Care erau planurile de inzestrare si care erau motivatiile acesteia prin 2006. Despre ce dotarea se discuta atunci, ce tehnica se avea in vedere, ce pericole credeam ca ne pandesc in urma cu 12 ani si sa comparam cu situatia de astazi.
Articolul de mai jos a aparut in noiembrie 2006.
Avioane si nave militare, tancuri, masini de lupta in valoare de 13 miliarde de euro. Cel mai mare buget angajat vreodata de Romania pentru dotarea fortelor armate trezeste natural intrebarea: suntem amenintati?
Cu aproape zece ani in urma, Radu Vasile, pe atunci prim-ministru al Romaniei, se intalnea la Tel-Aviv cu presedintele de atunci al Israelului, Ezer Weizman. Evocand faptul ca Romaniase pregateste sa cumpere cateva zeci de elicoptere performante pentru a inzestra fortele aeriene, Weizman a intrebat cu ce dusmani se confrunta Romania incat sa fie nevoie de forte armate atat de bine inzestrate. Raspunsul lui Radu Vasile de atunci nu este relevant; oricum Romania nu a mai cumparat pana la urma acele elicoptere. Dar acum intrebarea ar trebui pusa altfel: cu ce amenintari se confrunta Romania incat sa justifice cheltuirea a aproape 13 miliarde de euro (17 miliarde de dolari) pentru inzestrarea fortelor armate: aeriene, navale, terestre si trupe speciale, adica atat cat sunt investitiile prevazute de autoritatile romane pentru inzestrarea armatei in urmatorii zece ani.
„Cea mai mare amenintare este terorismul si cea mai mica atacul din partea altui stat“, spune fostul ministru al apararii, Teodor Atanasiu. El a explicat insa ca inzestrarea armatei unei tari „nu se face strict in functie de numarul de locuitori, ci urmareste respectarea angajamentelor pe care tara noastra si le-a asumat“, mai spune fostul ministru, actual director al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
Aceasta inseamna ca Romania are, pentru urmatorii zece ani – perioada in care banii respectivi trebuie cheltuiti -, angajamente foarte mari, mai mari decat ale altor tari est-europene, ale caror bugete de inzestrare au fost mai reduse (intre 1 si 3 mld. euro in tari ca Polonia, Cehia sau Ungaria). Principala explicatie ar fi ca bugetele de inzestrare ale unor tari precum Cehia sau Ungaria au inclus doar cumpararea de avioane militare, masini militare, instruirea si dotarea trupelor speciale. Bulgaria, in schimb, care inca nu a innoit armata, ar avea cam aceleasi necesitati de inzestrare cu Romania, data fiind deschiderea la Marea Neagra si invechirea tuturor tipurilor de armament. Cu toate acestea, Bulgaria e mai preocupata deocamdata sa isi reduca numarul soldatilor, iar bugetul estimat pentru inzestrare este aproximat la 1 miliard de euro, urmand a fi suplimentat in viitor, conform unui raport al World Security Network.
Un buget relativ comparabil cu al Romaniei, pe ansamblul tarilor care s-au inzestrat militar dupa 1990, este in curs de cheltuire in Grecia, unde termenul folosit este de „reconstructie“: 16,5 miliarde de euro, din care aproximativ 10 miliarde au fost cheltuiti din 2000 pana anul trecut. Iar dintre tarile cu iesire la Marea Neagra, Turcia a fost cea mai activa: are un buget al armatei de 9,5 miliarde de euro, cea mai mare parte a lui fiind indreptata catre flota.
Pe capitole, bugetul alocat de Romania arata disproportionat: 1 miliard de euro pentru fortele terestre, 4,4 miliarde pentru fortele aeriene, dar nu mai putin de 7,4 miliarde de euro (7,8 mld. dolari) pentru inzestrarea fortelor navale. Pare deci ca Romania si-ar pregati o forta navala care sa apere tot estul Europei. „Inzestrarea fortelor navale nu este mai importanta decat altele. Dar pur si simplu in fiecare an sunt stabilite prioritatile in functie de angajamentele asumate de tara noastra (in raport cu NATO, cu forta de securitate a UE si in toate celelalte angajamente pe care le avem). In 2007, de exemplu, cel mai important este contractul de mentenanta a fregatelor“, spune Teodor Atanasiu.
