Dovada ca si ranita Ucraina ramane tot un pui de Rusie, tot veninoasa este si tot nu merita sa plangem de mila lor…
Liderii asociaţiilor naţional-culturale româneşti din Ucraina s-au adresat instituţiilor superioare ale statului ucrainean: Preşedintelui ţării Petro Poroşenko, premierului Volodymyr Groisman, Ministrului Educaţiei Lilia Grinevici, precum şi Reprezentanţei UE în Ucraina cu o cerere de protest împotriva eliminării limbii şi literaturii române din clasele superioare din şcolile de cultură generală cu limba română de predare din Ucraina. Potrivit unui proiect de decizie al Ministerului Educaţiei de la Kiev, în anul de învăţământ 2017/2018 în clasele 10-11 (clasele superioare) lipseşte cu desăvârşire din componentul invariativ al planului de învăţământ (limba şi literatura română, limba maternă), ceea ce constituie o încălcare fără precedent a drepturilor minorităţii româneşti din Ucraina, drepturi de care comunitatea românească nu a fost lipsită nici în perioada sovietică – consideră liderii asociaţiilor româneşti din Ucraina.
Anexăm textul scrisorii în traducere românească expediată Preşedintelui Ucrainei Petro Poroşenko.
Stimate domnule Președinte Petro POROŞENKO!
Vă aducem la cunoștința Dumneavoastră situația deplorabilă privind asigurarea drepturilor comunității românești din Ucraina. Administrația actuală a Ucrainei, în pofida legislației ucrainene, desfășoară presiuni în creștere asupra drepturilor minorităților naționale. Numărul școlilor românești din regiunea Cernăuți după anul 1991 s-a redus de la 91 la 62, o serie de materii în aceste școli fiind trecute forțat la predarea în limba ucraineană, lucru care nu și-a permis nici măcar regimul totalitar sovietic; documentația în școlile cu limba română de predare a obiectelor e completată doar în limba ucraineană. Pentru confirmarea celor de mai sus venim cu un nou exemplu.
Recentul Plan-model de învățământ pentru clasele 10-11 a instituțiilor de învățământ general, pentru anul de învățământ 2017/2018, a stârnit indignarea și repulsia comunității române din regiunea Cernăuți. Dispariția din componentul invariativ al planului de învățământ a limbii române (limbii materne) și a literaturii române e o încălcare fără precedent a drepturilor noastre, pe care nu și-a permis-o nici regimul totalitar stalinist. Includerea limbii materne în categoria obiectelor de profil opțional duce inevitabil la dispariția orelor de limbă maternă în proporție de 90%. Realizarea acestui plan e un pas în plus spre asimilarea comunității românești din Ucraina, care constituie 0,5 mln din populația țării. Asemenea tentative noi le înțelegem ca încercări de lezare directă a dreptului de studiere a limbii materne și a literaturii, prin aceasta încălcându-se o serie de legi ale Ucrainei și a mai multor convenții europene, ratificate de Ucraina.
Constituția Ucrainei prevede că la adoptarea de legi sau decizii noi nu se permite restrângerea conținutului și volumului drepturilor și libertăților existente (art.22), însă proiectul de decizie în cauză încalcă dreptul nostru la studierea limbii materne. Planul de învățământ propus de Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina contrazice prevederilor art. 6 al Legii Ucrainei privind minoritățile naționale, conform căreia statul garantează dreptul la instruire în limba maternă în instituțiile de învățământ de stat. Articolul 14, pct.2 al Legii Ucrainei privind ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale a stabilit faptul că statul se obligă să asigure «condiții adecvate pentru predarea limbii minorității respective sau pentru studierea în această limbă». Planul de învățământ propus creează condiții neadecvate, întrucât restrânge condițiile existente anterior. Carta Europeană privind limbile regionale și ale minorităților (partea II, art.7, p.f) printre scopurile și principiile care se impun a fi respectate, își concentrează atenția asupra «stabilirii formelor și mijloacelor adecvate de predare și de studiere a limbilor regionale și ale minorităților la toate nivelurile», însă planul de învățământ propus îi lipsește pe elevi de posibilitatea de a studia limba maternă la nivelul claselor a 10-11.
În egală măsură, se impune a fi luată în considerație situația politică care s-a creat în prezent în Ucraina și de a nu insista asupra asimilării românilor din Ucraina. Aceste intenții intră în contradicție cu Legea Ucrainei privind ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale, care în preambul insistă asupra tezei, conform căreia «protecția minorităților naționale reprezintă un element esențial pentru asigurarea stabilității, democrației și păcii pe întregul continent». Oare o politică atât de dură față de comunitatea românească din Ucraina contribuie la stabilitate, democrație și pace ?
