICM de tip M85. Stiam ca nu se mai fabrica acestea din cauza ca raman multe „neexplodate” si sunt un pericol pentru ceilalti.
Scandalul a fost despre M77 care dadeau o rata de neexplodate de pana la 5%.
De asta au trecut la M85 pentru ca e prevazut cu sistem de autodistrugere si da o rata de neexplodate de sub 1%.
M30 a avut o varianta cu DPICM (nu stiu daca era A1) si a achizitionat un numar (nu stiu exact cite). Dar vor sa renunte la ele.
– The M30 initial operational test, conducted in accordancewith a DOT&E-approved test plan, was adequate to asses itsoperational effectiveness and suitability. DOT&E deliveredthe test and evaluation report (see page 293) in May 2005.
– The system is operationally effective and suitable. Follow-onactions are required to mitigate the system’s limitations andfully exploit its capabilities.
– The Army entered full-rate production with the M30 in June2005.
– There are two variants of Guided Multiple Launch RocketSystem (GMLRS) munitions: a unitary rocket and a Dual-Purpose Improved Conventional Munitions (DPICM)rocket, the M30.
– The M30 rocket carries a payload of 404 DPICMsubmunitions, which is a reduction from the 644 in the currentM26 DPICM rocket.
– The procurement objective for GMLRS is 140,004 unitaryand DPICM rockets. The ratio between unitary and DPICMrockets is yet to be determined.
http://www.dote.osd.mil/pub/reports/fy2005/pdf/army/2005gmlsrdpicm.pdf
Cel mai probabil, M30 folosea DPICM M77, cu diametrul de 38mm, fata de cei 42mm ai M85, de aici si cifra estimata de doar 250-300 submunitii M85, pentru lovitura M30A1. Avand in vedere procentul ridicat de 2-5% submunitii M77 neexplodate, s-a trecut la M85 care dispune de sistem de autodistrugere si care da o rata de submunitii neexplodate de sub 1% (undeva la 0.2%).
Arata bine de tot harta aia cu acoperirea 🙂
Hehe,sa producem spuneti…..Ascultati la mine,nici in 20de ani de acum incolo.Nu suntem in stare sa producem un tractor(sa nu ma luati cu IRUM ca ala numai tractor romanesc nu este)ce sa mai vorbim de rachete sau si mai SF de sisteme de ghidare.Pai nu am facut nici macar o arma de asalt.Nu exista interes din partea guvernantilor ca sa mai producem ceva.Nu vedeti ca si la Cugir se multumesc sa exporte in tari africane?Prezentau dotarea cu cnc-uri ca fiind ceva SF asta cand companii similare din alte tari le folosesc de zeci de ani.Eu momentan,ma multumesc daca vad in tara sistemele si acestea devin operationale.Eventual poate mai surubaresc aia de la Aerostar ceca dar in rest nu mai am incredere in abureli.
Neincrederea ta in capabilitatea noastra de a fabrica platforme complexe o gasesc intemeiata. Scepticismul este exprimat de mai multe persoane si din punctul asta de vedere pare validat de comunitate, Critica ta vis-à-vis de ceea ce arata industria romaneasca de profil este in perfect acord cu ceea ce cred si eu.
Exemplificarea prin compararea cu Tractorul nu cred ca e cea mai potrivita.
– Fabrica Tractorul nu cred ca este un exemplu pozitiv. Este o fabrica cu tehnoologie inalta, militara, care a fost partial distrusa si devalizata de catre comunisti pana cand nu a mai fost in stare decat sa faca altceva decat tractoare. Imaginea a fost spalata apoi cu progpaganda „sa dam tarii cat mai multe tarctoare”. Prin extrapolare este ca si cum ne-am gandi acum (in pofida actionariatului privat) sa vindem la toate utilajele mai performante de la Aerostar si cu cea a mai ramas si nu poate fi vandut sa fabricam un tractor sub licenta cu o mare parte din piese importate.
– Tractorul (produsul de data asta) nu e nici el chiar un exemplu de pedigree romanesc. A pornit cu licenta Hanomag, perfectinoat cu o parte de process sovietic (deci nu foarte deprate poate de IRUM din anumite puncta de vedere) ; la punctul de productie maxima majoritatea tractoarelor produse erau sub licenta Fiat (sau serii „asimilate”); bineinteles U650 este o realizare mare si o conceptie 100% romaneasca si trebuie sa ne mandrim cu asta, dar un astfel de exemplu oricat de maret nu poate fi generalizat,
Apropos de torpile, aproape ca mi-ai furat ideea, nu prea buna, recunosc 🙂
Pentru rachete de croaziera/antinava subsonice: o solutie de genul torpila usoara in locul capului de lupta al rachetei (cele serioase, la peste 200kg), care sa plonjeze la distante spre 10km sau peste? ?
https://en.wikipedia.org/wiki/Ikara_(missile)
apropos, ca tot suntem clienti Stingray – Stingray: 267kg torpila cu totul:
https://en.wikipedia.org/wiki/Sting_Ray_(torpedo)
Mk54: 276kg
https://en.wikipedia.org/wiki/Mark_54_MAKO_Lightweight_Torpedo
A244-S : 254kg
https://en.wikipedia.org/wiki/A244-S
in fine, probabil mai trebuie sa scoti putin din combustibil sau sa cresti masa rachetei.
Ideea in sine a mai fost folosita pentru torpile ASW propulsate de rachete cu bataie scurta 10-20km, ar merge si antinava cu cap de lupta putin cam mic?
MU90 antisubmarin arata ca adaptarile sunt posibile (daca masa torpilei si dimensiunile ar fi compatibile sau apropiate cu ale actualului cap de lupta , ar fi situatia ideala: Harpoon Diameter 34cm vs 32,3cm MU90/ 32,4cm Mk54/Stingray):
http://www.ausairpower.net/USN/RGM-84A-Cutaway-S.jpg
In 1986 France and Italy began a collaboration to develop an anti-submarine missile based on the Italian Otomat missile. France dropped out of the programme but Italy has fitted the MBDA MILAS missile to its Durand de la Penne-class destroyers and FREMM anti-submarine frigates. MILAS is a 800 kg (1,800 lb) missile that can deliver a MU90 (304 kg) to 35 kilometres (19 nmi).