Desi teoretic inzestrarea armatei nu are legatura, cel putin nu directa, cu intrarea in UE, in tarile est-europene cele mai multe licitatii pentru tehnica militara au fost facute in intervalul 2001-2004, poate si din cauza ca armatele din zona au fost inzestrate cu MiG-uri a caror durata de viata expira in 2012. Aceasta a determinat si Romania sa inceapa programul de inzestrare de la fortele aeriene, avioanele necesare armatei urmand a fi selectate la sfarsitul anului viitor. Pentru fortele navale, strangerea ofertelor va incepe cel mai devreme intr-un an de-acum incolo, iar in paralel se vor derula proiecte mai putin vizibile – a se citi mai ieftine, cum ar fi instructia fortelor speciale sau achizitia de echipamente pentru fortele terestre.
Cu alte cuvinte, distractia abia incepe si se va accentua odata cu selectarea unei oferte, spune Jan Kucmas, director regional al companiei de consultanta AMI CE din Cehia, tara unde s-a consumat cel mai controversat proces de inzestrare din zona, care a culminat cu demisia guvernului. „Nu se poate ca acest proiect de inzestrare a armatei sa nu creeze controverse imense, indiferent de cine va fi ales. Daca e ales unul ieftin, presa va intreba de ce punem din nou vietile oamenilor in pericol si de ce ne multumim cu fiare vechi; daca e nou si scump, se va intreba de unde atatia bani“, spune Kucmas.
Kucmas afirma ca in Cehia, dincolo de ratiunile care aveau in centru producatorii nationali de avioane si alte echipamente, scandalul a pornit de la urmatoarea intrebare: avem de fapt nevoie de inzestrarea fortelor aeriene? De ce nu este posibila plata contributiei catre NATO contra protectiei spatiului national de catre fortele Aliantei, asa cum fac de pilda tarile baltice? Mai ales ca, precizeaza Kucmas, atunci cand NATO solicita prezenta Cehiei intr-un conflict, sunt solicitati doar soldati si munitii. Ca, de altfel, si in cazul Romaniei. Aici au aparut insa doua probleme. Prima, de natura tehnica – renuntarea la fortele aeriene ar fi insemnat ca daca peste zece ani, de exemplu, Cehia ar fi avut nevoie de avioane de lupta, ar fi durat ani buni pana cand infrastructura si logistica necesare sa fie repuse in functiune. A doua tinea de mandria nationala – cum sa nu mai aiba Cehia fortele proprii aeriene?
„Nu se poate renunta la traditia aviatiei romanesti si nici nu ne putem permite sa o luam de la zero cand avem nevoie“, a raspuns aceleiasi intrebari lt.-col. Ioan Lazar, loctiitor al secretarului de stat din cadrul Departamentului pentru Armamente (DPA).
AVIOANE: La inceputul anului viitor va avea loc cea mai mare licitatie pentru avioane de lupta pe care a derulat-o pana acum statul roman. Miza e un contract de 3,5 miliarde de dolari (2,7 mld. euro) pentru avioane si restul pana la 4,4 miliarde de dolari (3,4 mld. euro) pentru rachete aer-sol.
„Este destul pentru orice“, a replicat entuziasmat Valerio Bonelli, oficialul companiei Alenia Aeronautica, parte a grupului italian Finmeccanica, la intrebarea daca suma de 3,5 miliarde de dolari ar ajunge pentru cumpararea a 48 de aeronave Eurofighter Typhoon. Cunoscut drept cel mai scump avion de lupta din era digitala, Eurofighter Typhoon, produs de Alenia, este una din variantele de aeronava pe care statul roman le ia in calcul pentru inzestrarea fortelor aeriene ale armatei, proces care va incepe efectiv in primele luni ale anului viitor, cand se vor primi ofertele angajante de la producatorii de avioane de lupta.
Suma de 3,5 miliarde de dolari pusa la bataie de stat ar urma sa ajunga pentru ca, din 2008, in dotarea armatei sa intre 48 de avioane militare. Foarte important este ca statul roman a decis sa procure avioanele prin contract de cumparare, dupa cum declara oficiali ai MApN pentru BUSINESS Magazin. Ungaria, Cehia si alte tari care au achizitionat recent avioane noi le-au luat in leasing.
