Dupa cum ne aducem aminte Vietnamul a comandat in Rusia sase submarine din clasa Kilo proiect 636.1, iar pana acum trei astfel de nave au fost deja livrate care tara asiatica.
Cel de-al treilea sub – Hai Pong – a fost trimis pe 10 decembrie, cu ajutorul unei nave specializate, catre portul sau de baza, dupa ce oficialii vietnamezi au acceptat nava. Contractul, semnat in 2009, prevede constructia a sase submarine diesel-electrice, livrarea de tehnica de lupta specifica, pregatirea echipajelor si construirea bazei navale aferente flotei de submarine.
Pana acum constructorii rusi s-au tinut de cuvant, cel de-al patrulea submarin fiind programat pentru lansarea la apa in iunie 2015, iar lucrul la ultima nava va fi inceput in luma mai a anului viitor.
Submarinele Kilo proiect 636.1 sunt nave din generatia a III-a, dispun de rachete multirol Klub si de o tehnologie care le face sa fie extrem de silentioase. La un deplasamnt de + 3000 de tone, submarinele „Varshavyanka Class” au capacitatea de a executa patrule lungi si misiuni complexe de strangere de informatii sau atacarea unor tinte maritime sau terestre.
Pe langa cele sase sub-uri si baza lor, Vietnamul a mai comandat in Rusia si sase corvete Gepard 3.9 class, grupate doua cate doua, astfel: primele doua nave optimizate pentru lupta nava-nava au fost deja livrate, urmatoarele doua vor fi special adaptate pentru lupta anti-submarin, in timp ce ultimele doua nu este inca foarte clar ce specializare vor avea, posibil AA. O astfel de solutie, cu un numar de nave mai mici si mai flexibile dar specializate, am propus si noi pe RoMilitary, atunci cand sustineam ca fregatele de 5000 to nu ne sunt de nici un folos si ar trebui inlocuite cu mai multe nave mici de maximum 2500 to…
Gepard 3.9 poate dipune de rachete subsonice Kh-35E, si au in standard: un tun rapid AK-176 de 76 mm, 2x AK 630 CIWS, pot lua la bord intre 12 si 24 de mine, avand pe puntea pupa destul loc pentru folosirea unui elicopter Ka-27, desi nava nu dispune de hangar. In ciuda unei autonomii foarte mari (5000Mm), vientamezii flosesc aceste corvete rapide in apele litorale, pentru protectia rutelor navigabile si a porturilor proprii.
Navele mai dispun pe post de CIWS avansat si de varianta navalizata a Tunguska – o turela Palma cu doua tunuri cu tevi multiple AO-18KD de 30mm si opt rachete de foarte mare viteza SOSNA-R 9M337, ghidate laser.
La nivel de forte aeriene Vienamul opereaza si avioane Su 30MK II, cu un contract semnat in 2010 pentru 20 de aparate.
GeorgeGMT
Vezi, daca nu se grabeau, luau proiectul meu Tetal III si acum aveau si hangar. Niste fraieri 🙂 )))
Acum vorbind serios, pornind de la modelul de coca Tetal II se poate face o corveta buna de tot pentru conditiile noastre geografice.
Este o ineptie sa folosesti o nava de 5000 to, cu 275 oameni, ca sa cari 8 rachete antinava si 6 torpile.
Conditiile zonei noastre litorale sunt foarte apropiate de cele ale Israelului, cu zona economica inghesuita de vecini (unii ostili). Daca ei isi fac treaba foarte bine cu Sa’ar (de diverse tipuri) nu vad de ce trebuie sa inventam noi apa calda.
Subscriu.Pacat ca nu subscriu acestei ideii si factorii decizionali.
Rusia este aliatul traditional al Vietnamului fiind in acelasi timp si principalul furnizor de armament.Ma intreb daca vietnamezii se opresc la 6 submarine sau vor mai comanda cateva, de dragul flotei militare chineze.Din cate am auzit, PAK FA T50 va fi vandut si Vietnamului care poate ca achizitiona si sisteme moderne AA de la Ivan, inclusiv SA400.