Otomat avea 770kg cu cap de lupta 220kg, raza de actiune 180km
https://en.wikipedia.org/wiki/Otomat#Developments
MILAS: bigger than Otomat, 6 m long/800 kg with MU90 torpedo => range of over 35 kilometres (19 nmi)
o participat si Nicolae la discutie:
SS-N-14 Silex de pe Udaloy. Torpila pe care o cara, UGMT-1, este duala, anti-submarin si anti-nava.
Aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Metel_Anti-Ship_Complex
Si SET53 romaneasca de pe VTM sau VTAP putea fi folosita atat anti-nava cat si anti-submarin. Cred ca aceeasi torpila este si pe Tetaluri.
https://www.lockheedmartin.com/content/dam/lockheed-martin/rms/documents/naval-launchers-and-munitions/Vertical_Launch_Antisubmarine_Missile_VLA_productcard.pdf
Nu stiu cum o fi cu furatul ideilor dar uite ce scriam acum 4 ani:
https://www.rumaniamilitary.ro/torpila-mk-43-o-solutie-veche-la-o-problema-actuala
La vremea aia ma gandeam sa folosim o torpila de 100-120kg cu raza pana in 10km, lansata cu IMI EXTRA sau 4 pe racheta LORA.
Ideea ar fi valabila si acum, lansare 2 bucati pe ATACMS, dar ar presupune realizarea unei variante modernizate a minitorpilei.
Asa ca, pana atunci, incercam cu torpilele de 324mm.
cand te gandesti la solutii cu cerinte similare pornind de la premise similare, rezultatul e asemanator, nu? 🙂
Asta suna a torpila aeriană Duşa.
Interesant e ca rusii vor sa resusciteze/modernizeze sistemul de pe Udaloy, nu mai stiu pe unde-am citit… Recent, oricum.
M-am mai uitat la ASROC, viteza 1 mach vs 3 mach la ATACMS, traiectorie balistica la ASROC… 4,5 m lungime cu o torpila usoara.
O Mk48 are 5,8 m. SET-53 e chiar mai lunga.
Sunt curios daca americanii au mai folosit recent ASROC macar in exercitii.
Nu vad de ce te-ai complica cu ATACMS cand pur si simplu poti imbunatati ASROC…
RUM139 VL-ASROC bate 20km. Cu ATACMS acoperi pana la 250km.
Iti iese o racheta mai lunga asa ca nu o poti lansa din M270 sau HIMARS. Folosim lansator containerizat.
Si cum detectezi tu un submarin la 250 km? Cum stabilesti adancimea, directia, viteza? Cum pastrezi contactul cu el si cum stii daca l-ai lovit sau nu?
Arunci inainte cu rachete cu balize acustice? Cum stii unde sa arunci?
Nu stiu de ce, dar asta nu prea se pupa cu ce am mai citit eu despre vanatoarea de submarine…
Dar na, poate gresesc… Nici Einstein n-a fost bine vazut pana nu i-a demonstrat britanicul ala teoria. 🙂
Am mai discutat subiectul asta mai sus. Nu mai reiau.
Tu pui problema cam asa: sa nu ne gandim la un astfel de sistem, pe care in cea mai ultraoptimista varianta nu-l vom avea mai devreme de 8-10 ani, pentru ca IN PREZENT nu avem USV-uri gen Sea Gull sau similare, sau senzori submarini sau submarinul nu va fi niciodata detectat de vreo nava de-a noastra.
Lanseaza alte ATACMS cu senzori. Cel putin 4-5 bucati. Iar balizele ar trebui proiectate special pentru livrarea asta (putere de emisie, relee, date transmise, etc).
Daca e bruiat gipiesu in zona mai stie baliza neam unde a intrat in apa. Adica se poate face o retea ad hoc intre balize cu procesare distribuita. Toate balizele stiu unde e submarinul relativ la ele, dar ele, balizele, nu stiu unde se afla. Ceea ce le face inutile.
Apoi… de unde stii unde e un submarin? Dai continuu cu ATACMS ASW… preventiv. Costa cit nu face…
Dar sincer, mi-a placut ideea cu minarea la distanta a iesirii dintr-un port al adversarului. E sick. 🙂
Si nu mai bine folosesti un sub pentru minarea asta… sick? 🙂
Evident ca poti folosi si un submarin doar ca nu l-as baga tocmai in gura portului, unde misuna senzorii, ci l-as folosi fie pe caile de comunicatii ale adversrului fie pentru a transporta echipe FOS in zone mai putin supravegheate.
Apoi, chiar e sick sa faci minarea ostentativ, ca sa-i incurci programul si sa-l faci sa piarda timp cu dragajul.
In plus, daca adversarul declanseaza conflictul, cel mai probabil vei ramane cu maximum un submarin de care va trebui sa ai grija ca de ochii din cap.
Daca nu te grabeai si citeai cu atentie observai ca am spus ca activarea sistemului se face dupa eventuala descoperire a submarinului. Il descopera un submarin de-al tau, sau sanzori de fund sau un USV tip Sea Gull sau il vede vreo drona iesit la suprafata etc etc. Sau il descopera o nava care escorteaza un convoi. De acolo il preia sistemul.
Important este sa ajunga cat mai repede balizele apoi racheta purtatoare de torpila, pentru a nu apuca sa se indeparteze prea mult.
Retransmisia automata a semnalului balizelor o faci tot prin intermediul dronelor.
Ca sa fii sigur ca nu se dezorienteaza balizele, poti echipa drona cu echipament gonio care sa le localizeze dupa semnal. Solutii se gasesc.
Incepusei bine dar dupa aia ai luat-o pe aratura. Ca sistem antinava categoric merge, insa pt lupta antisubmarin, AA, antiscafandri (!) cu MLRS-ul,idei cel putin nastrusnice. De ce nu si arma satelit?
Cum detectezi submarinul din satelit sau cu radarul de coasta?
Btw, n-ai cum sa lansezi ROV cu o racheta la 120 de km pt ca alea sunt ghidate,nu autonome, adica tre sa ai o nava pe-aproape.
O racheta ATACMS e pe la 700. 000 $ deci e foarte cost effective sa arunci cu ele dupa cai verzi.
Si confunzi incarcatura de lupta cu cantitatea de explozibil, sunt lucruri diferite.