MApN ia in considerare varianta leasingului pentru alte eventuale contracte care se vor derula „in viitorul apropiat“, potrivit reprezentantilor ministerului – pentru licitatiile care se vor derula incepand din 2008, in special pentru dotarea fortelor navale.
Declaratiile fostului ministru al apararii, Teodor Atanasiu, dadeau ca posibila achizitia, intr-o prima transa, a jumatate din necesarul de avioane (24), varianta sustinuta de analistii din piata de profil. „Cred ca bugetul de achizitie va fi initial mai mic: vom achizitiona pentru inceput mai putine avioane, cu echipamentele de sol, cursuri de pregatiri pentru piloti, contracte de service si alte cheltuieli care sa nu depaseasca 2 miliarde de dolari“, estimeaza pentru BUSINESS Magazin Radu Tudor, corespondent din Romania al revistei de profil Jane’s Defence.
Bugetul va diferi si in functie de tipul de avion pe care il vor alege fortele aeriene: nou sau second hand. „Bineinteles, la avioanele noi service-ul va fi mult mai putin costisitor“, spune Radu Tudor. Atuul avioanelor second hand, pretul mai mic platit in prima faza, nu prea a mai convins in ultima vreme tarile care si-au inlocuit integral flota de avioane militare – cu exceptia Poloniei care, orientata clar spre Statele Unite, a cumparat fara licitatie 48 de avioane F16.
Indiferent daca vor fi achizitionate toate odata sau pe rand, semnarea contractului se va face cu aceeasi companie, cea care va castiga licitatia, dat fiind ca, odata decis un tip de avion, cursurile pilotilor, contractele de mentenanta, de piese de schimb si de service se vor efectua pe acel tip de avion, introducerea unui alt tip presupunand costuri foarte mari si nefiind economica.
Dat fiind ca inzestrarea nu mai este un proiect de perspectiva, ci este deja in curs, anul trecut si anul acesta, patru producatori de tehnica militara au depus deja ofertele de informare la MApN – Elbit Systems din Israel si Lockheed Martin din SUA pentru avionul F-16, Boeing pentru avionul F18, Gripen International din Suedia pentru avionul JAS 39 Gripen si Ministerul Apararii din Belgia pentru avionul F16. Pana la sfarsitul anului ar urma sa mai depuna oferta consortiul italo-anglo-germano-spaniol Eurofighter GmbH pentru avionul Eurofighter Typhoon. Din aceeasi generatie face parte si avionul Mirage, produs de compania franceza Dassault-Breguet, ai carui oficiali nu au prezentat inca o oferta guvernului roman, dar care ar putea veni la licitatie in cazul in care ar primi o cerere concreta de oferta.
MApN va formula cererile concrete de oferta la sfarsitul lunii decembrie, insa Mirage nu este printre optiunile autoritatilor: „Firmele care fabrica avioane de care Fortele Aeriene Romane au nevoie pentru inzestrare sau completarea inzestrarii sunt Uzina de Avioane Craiova, Elbit, Lockheed Martin Aeronautical Systems, Alenia Aeronautica, EADS – Casa Military Transport Aircraft si SAAB“, arata datele furnizate de MApN pentru BUSINESS Magazin.
Desi oferta ar parea destul de variata, companiile enumerate mai sus putand aduce la licitatie minim cinci modele de avioane, conditionarile pe care guvernul roman si le-a impus reduc oferta. Prima astfel de restrictionare ar fi ca guvernul a decis sa cumpere un avion nou, nu unul la mana a doua. In prima sa aparitie publica in calitate de ministru al apararii, in urma cu doua saptamani, Sorin Frunzaverde a declarat ca doreste ca avionul multirol care va fi achizitionat pentru a inlocui avioanele MIG-21 sa fie nou si nu la mana a doua: „Imi doresc un avion nou, care sa ofere fortelor aeriene o perspectiva foarte stabila in urmatorii ani“.
Dorinta de achizitie a unui avion nou scoate automat din cursa avioanele F16 si F18, variantele propuse MApN de Elbit, Boeing sau Lockheed Martin fiind second hand. Raman, asadar, in cursa avioane precum JAS 39 Gripen, Eurofighter Typhoon si Mirage, bineinteles cu posibilitatea intrarii unor versiuni noi F16 sau F18. Conditiile pentru intrarea in cursa: un avion din ultima generatie si o varianta accesibila ca pret.