Reieșind din cele de mai sus, apelăm la ajutorul Dumneavoastră în vederea protecției drepturilor noastre la studierea limbii materne și a literaturii de către elevii claselor 10-11 a școlilor de cultură generală, respectiv păstrarea în componentul invariativ a planului de învățământ a limbii și literaturii române..
Cu respect,
Vasile TĂRÂȚEANU, președinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din regiunea Cernăuţi
Vasile BÂCU, președinte al Societății pentru Cultură Românească ”Mihai Eminescu” din Cernăuți
Ilie T. ZEGREA, președinte al Societății Scriitorilor Români din Cernăuți
Vitalie ZÂGREA, președinte al Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți
Nicolae TOMA, președinte al Societății Jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți
Marin GHERMAN, președinte al Centrului Media BucPress
Mircea PILAT, președintele Asociației republicane științifico-pedagogice „Aron Pumnul”
Iurie LEVCIC, președintele Centrului Bucovinean pentru păstrarea și valorificarea culturii tradiționale românești
Alexandrina CERNOV, directorul Editurii „Alexandru cel Bun”, redactor-șef al revistei „Glasul Bucovinei”, Membru de Onoare al Academiei Române
Dr.Ilie LUCEAC, redactor-șef al Editurii „Alexandru cel Bun”, profesor de limba română
Aurica BOJESCU, secretar responsabil al Asociației interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”.
Si marturia cuiva care a fost in Ucraina de foarte curand, domnul Viorel Dolha
„În 25-26 decembrie 2016 am fost în regiunea Cernăuți din Ucraina (regiunea este formată din Bucovina de Nord, Herța și Basarabia de Nord). În regiunile Cernăuți și Transcarpatia românii au voie să fie români. Populația ucraineană majoritară privește ca normală păstrarea identității naționale la minoritățile etnice de acolo. Această atitudine are o veche tradiție. În schimb, românii din regiunea Odessa nu au practic dreptul deplin de a fi români nici măcar în noua Ucraină democrată. În regiunea Odessa se spune că unele instituții și unii demnitari nu se bucură atunci când românii își afirmă deschis identitatea și dorința de a utiliza limba maternă română în școli, biserici și media. Aceasta a fost o tristă tradiție în regiunea Odessa și unii români se tem și acum, când nu mai este cazul, că vor supăra autoritățile dacă afirmă că sunt români. Pentru regiunea Odessa este o surpriză mare când un om precum rectorul universității din Izmail îi tratează cu respect pe românii de aici și cultivă relații de colaborare cu România.
SĂ REVIN ÎNSĂ LA REGIUNEA CERNĂUȚI:
În 25 decembrie spre seară am poposit la Tereblecea, sat la frontiera cu România. Am vizitat frumoasa școală românească de acolo care tocmai a împlinit 200 de ani. Am cinat la familia bunului meu prieten Panciuc Dorin și a soției acestuia, profesoara de limba română Ana Panciuc. Peste noapte am rămas în casa doamnei Leontina Panciuc, directoarea școlii.
În dimineața zilei de 26 decembrie, când s-a crăpat de ziuă, mă aștepta la intrarea în Voloca minunata familie Ion și Violeta Lupașcu. Am vizitat școala românească de aici cu bustul lui Ștefan cel Mare în curte, biserica din Voloca (cea mai mare biserică de lemn din Ucraina) și casa gazdelor mele. Nu am văzut sat românesc mai bogat ca Voloca. Se fac aici cele mai frumoase rochii de mireasă din lume.
Am ajuns pe la 10 în 26 decembrie în Cernăuți la institutul de perfecționare a cadrelor didactice (de felul CCD-urilor de la noi). Gazdă mi-a fost doamna Lilia Govornean, președinta Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, autoare a manualelor de limbă română de la clasele de gimnaziu. Am avut norocul să o întâlnesc și pe autoarea manualelor de limbă română de la clasele I-IV, doamna învățătoare Elena Piligaci. Am fost primit și de directorul instituției și am revăzut-o pe doamna inspector Olga Ostafi. În special cu doamna Govornean am pus la cale multe și serioase viitoare proiecte comune. Unul dintre manualele domniei sale i l-am lăsat apoi doamnei Arnaut din Utkonosovka, raionul Ismail. Se cade ca pe viitor să apară manuale comune unice de limba română atât pentru Cernăuți, cât și pentru Transcarpatia și Odessa. Până atunci ar fi de dorit ca manualele colegelor Govornean și Piligaci să ajungă și în regiunea Odessa.