Cum detectezi submarinul!?
Senzori submarini cand e sub apa (in special in zona noastra).
Din satelit cand apare la suprafata (uneori se intampla si asta).
Sau interceptate/goniometrate comunicatiile.
Sau detectat cand da tarcoale navelor tale.
Sunt destule situatii cand il poti detecta.
AA este la fel de nastrusnica precum 40N6.
In privinta ROV/drone autonome, in functie de situatie si de distanta.
O racheta ATACMS este 700.000 completa. Aici vorbim doar despre utilizarea motorului si, in unele cazuri, a sistemului de ghidaj. Metoda e scumpa dar ce faci cand ai detectat submarinul dar e furtuna cu valuri de 10m sau submarinul e la doar 100-150km de Crimeea. Risti sa trimit avion/nava? Cat dureaza pana ajung? Cat dureaza sa scrii scrisori de condoleante pentru familiile echipajelor.
In problema MLRS, nu tragi o salva cu toate piesele bateriei ci lansezi doar cate rachete ai nevoie.
Hai sa facem deosebirea intre ROV, care e comandat in general printr-un cablu, de un operator de pe o nava situata in apropiere si AUV, care e autonom.
E absurd sa trimiti la 120 km ROV cu racheta,nici nu are cablu atat de lung.
Iar AUV-ul daca il trimiti poti sa-i spui pa, pt ca are autonomie cam de 1 zi si viteza de aprox 5 noduri. Si iti si detecteaza lansarea,te duci ca pisica cu clopotei la sabotaj.
Sa detectezi un submarin din satelit e sf, e ca si cum cauti acul in carul cu fan.
Ce legatura are 40N6 cu ATACMS? Macar pune-o sa lanseze si o expeditie spre Marte ,ne facem putere spatiala cu ocazia asta.
Ideea cu racheta antinava e buna, e si verificata de USMC, aia cu MALD la limita (n-a facut nimeni asa ceva),in rest trase rau de par.
Pai 40N6 asa functioneaza. Prima treapta o duce pe o traiectorie balistica dupa care racheta aer aer se desprinde (la altitudine foarte mare) si pleaca dupa avioanele adverse.
In privinta AUV, tu faci evaluarea tinand cont ca ACUM au autonomie de 1 zi. Care vor fi performantele lor peste 5-8 ani?
In privinta pisicii cu clopotei, daca vede ca i-ai trimis AUV intr-un camp de mine, ca sa le detoneze, ce poate face?
Sau daca vede ca i-ai trimis niste chestii in apropierea portului si nu stie daca sunt drone sau mine sau ce dracu sunt, ce face? Continua navigatia nestingherit pe acolo, riscand sa piarda nave, sau opreste circulatia pentur a trimite dragoare? Cum ii afecteaza asta miscarile cand, sa zicem, desfasoara o operatiune pe mare sau trebuie sa i se intoarca submarinele din misiune (sau sa iasa in misiune).
Pai 40N6 asa functioneaza. Prima treapta o duce pe o traiectorie balistica dupa care racheta aer aer se desprinde (la altitudine foarte mare) si pleaca dupa avioanele adverse.
Pai tocmai ai descris o racheta cu mai multe trepte. Dar e lansata din lansatoare dedicate.
Si care e problema? Am spus ca nu le vei trage din HIMARS ci din sisteme containerizate sau alte lansatoare.
Stai un pic ca ajungem la cercul de bricolaj si nu e bine.
Un motor de la o racheta (care?) impreuna cu o racheta AA existenta deja nu inseamna doar un upgrade. Inseamna de fapt un sistem nou AA. Si atentie: rachetele AA au fost gindite de la inceput cu un anume mod de functionare.
A lua o racheta AA si a ii pune un booster inseamna ca:
– trebuie schimbat sistemul de alimentare cu energie al rachetei
– trebuie schimbat software-ul
– trebuie validata si certificata carcasa rachetei (forte noi)
– functionarea cu doua trepte schimba dramatic dinamica si controlul rachetei (daca a fost initial o racheta sol-aer), care ar putea avea nevoie de reproiectare a suprafetelor de control, alt cap de cautare, alt sistem de control cu totul; problema e mai mica in cazul utilizarii unor rachete AA lansate de la sol cu booster
– in functie de sistemul de ghidare inertiala de pe racheta e posibil sa trebuiasca schimbat si el
– trebuie realizat un booster nou
– trebuie realizat controlul si stabilizarea boosterului
– trebuie realizat un sistem de lansare care sa suporte atit boosterul cit si racheta
Adica pentru a avea un produs, nu ceva traforat e nevoie de o spinare de bani.
Da, adaptarea unui booster la o racheta e treaba serioasa dar nu e ceva insurmontabil. Israelienii au montat boostere la rachete aer aer Python si Derby si au realizat sistemul Spyder MR.
Cercetare, testare, etape etc. N-am zis ca se va face maine la orele 15.00. N-ar fi exclus ca analizele comparative sa ne arate ca e mai rentabil sa acrosezi pe un avion de transport, gen Spartan sau Hercules, mai multe rachete Stunner – cu tot cu boosterul de lansare de la sol si sa obtii tot o raza de 450-500km. Greu de spus cum vor arata lucrurile in 5-10 ani.
Exact, la rachete A-A, nu la rachete S-A.
Practic boosterul are rolul de a suplini avionul, ducind racheta la altitudinea si pe directia dorita. Si, bineinteles, problemele de care scriam mai sus ramin. Daca te vei uita la imaginea d emai jos vei vedea ca Python este diferit de Python-MR.
Pai si eu ce dracu vorbesc? Vorbeam despre utilizarea motorului de ATACMS pe post de booster pentur AMRAAM care e aer-aer si ea.
Pai sint probleme…
E o oarecare nepotrivire de caracter intre ele… 24 de inci la ATACMS si 7 la AMRAAM.
ATACMS e in curs de inlocuire in USofA.
Motorul ala, uitindu-ma la specs, e overkill pentru AMRAAM.
Trebuie toti convinsi sa lucreze impreuna pentru 3 sau 6 baterii de AMRAAM cu raza extinsa de ATACMS. Iese mai scump decit face.
In plus, exista AMRAAM, Sidewinder si Hellfire gata pregatite si lansabile de la sol.