Decizia insa este mai mult decat dificila, din cel putin doua motive. Primul ar fi dimensiunea contractului, suma de 3,5 miliarde dolari calificand inzestrarea armatei drept cea mai mare achizitie facuta pana acum de statul roman. Al doilea motiv ar fi ca alegerea castigatorului tine si de considerente politice – alegerea unui avion american ar clatina intrucatva simpatia UE, la care vom fi aderat de curand la semnarea contractului, iar alegerea unui avion european ar trezi poate nemultumiri americanilor.
Fostul ministru al apararii nici nu se poate gandi la asemenea criterii: „Romania nu are trei armate, una pentru NATO, alta pentru UE si alta pentru aparare interna, ci una singura care este pusa fie la dispozitia NATO, fie la dispozitia UE, cum de altfel au si toate celelalte tari membre ale Uniunii. Nu avem aliati mai importanti sau mai putin importanti, ci avem capabilitati militare pe care le punem la dispozitia oricarei aliante din care facem parte“, sustine Atanasiu.
Principalii doi concurenti sunt insa europeni: JAS 39 Gripen este construit de un joint-venture format de grupul suedez SAAB cu concernul britanic BAE Systems, iar Eurofighter Typhoon este rezultatul cooperarii industriei aeronautice din patru state europene: italienii de la Finmeccanica (compania-mama a Alenia Aeronautica), BAE Systems din Marea Britanie si multinationala europeana EADS. Partea care ar multumi pe toata lumea este ca ambele avioane au mare parte din componente produse in SUA, de catre Boeing si Lockheed Martin.
Cele doua consortii pregatesc acum ofertele definitive pentru licitatia de la MApN. In acest sens, oficiali ai Alenia Aeronautica vor veni la mijlocul lui decembrie la Bucuresti pentru discutii cu autoritatile, dupa cum au declarat oficiali ai companiei pentru BUSINESS Magazin. De asemenea, cel putin un oficial din partea Gripen se afla una-doua saptamani pe luna la Bucuresti pentru a tatona terenul. Mesajele includ, bineinteles, avantajele pe care fiecare din cele doua concerne le-ar aduce: Gripen se axeaza pe faptul ca vinde cel mai ieftin avion de ultima generatie, iar Eurofighter marseaza pe faptul ca vinde cel mai puternic avion de ultima generatie cu doua motoare.
„Daca MApN imi cere o oferta finala miercurea viitoare, eu le-o asez vineri pe masa – si asta pentru ca vineri ma intorc in Bucuresti“, pledeaza Richard Smith, directorul comercial al Gripen pentru Europa Centrala si de Est, care vine din doua in doua saptamani la Bucuresti.
Smith nu s-a lasat descurajat de perioada destul de indelungata de cand se vorbeste despre inzestrarea armatei. Are experienta Cehiei si a Ungariei, unde intervalul dintre anuntul ca incepe inzestrarea si semnarea contractului a durat cam cinci ani. In Romania, procesul, pe partea de dotare a fortelor aeriene, se preconizeaza a fi mai scurt: a inceput efectiv din 2005 (desi se vorbeste de el inca din 2001 – odata cu aderarea la NATO) – si se va termina, daca totul merge bine, in 2008. „Avantajul nostru este ca stim ca aceasta perioada de evaluari dureaza: pot sa se schimbe doua guverne cat timp dureaza procesul, dar noi nu ne descurajam: ce trebuie sa facem e sa ramanem dedicati si intre timp sa lansam mesajele de care credem ca este nevoie pentru a obtine contractul“, spune Richard Smith. Deocamdata, Smith se lauda cu lobby-ul intens pe care il face pe langa autoritatile romane: „Am avut o serie de discutii si am prezentat ce poate face Gripen in Romania in materie de offset, dar si in materie de pret – cu cativa oficiali din Romania, in special cu oameni din armata. In vara m-am intalnit si cu o serie de membri ai Parlamentului, in acelasi scop“.
In afara de faptul ca 280 de avioane au intrat in serviciu in Suedia din 1997 (este o obisnuinta ca avioanele militare sa intre intai in serviciul tarii producatoare), JAS 39 Gripen a mai fost cumparat de Africa de Sud (28 avioane in 1999), Ungaria (14 avioane in 2005) si Cehia (24 de avioane in 2005).
