Programul politic al “rutenilor tineri” : Silvester Daskiewicz – Die Lage der gr.or. Ruthenen in der Bukowinaer Erzdiocese – conceput de fapt de deputatul galiţian Winnicki, de Ştefan Smal-Stocki şi Ierotei Pihuleac, a fost discutat şi votat în şedinţa din 2 februarie 1891, a societăţii “Ruska Rada” şi prevedea: 1.Jumătate din toate posturile sistematisate la Consistoriu, seminarul clerical şi biserica catedrală arhiepiscopească gr.or, să se ocupe cu preoţi de naţionalitate ruteană.
2.Toţi preoţii care ocupă deja unul din aceste posturi sau voiesc să le obţină pentru viitor, au să dovedească că cunosc temeinic, în scris şi vorbire, amândouă limbile ţării.
3.Relativ la limba oficială, au să se execute exact emisele ministeriale relative la chestie şi articolele regulamentului interior şi sancţional al Consistoriului şi prin urmare, limba ruteană şi română ca limbi interne şi externe oficiale ale Consistoriului au să fie egal îndreptăţite. În special faţă de protopresviteriatele parohiile şi părţile rutene se va întrebuinţa totdeauna numai limba ruteană.
4.În biserica catedrală, serviciul divin se va ţine în duminicile şi sărbătorile obişnuite, alternativ, odată în limba slavă-bisericească, odată în limba română, dar la sărbătorile mari, în părţi egale în amândouă limbile bisericeşti. 5.Predicatorul catedral rutean trebuie cu stricteţe ţinut să se folosească în predicile sale, numai de limba curat ruteană, şi niciodată de o limbă amestecată, neînţeleasă pentru toţi clericii de naţionalitate ruteană. 6.Foaia Ordinăciunilor diecesane, precum şi toate celelalte publicaţiuni oficiale şi oficioase ale autorităţilor diecesane, să apară şi în ediţii separate rutene şi nu numai exemplarele rutene să se trimită protopresviterilor şi parohiilor ruteneşti. 7.Pentru protopresviteriatele şi parohiile curat rutene, să se numească numai preoţi de naţionalitate ruteană ca protopresviteri, preoţi şi cooperatori la aceste locuri să fie consideraţi numai candidaţi care vor dovedi cu un testimoniu al unei comisiuni de examinare de la Universitatea Cernăuţi, că cunosc exact limba ruteană în vorbire şi scriere.
Pentru protopresbiteriatele şi parohiile cu limbă mixtă, candidaţii au să poseadă un testimoniu analog de cunoştinţa temeinică a amândorur limbilor ţării.
8.Ca limbă internă şi externă a cancelariilor protopresbiteriatelor şi parohiilor, precum ca şi limba de pertractare şi protocolare în conferinţele pastorale se va folosi în cele patru protopresbiteriate curat rutene, exclusiv numai limba ruteană, iar în protopresbiteriatele, respectiv parohiile mixte, limba ruteană şi română în aceeaşi măsură.
9.La predice, preoţii din parohiile rutene se vor folosi numai de limba curat ruteană şi în cele mixte, alternativ de amândouă limbile ţării. Preoţii şi cooperatorii aplicaţi în parohii rutene au să fie afară de aceasta, ţinuţi ca pentru obţinerea unei dexterităţi mai mari în limba ruteană, să-şi depună la conferinţele pastorale elaboratele lor, lucrate întotdeauna în limba ruteană şi să predice în fiecare duminică şi sărbătoare. 10.În chip analog, la toate funcţiunile bisericeşti, în parohiile curat rutene se va folosi exclusiv limba slavă bisericească, iar în parohiile mixte, alternativ, cea română şi cea slavă bisericească. 11.Toate comunele parohiale în care trăiesc minorităţi însemnate naţionale, de cel puţin 500 de suflete, să fie împărţite pe temeiul naţionalităţii şi limbii de conversare, în două parohii, şi această împărţire să se înceapă în Cernăuţi, unde, una din cele două parohii gr.or. existente, să fie destinată pentru ruteni şi alta pentru români.
12.Pentru creşterea unui număr de preoţi de naţionalitate ruteană, corespunzător numărului de credincioşi gr.or. ruteni, să fie consideraţi la primirea în seminarul clerical, în special teologii de naţionalitate ruteană, şi ei să fie primiţi toţi dacă nu-i constatat nici un temei legal de excludere şi tuturor aspiranţilor ruteni la starea preoţească să li se uşureze intrarea în seminarul clerical prin măsuri corespunzătoare.
13.Dintre cei doi preoţi care sunt numiţi în consiliul şcolar al ţării, ca reprezentanţi ai confesiunii gr.or. unul să fie totdeauna rutean.
14.La facultatea gr.or. teologică, prelegerile să se ţină şi în limba ruteană şi pentru acest scop să se sistemizeze catedre proprii cu limba de propunere ruteană, pentru toate specilităţile principale.
15.Ordinul dat pentru teologii seminarului gr.or. relativ la cercetarea prelegerilor asupra limbii şi literaturii rutene, să se retragă imediat şi dimpotrivă, cercetarea prelegerilor de limba şi literatura ruteană să fie declarată obligată pentru toţi clericii de naţionalitate ruteană. 16.Pentru tinerimea gr.or. de naţionalitate ruteană să se sistemizeze la toate şcoalele medii din ţară, profesori proprii cu limba de propunere ruteană şi ocupate cu ruteni. La şcoalele poporale care sunt cercetate şi de şcolari gr.or. de naţionalitate ruteană, să se aplice ca catiheţi gr.or. numai astfel de preoţi care pot să dovedească în chipul legal pomenit mai sus, că cunosc cu temeiu limba ruteană.
17.La şcoala cantorală să se creeze pentru şcolarii de naţionalitate ruteană, clase proprii paralele, în care instrucţia în religiune şi în celelalte obiecte de învăţământ, să se facă exclusiv, numai în limba ruteană. Ca învăţător de limba ruteană, să se pună la acest institut un rutean, care are calificaţia necesară pentru aceasta.
18.Şcoala gr.or. populară din Cernăuţi, să se dividă în două părţi independente, în care să se introducă la una, exclusiv limba ruteană, la alta exclusiv limba română, ca limbă de propunere.
19.Toate catehismele şi cărţile de religie folosite până acum la şcoalele poporale, medii şi speciale scrise într-o neînţeleasă limbă amestecată, să se înlocuiască fără amânare, cu altele corespunzătoare, scrise în limba curat ruteană şi uşor de înţeles.
20.În fine, peste tot, unde noi am cerut aplicarea limbii rutene, să se folosească, în adevăr, limba curat ruteană, dar la nici un caz neînţelesul amestec de limbă ruteană-bisericească-rusească ce s-a folosit până acum şi pe care Consistoriul l-a favorizat”.(110)
Va Urma…
Imaginea: „Kloster Suczawitza”