Exista si Patrioate PAC-3.
Exista si Hawk. As vrea intii sa modernizam Hawkurile alea…
Nu vad rostul infigerii unui booster (oricare ar fi el) in AMRAAM daca nu luam citeva zeci de baterii.
Asta cu cuplarea AMRAMM la motor de ATACMS chiar e insurmontabila 😉
In rest, eu am vorbit despre posibilitati tehnice.
Asta am spus si mai sus: se fac studii si analize comparative si se decide daca e necesara producerea unui astfel de sistem sau se gaseste o solutie alternativa ca sa lovesti avioane adverse la 4-500km.
Sau poate nu e nevoie sa le lovesti. Nu stiu. Rusii zic ca e bine sa le poti lovi la asemenea distanta. Bine, nu cu PAC3 si HAWK ca nu bat pana acolo.
Sovieticii considera necesar sa doboare avioane care zboara in Milwaukee cu rachete lansate din Irkutsk. 🙂 Poate au dreptate…
Daca vrem sa dam dupa avioane la 400 de km, poate ar trebui sa facem niste rachete noi. Dar va costa…
Despre celelalte, parerea dupa lansarea SpaceX.
Cum detectezi submarinul din satelit sau cu radarul de coasta?
Chinezii au spus ca au facut un laser pe care sa il puna pe un satelit care detecteaza submarinele in imersiune, parca. Nu ii crezi? 🙂
Seems legit.
la 1:30 e laserul chinezilor
https://www.youtube.com/watch?v=PzAc_sx9gcI
Eu as fi multumit sa se faca mentenanta, sa se produca ce componente e capabila industria si sa se utilizeze si in rol antinava in viitor.
Da,MALD,Delilah,SDB sunt scule misto,poate intr-o zi cu soare le va avea si RoAF.
Si a fost ziua lui noiembrie 15…
Da bine, dar noi luam M30 A1, alternative warhead, nu M30 cu DPICM. Asa scrie. Ar fi excelent cu DPICM daca acestea se mai produc. Practic asta dorea Armata.
Cu privire la Grad vs Lar-160. Raportul este 40 la 26 lovituri, nu 40 la 11 cum ai spus tu.
In prima faza, se pare ca luam din cele cu bile din tungsten. Asta nu inseamna ca nu putem trece mai tarziu si la cele cu DPICM, mai ales ca in zona noastra vor fi foarte utile iar noi producem sub licenta proiectile cargo cal.152mm cu M85.
Cate DPICM incap intr-un proiectil de 152mm?
49 bucati in cel de 155mm. Probabil 40-45bucati in cel de 152mm.
Am adaugat in articol o imagine cu munitii cargo, purtatoare de M85.
Se pare ca proiectilul cal 152mm contine 42 M85 iar lovitura cal.152mm cu raza extinsa contine 35 M85.
https://www.janes.com/article/84614/russian-deploys-new-cbrn-vehicle-to-syria
Multumim pentru articol Cristian!
Ar fi interesant poate de analizat optarea pentru HIMARS in defavoarea MRLS/M270. Am vazut multe sicutii despre mobilitatea platformelor pe acest forum (si potentialele avantaje ale senilatelor) si poate ca si in cazul asta ar putea fi o tema de discutie (chiar daca optiuna MAPN este clara).
Probabil M270 ar fi fost mai scumpa. Dar vis-à-vis de 1.25kk, oare cate procente erau adaugate de platforma; cat ne-ar fi costat mai mult? La o prima vedere costul platformei nu pare a avea o pondere atat de mare. Poate costul de exploatare sa fie alta poveste. Marea majoritate a clientilor (80%) au optat pentru M270 , HIMARS-ul regasindu-se doar la 4 posesori (fiind prin comparatie aproape exotic). Dincolo de factorul mobilitate, platforma M270 poate beneficia de upgrade-uri la nivelul MARS2/ european.
Apropos de mobilitate , stie cineva ce vehicul a fost ales pentru noi? Exista vreo legatura cunoscuta cu optiunea pentru camioane de transport? Adica a fost analizata si varianta unei posibile standardizari dupa exemplul Poloniei?
M1084A1P2 HIMARS Resupply Vehicles (RSVs)
M1095 MTV Cargo Trailer with RSV kit
M1089A1P2 FMTV Wreckers
Heroule GMLRS cu M85 DPICM nu se mai produc din anul de gratie 2008, din cauza lipsei de fiabilitate a ogivei. Stiu ca irlandezii din Tel Aviv iti tot sporovaiesc in ureche de un/o „dud rate” de undeva pe la 1%, dar in realitate este undeva pe la 11%. O noua munitie DPICM s-ar putea sa-si faca apartia in urmatorii 2-3. In rest in cel mai bun caz poti spera la productie de rachete neghidate M26, dar nici astea nu mai sunt in productie, si in orice caz nu spera la un cap de lupta cu DPICM. In rest probabil ca Lockheed te-ar lasa sa fabrici totul, mai putin motorul. Sanse slabe si pentru asta oricum.
Nu mai fi asa optimist.
Acum 5 ani nu visa nimeni ca americanii ne vor livra ROT-uri ATACMS.
Sunt multi factori pe care e greu sa-i evaluam acum. Daca luam noi sisteme HIMARS si iau si altii in zona, s-ar putea sa constate ca e mai rentabil sa le produca aici, chiar si partial, decat sa le tot plimbe cu avionul.
Timpul va spune.
Se produc in medie anual aproximativ 2.000 de rachete, inclusiv pentru FMS. Ce mari economii crezi ca o sa realizeze astia sa-si mute productia? Iti spun yo: a big fat ZERO.
Asta e acum, cand singurii care cumpara din zona noastra suntem noi si polonezii si, deocamdata, cantitati mici.
Mai departe, daca se deschide piata pentru ele, intr-o zona cu potential de conflict, s-ar putea ca situatia sa se schimbe.
In al doilea rand, daca nu vor sa vina, sunt convins ca vom gasi alti producatori cu care sa colaboram pentru producerea motoarelor pentru GRAD, mai ales ca la astea consumul este mai mare.
Teoria si practica sunt doua chestii diferite.
Ce precizie au rachele M31 A1. Dar ATACMS?