Fiecare tara are propria poveste despre inzestrarea armatei, dar Gripen si ceilalti concurenti sunt deja cunostinte vechi si lupta cum stiu mai bine. Richard Smith povesteste ca, pana acum, principalul atu al Gripen, pe langa faptul ca vine cu un avion din era digitala si prezinta contracte bune de offset, a fost accesibilitatea: „A fost crucial sa invingem competitia in tarile unde am vandut pana acum, am concurat cu… (aici Richard Smith face o pauza, nu vrea sa-i nominalizeze pe cei de la Eurofighter – n.red.) avioane cu doua motoare, foarte scumpe de operat si de cumparat, dar si cu avioane second hand“. In afara de Romania, Gripen se uita acum si spre alte piete, in special occidentale: „Suedia analizeaza piata, deoarece vrea sa inlocuiasca cinci aeronave, Grecia vrea sa isi inlocuiasca de asemenea aeronave, in Norvegia si Danemarca am depus tone de documente, pentru ca ei vor sa inlocuiasca F16 cu care lucreaza dintotdeauna, alte piete ar mai fi Malaiezia, Filipine, India – care cauta 120 de avioane“. Comanda din India, foarte importanta pentru Gripen, ar insemna ca gigantul suedez sa mute capacitati de productie acolo, deoarece o conditie este ca India sa participe efectiv la realizarea comenzii.
In ceea ce-i priveste pe rivalii de la Eurofighter, acestia se lauda cu Typhoon – cel mai nou proiect in domeniul aeronauticii militare si singurul avion de ultima generatie dotat cu doua motoare, insa si cel mai scump. Ca e cel mai scump o spun si oficialii Alenia Aeronautica, companie care detine un procent de 21% din proiectul Eurofighter si care va conduce campaniade vanzare in Romania si Turcia: „Toate companiile se bat pe proiectul de inzestrare a armatei Romaniei, dar cei mai buni suntem noi si Gripen. Credem insa ca Romania isi poate permite un avion de ultima generatie, desi e un program scump si necesita o gramada de bani“, afirma Valerio Bonelli.
Avionul este cotat la 60 de milioane de dolari, singurii cumparatori care si l-au permis pana acum (in afara de tarile producatoare) fiind Arabia Saudita (care va semna la sfarsitul acestui an un contract de 72 de avioane) si Austria (care a comandat 18 avioane in 2003). Tarile producatoare au cumparat in 1997 (odata cu definitivarea proiectului Eurofighter) 620 de aeronave: 232 Marea Britanie, 180 Germania, 121 Italia si 87 de aeronave Spania. Iar tarile vest-europene vizate de Gripen sunt si in atentia Eurofighter: avionul este in evaluari acum in Grecia, Danemarca, Japonia si Elvetia, dar si in Norvegia, iar Turcia a cerut o oferta angajanta.
O atentie aparte merita modul de contractare a viitoarelor avioane. „Cand il vezi pur si simplu in aer, JAS 39 e un avion nou, dar el inseamna de fapt mai mult: investitii, locuri de munca, dezvoltarea unor industrii si cresterea exporturilor“, spune Richard Smith pentru BUSINESS Magazin, promovand contractele de offset pe care Gripen le propune Romaniei (offset – cooperare industriala; legea offset-ului prevede ca orice companie straina care castiga un contract guvernamental de anvergura sa aduca in tara respectiva investitii egale cu un procent negociat din valoarea contractului; legea romaneasca prevede minim 80%).
Gripen a castigat contractul din Ungaria dupa ce a adus o oferta avantajoasa din punctul de vedere nu numai al pretului, dar si al offset-ului, care a reprezentat 110% din valoarea contractului de achizitie pe o perioada de 13 ani. In Cehia, contractul de offset a fost cel mai mare semnat de Gripen: 130% din valoarea achizitiei.