Off topic.
http://www.cotidianul.ro/un-ofiter-american-a-riscat-totul-pentru-a-se-alatura-legiunii-straine-253445/
Peste tot in lume sunt persoane cu probleme de comportament.
Nu imi vine sa cred !!!
Pana si ‘Namul care tara nu se lauda cu crestere economica fabuloasa si ca face parte din aliante nord-atlantice si din uniuni europene, are o dotare mult peste cea a Romaniei !!!
O intrebrae ptr. Eroul Bula
Eu ma intrebam daca navele Skajolt norvegiene nu pot fi o solutie la navele de patrulare de pe Dunare sau chiar ptr. Paza de coasta sau chiar marina Militara in Marea Neagra.
Eu decand am citit despre ele…am ramas fascinat de cate poate face aceasta nava.
Skajold class
https://www.youtube.com/watch?v=deFNmWmr-Yc
Ar fi bre… dar e scumpe. Oricum daca s-ar vrea am putea si noi sa facem niste Skoldj-uri ca inainte de 89 cica aveam si noi proiect de Sidewall Hovercraft civil care sa opereze pe rute de pasageri pe Dunare care aproape sa intre in constructie, da veni capitalismul salbatic din anii 90 si intrara santierele navale in constrictie.
..pe Dunare? Pai ce pescaj are nava schiorilor?
Raspuns ptr. Stu Wilson:
E pe perna de aer.
Mai jos ai raspunsul complet:
The Skjold design is a surface effect craft, constructed of glass fibre/carbon composite materials. Buoyancy is augmented underway by a fan-blown skirted compartment between the two rigid catamaran-type hulls. This provides an alternative solution to the planing hull/vee hull compromise: the air cushion reduces wave slam at high speeds while presenting a low-drag flat planing profile at the waterline.
..thanks 🙂
Skajolt astea sunt cam mari pt. Dunăre… Monitoarele noastre sunt perfecte!
Skjold se poate deplasa pe Dunare (pescaj cca 1m) dar nu e potrivita pentru operatiuni acolo deoarece, ca nava maritima, are bordul inalt (probabil la 2.2-2.5m) si nici nu este blindata.
Cu un 14,5mm sau chiar 12.7mm de pe tanc o gauresti, inclusiv turela de la prova.
Pentru Dunare ai nevoie de nave cu profil redus, pentru a fi usor de camuflat si pentru a oferi o tinta cat mai mica pentru tirul de pe mal.
Aditional, ai nevoie de blindaj si (nu e cazul la noi) de APS pentru a le proteja de rachete antitanc sau proiectile de calibru mare.
Ca nava pentru paza de coasta nu se merita sa le folosesti. Aici ai nevoie de nave mici si rapide cu care sa angajezi adversarul la distante mici (din nou probleme de protectie pentru Skjold)
Pentru ce a fost facuta, nava lansatoare de rachete, este perfecta.
Cu 270 tone si 16 oameni in echipaj cara 8 rachete, cat fregatele noastre de 5-6000 tone si 250-275 oameni. Mica, pescaj mic, extrem de rapida, invizibila radar.
Daca ar fi dupa inima mea le-as lua pentru flota noastra pentru ca-si merita banii.
Pentru conditiile din Marea Neagra as face cateva modificari pentru a-i creste protectia antiaeriana.
Inlocuirea turelei prova cu una Strales 76mm, cu posibilitate de a folosi Dart si Vulcano.
La fiecare lansator de rachete as inlocui una din canistrele pentru NSM cu o celula pentru 4 ESSM sau cu 4 celule pentru Python 5 si Derby (in loc sa fie puse in linie, ca la Spider, le punem suprapuse, doua cate doua).