Cu ghidaj INS/GPS, probabil 10M la M31A1 si 10-50m la ATACMS.
Mai departe, daca se trece la ghidaj final radar sau CCD/IIR, probabil se va reduce la cativa metri pentru M31A1 si cca 10m pentru ATACMS, daca e sa ne uitam la performantele IMI Extra si LORA.
Articol interesant, cu opțiuni interesante pt viitor
Multi ar fi gata sa deschidă șampania
Din nefericire, contractul pt HIMARS e degeaba
Dacă hotii de la putere nu se opresc o sa ne uitam la HIMARS prin muzeu – gândindu-ne ce am fi putut face cu el dacă am fi avut conducători
Încercați sa deschideți ochii și sa va închipuiți ca după ce ies toți hotii de la putere, albiți de legile astea noi
Urmează introducerea infracțiunii de defăimare și eventual o chestia de aia ca la turci cu revoluția trădătorilor din opoziție contra oamenilor de bine de la putere
Și bine-nțeles pedeapsirea demonstranților care întinși pe jos au iritat conducerea țării
Acolo ne îndreptam cu ochii larg deschiși
Turcii au fost eliminați din F35 sau sunt pe acolo
Ma gândesc ca noi care eliberam infractorii de sus la veselie, o sa inventam capitalismul de tip nou, a mai încercat și iliescu in trecut
Tot așa putem și noi sa ne uitam la himars și patrioate și alte rachete muricane – iar astea, in timp, fără update-urile de rigoare, sa fie mai slabe ca pistolu cu apa
Ca stați liniștiti codurile sursa de la radare și rachete nu le vedem niciodată
Nu sunt americanii așa prosti cum își închipuie unii
Nu stiu ce vehicul dar, daca ar fi dupa mine, as pastra vehiculul original, asa cum il au americanii. La 11 tone il urci in Spartan si-l muti unde ai nevoie. In al doilea Spartan bagi vehiculul de reaprovizionare, munitia de rezerva si echipa tehnica de deservire.
Sau cu 6 Spartane si 2 Hercules muti o baterie cu tot calabalacul intr-un capat in altul al tarii sau la Chisinau 😉
Postarea era pentru Marius B
Heroule nu incape intr-un C-27J. Sistemul are o inaltime de 3,2 metri, pe cand cala unui C-27J are o inaltime de 2,25 metri. Back to the drawing board.
Il luam la flex. 😉
Asa s eface orice upgrade.
Ce dracu’ l-ati facut asa inalt ?
Mai bine il instalam pe SUPACAT.
Parca vad ca le instalam pe MAN sau ceva care, in total, sa sara de 18-20 to …..
Multumesc Cristian; multumesc Alex!
Da, pana la urma nici Oshkosh-urile nu pot fi o alegere rea; am vazut ca sunt de fapt Steyr-Damler-Puch la origine. Eu cred ca tot o alegere exotica este, dar sper ca factorii decizionali au renuntat la senilate in cunostinta de cauza.
Ma gandeam ca poate ai nostri vor cere un minim de customizare si cooperare cu industria locala, si sa vedem platforme comune cu cele alese pentru camioanele de transport (si daca erau asamblate in Romania era si mai bine).. Am vazut ca polonezii intentioneaza sa exploreze si varianta in care platformele auto sunt locale, deci se poate sa ne fi gandim macar si la asta. Nu mai continui cu sistemul de conducere a focului, fie in varianta initiala europeano-americana fie upgrade-ul pur European.
Cred ca multi entuziasti, in frunte mine, au cazut in capcana „wishfull thinking”.
Precum spuneam candva la un post anterior, sunt mahnit sa constat ca de pe urma acestui efort financiar fara precedent in istoria moderna, economia noastra (in speta mai ales industria) nu reuseste sa profite asa cum (cred eu ca) ar putea.
Logica mea spune ca daca in acest punct de maxima bunavointa a politicului (in sensul in care ne uitam probabil la maximum de buget alocat) fata de cheltuieli si investitii in aparare, industria autohtona nu se poate dezvolta, atunci avem o problema. Pana acum foloasele par sa se indrepte spre companiile care nu depind de comenzile militare (ex: santiere navale, hale de asamblare) si care de fapt exploateaza capacitati deja existente (necrescand) in timp ce firmele dedicate industriei militare (cum sunt cele producatoare de blindate usoare sau arme si munitiii pentru infanterie si artilerie) nu au dezvoltari sau evolutii vizibile.
Si asta in conditiile in care Romania cumpara tehnica militara pe care nu si-o permite. Nu sariti pe mine va rog, nu vreau sa infurii pe nmeni si stiu ca militarii au fost private de minimum necesar activitatii de asa de mult timp, si deasemenea ma bucur ca investim acum. Dar nu pot sa nu remarc ca aceste investitii despre care discutam in ultima perioada par a fi la nivelul normal sau chiar peste al majoritatii tarilor dimprejur/europene (iar tehnica vehiculata pare de varf), intr-o tara in care putine alte domenii bugetare viseaza la asa normalitate, si in care accesul la tehnica ultramoderna de orice fel nu e prezent peste tot in sectoarele de stat. Asadar sectorul militar este favorizat in acest moment in opinia mea, iar industria care se vaita pana acum ca nu are obiectul muncii (pentru ca MAPN nu cumpara nimic) nu pare sa reactioneze.
Ia uite potriveala:
https://nationalinterest.org/blog/buzz/marine-corps-rocket-batteries-could-kill-naval-vessels-thanks-f-35-36127
Aia cu adaptarea NSM pentru lansare din HIMARS e tare desteapta.
Repeta pe HIMARS ce fac evreii cu sistemul Lynx.
„about 250-300 DPICM type M85 (here I have no clear data)”
518 units
How accurate is your data?
518 units means a total warhead of 150kg = a reduced range for M30A1.
Scuze pentru off topic. Pe realitatea tocmai a prezentat un invitat ordinea ofertelor la corvete, de la pretul cel mai mic la cel mai mare. Naval Group, Damen, Ficantieri. Stie cineva detalii?
Offtopic
Breaking news !
Pe Realitatea Sabin Orcan a anuntat acum ca a aflat pe surse ca cea mai buna oferta pentru corvete e cea de la Naval Group !