Pentru Romania, semnarea unui astfel de contract ar fi, dincolo de afacerea in sine pentru companiile aeronautice, prilejul intrarii in tara a unor investitii de minim 2,2 mld. dolari (80% din valoarea contractului). Gripen spune ca se bazeaza pe cooperarea companiilor suedeze (Electrolux, Scania, SAAB, Volvo, ABB), iar Alenia spune de asemenea ca se bazeaza pe companii din cele patru state producatoare. Atat Gripen, cat si Eurofighter au interes pentru parteneriate cu companiile romanesti de aeronautica militara, in special cu Romaero Baneasa. Cel mai recent contract semnat de Romaero a fost saptamana trecuta cu Alenia Aeronautica (care colaboreaza deja in proiectul ATR42/72, in Romania fiind produsa sectiunea 13 din fuselajul avioanelor regionale). Firma spera sa extinda colaborarea si la alte sectoare de activitate, „cum ar fi aeronavele C-27J Spartan ale Alenia Aeronautica propuse pentru evaluare catre fortele aeriene romane pentru inlocuirea flotei invechite de aparate de zbor tactice“, dupa cum se arata in comunicatul de la lansarea parteneriatului. Inlocuirea aparatelor Antonov e propusa de autoritati pentru sfarsitul acestui an, fiind privita ca prioritara datorita nevoii de mobilitate: „O armata care tinde sa devina moderna trebuie sa fie rapid dislocabila, ceea ce inseamna ca prioritatile de inzestrare sunt pentru mijloacele de transport care sa faciliteze deplasarea armatei in orice regiune este nevoie“, spun oficialii MApN.
Oficialii Gripen si Eurofighter mai spun ca, daca statul roman o va dori, companiile de profil vor putea inclusiv participa la realizarea comenzii de avioane. „Acesta a fost cazul Africii de Sud, care a trimis in Suedia 100 de ingineri carora le-am oferit training si care au participat activ la constructie“, spune oficialul Gripen. Cel mai mare contract de offset semnat pana acum de Romania a fost legat de controversata achizitie a fregatelor britanice la mana a doua de la BAE Systems, in timpul guvernarii Nastase – contract evaluat la 171 mil. euro. Scandalurile pe aceasta tema, legate de o serie de comisioane primite de intermediarii tranzactiei, au distras atentia de la onorarea contractului de offset, programat a se incheia in 2010.
NU NUMAI FREGATE: Lista de „necesar achizitii“ de la MApN are 80 de titluri si subtitluri, fiecareia revenindu-i o parte din bugetul de 13 miliarde de euro prevazut pana in 2016. Cel mai mult va atrage inzestrarea fortelor navale, 7,4 miliarde de euro. Anul viitor se va consuma „maxim 20% din acest buget“, dupa cum spun reprezentantii MapN. Bugetul pentru 2007 acopera modernizarea celor doua fregate second hand cumparate de la BAE Systems, programul de suport logistic pentru acestea, programul privind sistemul de observare, supraveghere si control la Marea Neagra/SCOMAR si achizitia a patru corvete multirol si a patru nave tip vanator de mine.
Sa le luam pe rand. Programul de modernizare a fregatelor a fost inclus in cel de achizitie a celor doua nave la mana a doua, semnat in urma cu patru ani cu BAE Systems. Contractul prevede „repunerea in functiune a celor doua nave, tinandu-se cont ca o nava are nevoie de o reconditionare scumpa la 5-7 ani, iar cele doua fregate cumparate de Romania aveau nevoie de reconditionare, atat generala, cat si la motoare“, dupa cum spune Barney O’Kelly, directorul de comunicare al BAE Systems. De asemenea, contractul mai prevede imbunatatiri periodice, instruirea unui echipaj de 270 de marinari care sa lucreze pe aceste nave si pachetul initial de suport tehnic.
Dincolo de aceste obligatii impuse de contractul de achizitie, compania britanica doreste sa participe la contractul de intretinere pe termen lung a celor doua fregate, program estimat in bransa la aproximativ 1 miliard de euro pe o perioada pana la 50 de ani, pana cand acestea vor fi scoase din uz. „BAE Systems este in discutii cu guvernul Romaniei pentru suport tehnic pe viata pentru aceste doua nave. Fortele navale au, de asemenea, in intentie imbunatatirea capacitatii tehnice a celor doua nave in viitor, program pentru care nu exista insa o evaluare clara (nici a echipamentelor, deci nici a pretului)“, mai spune Barney O’Kelly.
In Marea Neagra vor fi ancorate nu numai cele doua fregate, dar si alte opt nave, dintre care patru corvete si patru vanatoare de mine. Corvetele sunt nave mici si usor manevrabile, usor inarmate, mai mici decat o fregata, dar mai mari decat o nava de patrulare. Suedia, Germania, India, Israelul, Polonia, Turcia, Grecia si Rusia sunt tarile care folosesc in marina militara corvete. Producatorii de corvete sunt, spre deosebire de producatorii de avioane militare, care tind sa se alieze, in general companii nationale, care au inceput sa produca pentru inarmarea propriei marine.