În Noua Suliță m-au așteptat familia Vitalie și Janna Dovghei (coincidență frumoasă că Dovghei înseamnă în ucraineană ”Dolha”) și colegele Ludmila Rotaru Людміла Ротару-Савчук și Larisa Bezușca Лариса Безушка. După ce am stat la masă ne-am făcut poze la monumentul lui Mihai Eminescu din centrul orașului Noua Suliță. După prânz am ieșit din Ucraina pe la vama Mămăliga și am pornit spre Bălți și Chișinău, locuri și oameni dragi despre care voi scrie în zilele următoare.
Mă despart de regiunea Cernăuți sperând că Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei din Ucraina să retragă noul proiect al programei de învăţământ pentru clasele a 10-11 care exclude studierea limbii şi literaturii române, propunându-le ca discipline opționale. Ar fi o palmă dată propriilor cetățeni de alte etnii și o palmă dată bunelor relații cu România și alte state vecine.
Atașez pagini din manuale de limba română din regiunea Cernăuți:
https://ro.scribd.com/
https://ro.scribd.com/doc/
https://www.scribd.com/…/
https://www.scribd.com/…/
https://pt.scribd.com/doc/
https://www.youtube.com/watch?
https://www.youtube.com/watch?
https://www.youtube.com/watch?
http://bucpress.eu/…/noi-ini%
https://www.youtube.com/watch?
„Prietena” Ukraina isi merita soarta. Sa nu-i mai plangeti. Sunt la fel ca rusii doar ca mai saraci si mai inculti. Ce naste din pisica…soareci mananca.
Boboare vodcare ,boboarele slave toti sunt la fel,nu trebuie sa ne bazam pe nimeni .
Cred ca iti dai seama cata fratie exista intre polaci si rusi la nivel de populatie,vodca uneste boboarele
Si Polonia este slava … e drept ca de orientare catolica :)… Nu trebuie sa ne facem iluzii, doar stim cate ne-am judecat pentru platoul continental… prietenia dintre Romania si ei este oarecum conjuncturala, ca urmare a avenimentelor de la granita lor de est. O cadere militara a Urainei in fata trupelor rusesti sau o schimbare de guvern cu unul de orientare prorusa, ne-ar da niste dureri de cap pe care acum cred ca nici nu ni le putem imagina.
dar sa fi avut o conducere competenta sa fi avut o tara dezvoltata sa fi avut o armata bine dotata si bine pregatita nu am fi avut probleme cu ucraina si am fi reusit sa ne impunem si sa ne facem respectati
Romanii aia din Ucraina nu voteaza. Nici amaratii de pe valea Timocului. Asa ca ce ne pasa de ei? Noi avem alte treburi: dam ordonante la 12 noaptea sa putem fura, schilodim bugetu… Politica internationala e pentru fraieri.
Ma tem ca ucraina invoca singura rusia ,provoaca ptr a intra rusii in donbas ca mai apoi sa implice nato in razboi ,eu asta vad pe termen mediu,se joaca la cacialma oricum stiu ca nu pot sa si ia inapoi teritoriile.
Cum sa ne respecte aia pe noi cand vad ca cei conducerea tarii noastre nu-si respecta proprii cetateni, basca ca nu-i intereseaza de diaspora.
PS Ce se naste din pisici soareci mananca!!!
Eu nu imi aduc aminte sa ne fi fost vre-o data ukrainienii prieteni, ba dimpotriva. Isi urmaresc interesele si sunt leit maica rusie. Legat de subiectul in sine, astept sa vad si o reactie oficiala din partea presedentiei, caci de la guvern slabe sperante, mai ales de cand a inceput sa lucreze in schimbul III.
mai ales în regiunea Odessa (sudul Basarabiei) există problema folosirii identității moldovene tocmai pentru a micșora numărul românilor și pentru a li se lua din drepturi, există așa numiți lideri ai comunităților care sunt folosiți tocmai pentru asta (la fel cum în Serbia se folosesc de titulatura ”vlahi” pentru a dilua numărul românilor care și-ar cere drepturile)
probabil că de la titularizarea lui dodon (așa zis statalist moldovenesc) se vor accentua încercările de divizare în Ucraina