Damen e pe locul doi, Fincantieri pe trei ! Oferta francezilor a fost cu circa 10 la suta mai ieftina !
Asadar o sa avem corvete Gowind !
Inca ceva, daca o sa avem Exocet pe nave, inseamna ca le vom avea si pe uscat, la bateriile de coasta ?
Am zis -o și o mai zic : dacă nu e Damen e țeapă…
Fix Naval Group , să facă un ban să mănânce și gura lor, și a politicienilor , adică….
?
Ce inseamna „cea mai buna”? Cea mai buna fiindca ieftina sau cea mai buna in sens de pret/calitate?
Inchideti offtopicul si continuati la articolul cu sondajul despre licitatia corvetelor.
Ceva interesant, ca tot am vorbit despre lansarea balizelor sonar:
http://www.navairdevcen.org/PDF/THE%20EVOLUTION%20OF%20THE%20SONOBUOY.pdf
In legatura cu articolul, merci fain Cristian, foarte inspirat si creativ. That’s the spirit!
Comentariile sunt mai degraba de genul, unul/doi viseaza si au idei, iar restul se pisa pe ei…
Sorry, no offence oameni buni, dar daca toti ar gandi ca voi, apoi am umbla inca in caruta.
Faza e ca visatul fara posibilitati de punere in practica e fix zero barat.
I-au explicat mai sus si alti baieti care se pricep ca:
a. Nu da LM licenta la motor
b. Majoritatea ideilor nu sunt viabile dpdv tehnic, tactic sau logic
c. Chiar daca ar da americanii motorul si ar fi ideile viabile, nu ar fi cine sa le puna in practica pt ca nu mai avem cercetatori specializati
Ca sa nu mai spun ca ar costa enorm de mult si canci bani in MApN.
Sa visam in continuare, ca visatul e pe gratis.
Visatorii duc o societate spre noi culmi, nu negativistii si nihilistii. Acestia isi au rolul lor mai tarziu in proces, dar la inceput sunt vizionarii cei care dau tonul. Si chiar daca doar 1% din idei sunt fezabile, fara vizionari si visatori nu ar exista dezvoltare!
Btw, in Romana visul e doar „gratis”, fara „pe”.
Confunzi critica constructiva cu nihilismul (care e filosofie, nu negativism).
Ai citit prea mult din Ana Blandiana,probabil. Si esti si grammar nazi,btw.
A mai fost unul care a vrut noi culmi de progres si civilizatie lasand lumea sa faca foamea si construind mastodontul ala.
Bafta la dusul societatii pe noi culmi!
Avem nevoie de visatori.
Avem nevoie de oameni care fac.
Dar cel mai mult avem nevoie de visatori care fac.
@ Cristian, nu-ti bate capul.
Lumea e plina de „baieti care se pricep” si care-ti vor explica doct de ce nu se poate ce propui tu.
Ca nu trebuie sa propui ceva pe termen mediu si lung pentru ca ACUM nu se poate.
Si ca, in general, nu e bine sa gandesti out of the box. Pentru ca ei nu pot.
Dupa care afli ca lucrurile propuse de tine sunt realizate.
Bine, afla si „baietii care se pricep” doar ca nu mai sufla o vorba, nici usturoi n-au mancat 😉
Primul exemplu:
Acum 4 ani am scris o serie de 4 articole, „Vedeta Shaldag – o scula buna la toate”, in care propuneam adaptarea a tot felul de armamente pe vedetele respective. A fost o hahaiala generala a „baietilor care se pricep”, ca e o aberatie, ce suntem noi, iranieni, nord coreeni etc etc.
Ia uite ce studiaza acum Lockheed Martin: http://www.navyrecognition.com/index.php/news/naval-exhibitions/2018/sna-2018/5877-lockheed-martin-studying-integration-of-lrasm-anti-ship-missile-on-usv-platforms.html
Al doilea exemplu:
Acum cativa ani propuneam instalarea obuzierului ultrausor M777 pe un sasiu 8×8 de tip Saur, pentru a-i crea capacitate amfibie. Alta hahaiala si alte proteste.
Intre timp am aflat toti ca Bae a propus un astfel de prototip: https://www.shephardmedia.com/news/landwarfareintl/idex-2015-bae-proposes-first-155mm-8×8/
https://www.baesystems.com/en-us/article/bae-systems-and-emirates-defense-technology-team-up-on-m777-howitzer-in-the-uae
Al treilea exemplu: ESSM pe corvete. Ceeee, o facem crucisator !?
Intai finlandezii au proiectat corvete cu ESSM, acum Damen ne-a propus Sigma cu ESSM. Culmea e ca acum inclusiv „baietii care se pricep”, care tipau ca e o nebunie, zic ca trebuie sa luam Sigma chiar daca anulam licitatia.
Si tot asa: infiintarea celui de-al doilea batalion de infanterie marina etc etc.
Cum ziceam, nu-ti bate capul.
Eroule, nu te alinta. 🙂
Citeva din ideile pe care le-ai scris mi se par foarte bune – GLSDB, ATACMS utilizat antinava, lansarea de drone, minarea. Altele tehnic/operational sunt aproape imposibile (lupta AA si ASW).
Dar modalitatea de realizare este de fapt adevarata problema si piedica in calea a price am gindi noi aici, pe blog. Motivele, o parte din ele, le-am scris mai sus. Nu avem tehnologie/capabilitati sa fabricam. Nu avem/investim bani sa cercetam. Nu comandam suficient de mult pentru a jistifica o plata catre un dezvoltator extern. Nu avem capacitatea si banii de a cerceta/dezvolta/integra sisteme noi.
Nu avem vointa, noi, prin conducatorii nostri alesi democratic. Ca tu sau eu sau Nicolae am pune mina pe flex e una, ca miine guvernu ar da 1 mld pentru un sistem pe care sa il cercetam, dezvoltam, producem si vinde e alta.
@iulian…tehnologia se cumpara sau se invata, banii pt. cercetare se gasesc, problema e sa cercetezi chestii utile, nu prostii. Problemele noastre sunt in alte parti, pe unde nici macar nu ne place sa ne uitam, in lipsa completa de organizare, bagare de picioare si dezinteres, samd. „Drona” aia facuta de nush ce kakademie romaneasca militara anul trecut era absolut penibila. Pur si simplu nu ai scuza sa faci asa ceva in 2017 nici macar daca testezi doar motorul. Arata nivelul unde suntem. Pur si simplu cu 3-4000 de dolari faci ceva mai bun. Astia sunt bani de cumparat detergent, cafea si mousepad-uri in institutie.