Pretul unei asemenea nave noi, dotate cu echipamente de ultima generatie, este in jur de 60 de milioane de euro (una second hand costa jumatate, intre 25 si 35 de milioane de euro, in functie de modernizare), dar pretul ei poate creste foarte mult in functie de inzestrari. „Integrarea unor anume arme poate mari mult pretul unei corvete, cum ar fi de exemplu posibilitatea ca aceste nave sa transporte elicoptere, ceea ce e imposibil in cazul vanatoarelor de mina“, mai spune oficialul BAE Systems, companie de asemenea producatoare a mai multor tipuri de corvete, fregate si distrugatoare.
Vanatorul de mina este un vas echipat cu un sonar care identifica si distruge minele subacvatice; acestea sunt in general vase mici, deseori cu o chila dubla, asemanatoare cu un catamaran, pentru a avea un contact cat mai mic cu apa. Un vanator de mine OKSOY (produs de compania norvegiana Kvaerner Mandal) este estimat la aproximativ 42 de milioane de euro. Dar exista si variante mai scumpe: luna aceasta guvernul finlandez a semnat achizitia a trei vanatoare de mine de la compania italiana Intermarine SpA (parte a grupului producator de nave Rodriguez Cantieri Navali) pen-tru 245 mil. euro.
Inzestrarea completa a fortelor navale ar presupune prezenta in Marea Neagra a unei intregi armate – „fregate, corvete, un submarin, nave dragoare/vanatoare de mine, nave de lupta fluviale, nave de transport si de suport logistic, scafandri de lupta, subunitati de infanterie marina, sistem de cercetare si supraveghere a spatiului maritim“, dupa cum comunica oficialii MApN.
Sistemul de supraveghere, cunoscut sub abrevierea SCOMAR, este estimat la 40 de milioane de euro si este compus din statii de senzori ce vor fi amplasate pe coasta Marii Negre, bazate pe un radar de supraveghere maritima si o camera video de acoperire pe timp de zi, dar si pe timp de noapte. Sistemul va fi pus in functiune din 2008. La lansarea proiectului-pilot, Adrian Burcea, oficial al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Constanta, a justificat prezenta noului sistem de supraveghere prin „amenintarile teroriste care vor fi indreptate spre Romania odata cu integrarea in Uniunea Europeana“.
ARMATA DE USCAT: Programul de inzestrare a fortelor terestre, de aproximativ 1 miliard de euro, prevede achizitia a 384 de transportoare blindate. Cele mai multe astfel de transportoare sunt vandute de compania franceza Thales, care este concurata de GIAT (Franta), Rafael (Israel), Movag (Elvetia) si Rheinmetall (Germania).
Pentru transportul militarilor, masinile ARO vor fi inlocuite cu masini Hummer in varianta militara – Humvee, produse de General Motors si de AM General, companie americana din Indiana, producatorul initial al Humvee, care a vandut catre GM brandul si marketingul produselor. „Pana acum, masinile care au intrat in armata romana sunt donatii din partea guvernului american, dar stim ca exista intentia de a fi cumparate cateva sute de masini de catre Armata Romana“, spune Craig MacNab, directorul de comunicare al AM General.
Pretul „de pornire“ al unui Hummer este de 25.000 de dolari, spune MacNab, „dar nimeni nu mai cumpara ceva asa de ieftin, in special cand vine vorba de forte armate“. Donatia din partea Statelor Unite a ajuns la militarii romani in urma cu doua saptamani, cand acestia au primit 8 vehicule de lupta Humvee. Alte opt masini vor fi livrate in ianuarie 2007, iar ultimul lot, care va contine sase vehicule, va ajunge in Romania in martie sau aprilie. Fabricat incepand cu anul 1995, Humvee este complet blindat cu placi subtiri din otel, avand o greutate totala de aproape 4,5 tone.
Un alt program scump care va fi finantat din bugetele armatei se refera la instruirea si dotarea militarilor profesionisti. Conform analistilor in domeniu, un om pregatit pentru trupele speciale sau pentru a pilota un nou tip de avion (se calculeaza minim 3.500 de euro ora de zbor pe un avion, in medie 70 de ore pregatire la inceput, plus alte antrenamente periodice si training-uri teoretice, plus echiparea) are nevoie in medie de o investitie de 1 milion de euro.