La 270 tone si 16 (poate 20) echipaj, ai 6 rachete antinava, 8 rachete antiaeriene cu raza scurta/medie, o turela multifunctionala de 76mm, 4 Mistral, 60 Noduri pe mare lina, 45 Noduri pe mare montata, posibilitate de a te ascunde prin baltile din Delta maritima, invizibilitate radar. Ce ne-ar mai trebui?
@Bula..o clasa politica normala la cap!
Apropo de barci, ia uite palma pe obrazul tatucului din est! https://fr.news.yahoo.com/video/les-marins-russes-repartent-st-175829789.html?vp=1
Si intrebarea mea…care a fost schepsisul princare francezii au construit nave pentru rusi?
Ca nu pot a crede ca rusii,la ce scule performante fac nu erau in stare sa-si faca singuri copaile de care aveau nevoie..
Nu cred ca rusii cadeau pe spate de interes pentru constructia de fieratanii plutitoare de catre francezi ci cred ca erau interesati de partea de electronica.
Sa nu uitam ca asta este doar un aspect al colaborarii militare dintre ei, francezii livrandu-le pana acum sisteme de ochire pentru tancuri si dezvoltand, in cooperare, un APC (Atom), la o uzina din Rusia.
Francezii sunt cu ochii cat cepele pe piata foarte mare de armament din Rusia si sunt in stare sa puna in pericol tarile din Estul Europei pentru a-si umple buzunarele.
Schepsisul ( conform sitului VPK) este lipsa tehnologiei pentru navele cu bazin intern de desant. Un bazin din asta unde sunt andocate BMD-urile in interiorul Mistralului este o piscina enorma plina cu apa de mare. Caz in care caracteristicile de navigatie ale navei ar trebui sa fie ale unui cargou sau petrolier mai mare care-si echilibreaza pozitia pe luciul apei prin transferul lichidului dintr-un tanc in altul asa cum vedem la cele mai performante petroliere din lume, cele japoneze. Dar „piscina” interna din burta Mistralului nu functioneaza asa si este calculata doar ca contragreutate, apa fiind luata in calculul total al deplasamentului. Pe rusi ai interesau cum au rezilvat francezii asta dpdv constructiv. Acum stiu! Au semnat un contract de „achizitionare” doar pentru a pune mana pe tehnologie. Documentatia a fost transferata cu mult timp inainte de sudarea primei grinzi..
Chiar daca Mistralul pare ceva inutil pentru rusi e o nava „deosebita” orice s-ar spune.
Vietnamul se inarmeaza din cauza Chinei, trebuie sa-si apere shelful.
Raspuns ptr Wilson:
The Skjold design is a surface effect craft, constructed of glass fibre/carbon composite materials. Buoyancy is augmented underway by a fan-blown skirted compartment between the two rigid catamaran-type hulls. This provides an alternative solution to the planing hull/vee hull compromise: the air cushion reduces wave slam at high speeds while presenting a low-drag flat planing profile at the waterline.
Skjold nu e o nava pe perna de aer (lipseste fusta specifica hovercrafturilor) ci e un catamaran care foloseste efectul de suprafata, ceea ce-i pemrite sa dezbvolte viteze foarte mari chiar si pe mare agitata.
E pe perna de aer ca efectul ala de suprafata este de fapt umflarea unei perne de aer care este „tinuta” nu de fusta clasica a hovercraft-ului ci de cele doua coci in stanga si dreapta si de cate o „fusta” la prova si la pupa. Principiul este acelasi ca la hovercraft „ai un ventilator care sufla aer sub nava” numai ca spre deosebire de un hovercraft clasic care nu are contact cu apa, un sidewall hovercraft sau surface-effect craft nu iese complet din apa si isi pastreaza un pescaj minim cand e ridicat pe perna de aer (La Bora care are aproape 2000 de tone am impresia ca pescajul este de sub jumatate de metru cand se ridica pe perna, la Skjold probabil ca pescajul ridicat pe perna este de cativa centimetru, minimul necesar ca sa functioneze water-jet-urile)