Aaa, nu. Imi da fiori drona aia… Dap, asta e nivelul la care sintem. Adica amatori, nestiutori, teoreticieni cu pretentii. Din nefericire.
Nici vorba sa ma alint.
Astea sunt lucruri care sa intampla de cand am inceput sa scriu pe blog.
Mi-am asumat zona asta de articole si sunt obisnuit cu disputele, fie ca sunt pe argumente, fie cand sunt mistouri.
Evident ca ma bucur cand o idee sustinuta de mine si combatuta de altii este pusa in aplicare de cineva si ma amuza ca in acel moment detractorii nu-si mai amintesc s-o fi combatut.
In privinta celor doua utilizari, AA si ASW:
1. In privinta AA: un astfel de sistem nu este doar realizabil ci este deja operational (40N6).
Pentru noi ramane de discutat daca e nevoie sa utilizam asa ceva sau se poate gasi o alta solutie pentru lovirea avioanelor AEW&C, realimentare, transport, patrulare maritima (lente si nemanevrabile), la distante de peste 400km.
Poate Stunner acrosat cu tot cu booster la un avion de patrulare sau Meteor cu booster. Nu stiu.
2. In privinta ASW: nu trebuie scapat niciun moment din vedere ca ar functiona in cadrul unui sistem si ca, in varianta cu ATACMS, sistemul intra in actiune doar dupa descoperirea submarinului advers (nava, Sea Gull, senzori etc etc).
Ca un exemplu, ai o corveta care escorteaza 1-2 nave comerciale spre Bosfor, ai vreme nasoala, nu poti folosi elicopterul, si ai desoperit un submarin. Ramai in cautarea submarinului ca sa dai timp navelor sa se indeparteze si, eventual, sa dea peste alt submarin, sau transmiti datele la tarm si in 6-7 minute au ajuns balizele sonar si torpila / torpilele antisubmarin sa se ocupe de submarin iar tu pleci cu convoiul?
In privinta capacitatilor de cercetare-productie militara, ce propun eu este pe termen mediu si lung tocmai pentru ca acum nu prea avem aceste capacitati si trebuie sa le construim. Pentru asta, cea mai buna cale este sa convingi producatorii straini sa deschida centre de productie la noi, parteneriate (cat s-o putea dpdv tehnic) cu firmele noastre, ulterior sa-si extinda activitatea pe R$D.
Era sa uit: situational awareness system pe monitoare 😉
Ma refeream la lupta AA cu rachete cu boostere de la rachete sol-sol. Da, o racheta aer-aer redesenata, cu cap modern de cautare si urmarire si cu un booster de asemenea desenat special, este realizabila.
ASW, e realizabil, dar, asa cum spuneai, cu un sistem complet integrat. Cu senzori si altele. Dar poate fi exagerat.
Probabil nu m-am exprimat sufucient de clar. Ce propuneam era exact ceva in genul lui 40N6. Lansata cu un motor de racheta balistica, decuplarea rachetei aer-aer la altitudine mare si atacarea avionului advers.
Nu ma gandeam la o racheta aer-aer, dotata cu booster ATACMS si acrosata de un avion.
Afirmatie:
„Ca un exemplu, ai o corveta care escorteaza 1-2 nave comerciale spre Bosfor, ai vreme nasoala, nu poti folosi elicopterul, si ai desoperit un submarin. Ramai in cautarea submarinului ca sa dai timp navelor sa se indeparteze si, eventual, sa dea peste alt submarin, sau transmiti datele la tarm si in 6-7 minute au ajuns balizele sonar si torpila / torpilele antisubmarin sa se ocupe de submarin iar tu pleci cu convoiul?”
1) Vreme nasoala si nu poti folosi elicopterul => mare Douglas >6 (valuri peste 6 m) => mare Beaufort >7 (vant de peste 55 km/h). In aceste conditii cum parasutezi tu balizele acustice din racheta ce vine cu mach 3 astfel incat sa fii sigur ca ai incadrat submarinul asa cum trebuie? Cum asiguri dispersia corecta a balizelor separate de racheta/rachete?
2) Torpila, dupa ce se separa de racheta, parasutata fiind (scoatem din discutie franarea torpilei de 300 kg sau cat o avea de la mach 3), zi-mi si mie, cum o ghidezi sa intre in apa cu valuri de peste 6 m si vant de peste 55 km unde trebuie si nu 2 km mai la stanga sau mai la dreapta?
3) Ai idee ce zgomot parazit produc valurile pe o astfel de furtuna? Ai idee cat ii ia unui submarin Kilo sa coboare in zona de schimbare a salinitatii pe la 80-90 m unde se produce refractia undelor sonore?
1. Pe bune, tu-ti imaginezi corvetele operand Pumele Naval la o mare de gradul 5 si te intrebi cum vom opera balizele si torpila la o mare de gradul 6?
Are you serious !?
2. Asta e problema: ca ACUM nu stim cum franeaza torpila de la 3 Mach si ca-i va da o eroare de 1-2km la amerizare? La o torpila cu sonar performant si o raza de actiune de 12-15km, cel putin?
3. Adica lansezi rapid balizele sonar si torpila, obligand submarinul sa coboare la 80-90m si sa ramana acolo o perioada de timp suficienta pana se indeparteaza convoiul iar tu esti suparat ca ce? Ca nu l-am distrus din primul minut? Sau ca am cheltuit 3 milioane $ cu cele 2 rachete si am salvat o corveta de 400 milioane $ si navele din convoi ?
Mda, uitasem ca tu le stii pe toate. Ma retrag, e ca tine, pe toata linia.
Data viitoare sa nu mai uiti 😉
Stai linistit, astea de azi imi vor ramane multa vreme intiparite pe unicul neuron… 😉
Cine se alinta acum? 😉
O, tu, vizionarule! 🙂 Arata-ne calea! 🙂 Lumineaza-ne existenta! 🙂
Te alinti e putin spus.
ESSM pe corvete este overkill. Pe fregate e ok, sunt obligatorii chiar. Asta daca mai pastram sau mai respectam naibii clasificarile alea… Altfel mai bine le zicem nave si gata.
Finlanda si Israelul sunt exemple atipice. Ce fac ei sunt nave care la prima torpila incasata se vor duce gratios la fund, mai ceva ca fregata norvegiana.
Acum esti invidios 🙂
Finlanda este atipica? In ce sens ? Ca e langa Rusia care poate s-o ingroape in rachete antinava? Uuuups, in aceeasi situatie suntem si noi 😉
Israelul atipic ? De ce? pentru ca si ei navele lor pot fi atacate cu multe rachete de tot soiul? Uuuuups, si noi la fel 😉
Ca au nave mici !? Daaa, ale noastre vor fi Ticonderogi. 😉
ESSM este overkill pe corveta …… cu conditia sa nu fii tu pe nava.
Normal ca sunt invidios! 🙂
Bre, ambele tari sunt atipice…
1) Pentru ambele tari, corvetele 2020 si Sa’ar 6 vor fi cele mai mari si mai potente nave de lupta din flota lor. Noi mai avem si 3 fregate si Fifor ne ameninta, ca doar nu costa nimic sa ameninte, cu inca 3 fregate.
2) Nu inteleg de ce dai 100% sigura utilizarea de catre Finlanda a ESSM. Ai vazut ca-i dadeam cu Harpoon si au ales Gabriel. Eu nu stiu ca Finlanda sa fi inghetat configuratia navelor pe partea AA. Dar da, cred ca vor opta pentru AA cu raza medie.
3) Strict tehnic ESSM nu este in acest moment cea mai buna racheta antiracheta, RAM este. Sau, ca s-o luam altfel, ca sa folosesti ESSM block 1 la capacitate maxima iti trebuie radare de descoperire si de control al focului foarte performante. De abia de la block 2 + noile radare aparute recent o nava de circa 2000 – 2500 t poate folosi ESSM la capacitate maxima.
4) Israel a ales aceasta versiune pentru ca Mediterana nu-i ca Marea Neagra si, nu par interesati de o autonomie mare a navelor. Alta pozitie geografica si geopolitica.
5) In conditiile in care ai fregate, n-are sens sa ingramadesti AA pe niste corvete ASW. Un RAM sau VL Mica sunt suficiente. Cam toate corvetele au de obicei AA reactiv cu raza scurta – RAM, Mica. Nu-mi spune de rusi, ei ingramadesc ce pot pe nave mici pentru ca momentan nu prea sunt in stare sa faca nave mari.
Am asa o senzatie ca, si daca iese Damen, vei fi dezamagit… Nema’ Mk41, maxim 12 ESSM. Eu as zice ca 8. Dar daca gresesc, dau o bere. 🙂
Bine ca esti tu matroz cu experienta, nascut si crescut pe corvete! 😉 :))
Doamne ce-mi place cand te incanti tu ca vom opera escadre de lupta, prin rotatie, cu corvetele protejate de fregate. Hai sa ne venim in fire. In cazul unui conflict, submarinele si fregatele noastre vor fi primele tinte.
Daca vor avea noroc sa supravietuiasca atacului initial, corvetele vor trebui sa opereze fara umbrela AA a fregatelor.
Din acest motiv, au nevoie de aparare cu ESSM + RAM, sa poata angaja rachetele adverse de la distanta mai mare pentru a avea timp sa le doboare.
Daca le angajeaza pe ultimii 10km si-i vin 5-6bucati game over.
Este usor sinucigas sa spui ca pe corvete nu e nevoie de ESSM pentru ca nu le pot exploata la potentialul lor maxim. Anulezi din start posibilitatea ca, in cativa ani, lansarea ESSM de pe nava sa se faca beneficiind de „serviciile” unui radar de dirijare aflat pe un elicopter sau avion, la 3-4000m deasupra navei, de unde radarul sa vada pana dincolo de bataia maxima a ESSM.
In privinta Israelului, apreciezi in mod eronat situatia lor iar lucrul asta l-am mai discutat si in alte ocazii. Se afla intr-o zona inghesuita a Mediteranei, cu trafic naval intens, cu tari si organizatii ostile aflate in jurul lor iar ei trebuie sa-si protejeze porturile, navele si platformele de foraj, in conditiile in care pot primi rachete de oriunde, in numar suficient de mare pentru a le pune probleme.
Daca nu ar fi fost asta, nu si-ar fi inghesuit atatea rachete antiaeriene, nu doar pe Sa’ar 6 ci si pe Sa’ar 4.5 si Sa’ar 5 sau in proiectul Sa’ar 72.
Daca castiga Damen cu RAM si 8-12 ESSM va fi mult mai bine decat Gowind cu 16 Mica, chiar daca speram la Mk41. Sa nu uitam ca navele vor fi in serviciu 40-45 de ani iar modificari se vor mai produce pe parcurs.
Mk56 e suficient de versatil pentru a-l instala inclusiv pe Tarantule, in suprastructura din fata comenzii.
Un RAM la pupa, in locul AK630, cu suprastructura aia redusa, si-ti ramane spatiu pe puntea pupa pentru lansare/recuperare de UAV.
What can we ask more ?
„Noi mai avem si 3 fregate si Fifor ne ameninta, ca doar nu costa nimic sa ameninte, cu inca 3 fregate.”
Era ceva daca fregatele alea erau si inarmate bine. Asa puteam la fel de bine sa avem si niste nave comerciale in locul lor ca la ce au pe ele sunt bune sa ne batem cu piratii sau eventual niste mari puteri navale de genul Bulgaria.
@Eroul Domnul Tesla sau Elon Musk,cum te cheama, pune frate in practica ideile.
Fa macar un avion de hartie intai. Si dupa aia poti incepe sa schimbi lumea.
Pana acum dai doar din taste virulent.
Atat.
Plina lumea de genii neintelese.
Ti-am mai zis ca nu te obliga nimeni sa citesti. Dar, ce sa facem, citesti si suferi.
Pariez jumate din salariul pe o luna de zile ca va iesi cu scantei …. In alta ordine de idei ” Sigma ” ar trebuii sa fie alegerea cea mai inteleapta; pe ia imi pun cealalta jumatate de salar ….. Vise umede dar speram, visam !!!!!