Din 2007, armata se va subtia treptat, la anul vor ramane 80.000 de militari, iar din 2008 incolo vor ramane doar soldatii profesionisti. Planurile sunt insa mari: „Operationalizarea a doua brigazi NATO ne va permite sa participam atat in cadrul fortei de raspuns a NATO, cat si la grupurile de lupta ale Uniunii Europene“, spune Frunzaverde.
Sursa: businessmagazin.ro
Totusi pe vremea aia inca mai erau si profesionisti in conducerea Mapn .. azi….
Armata cere..decidentii politici trebuie sa ia decizile cele mai bune si sa asigure necesitatiile Armatei . La noi decidentii politici si politicul in general si-a batut joc de Armata . Sa mai amintim de episodul Patriot si cum au sarit ca arsi politicienii ??? Este doar un exemplu
EDITAT! Astazi vorbim despre dotarea, asa cum era ea vazuta in 2006.
In conditiile de acum hai sa-i lasam pe militari in pace…
de ce nu REEDITAT
aducerea aminte este buna daca inveti ceva din ea,
noi numa 2 pasi inainte patru inapoi,
pai dotarea din 2006 si de acum este cam tot acolo,
12 avioane pensionate de altii, si asta de ceva timp, sunt noi noute la noi + cateva rachete spike nu schimba cu nimik echilibrul tactic din zona,
contractele pt 1 baterie patrioata si cateva transportoare sunt tot acolo,
praf pt ochii alegatorului care nu citeste altceva decat burtiera tembelizorului,
strategii adevarate, pai astea sunt lucruri care la noi nu au priza,
o sa ajungem ca in 40 cu rugaciuni colective pe strazi,
ca am dat nume de bulevarde si strazi la toti tradatorii,
cand rusi au doua baterii S 400 in Crimea iar astea pot trece in mod ofensiv in 15 minute,
nu mai vorbesc de iskander, kalibr si restu, submarine, corvete noi, cata frunza si iarba,
astea-s detalii nesemnificative la cati jenerali avem,
iar scutu de la Deveselu nu este sub comanda nationala,
dupa cum am aratat in mesajul anterior editat,
vina principala a lipsei de dotare si implicit a scaderii capacitatii de lupta o are conducerea armatei. punct.
sefii de stat major francezi si poloneji si-o asuma,
sefii astia adevarati nu vor avea bulevarde si strazi cu numele lor,
la noi asumarea vina ca asomarea de sarbatori,
si din nou insist ca vina apartine unor jenerali limbisti gen inculpatu opreala care au facut atat de mult bine tarii prin avansarea la exceptional a tuturor soldatilor in rezerva sau retragere,
meritele militarilor activi care si-au pierdut viata prin Irak sau Afganistan palesc in fata faptelor de arme ale limbistilor de partid si de stat,
astia morti si raniti au avansat mai putin de la caporal/sergent cel mult la sublocotenent,
pai nu se compara limbismu strategic cu viata unui militar cazut pe campu de lupta,
https://pressone.ro/vicepresedintele-csm-codrut-olaru-si-a-plagiat-total-teza-de-doctorat-coordonata-de-tudorel-toader/
sper ca mesajul sa nu apara,
sau sa fie din nou editat sau reeditat,
cinste nepretuita jeneralilor limbisti ce au adus armata rumana unde este azi
sa bage primariile patriei numele de bulevarde si strazi cu acesti eroi ai neamului
Explica-mi si mie cum cu S 400 in defensiva si cum trece el la ofensiva in 15 minute. Adica care este diferenta?! Ca am vazut si eu chestia asta scrisa pe burtiera si am zambit, efectiv nu am intels cum e cu ofensiva S 400…
pai dupa ce l-ai tras si nu loveste nimic, daca nu se autodistruge, va lovi solul pe directia respectiva 🙂
si aster 30 are pe hartie capacitatea asta,
nu loveste doar tinte de pe cer ci se poate lua decizia ca racheta sa aiba o traiectorie ca sa loveasca o alta tinta terestra
Doar presupun:
In caz ca este atacata direct (defensiva), bateria trece in silenzio stampa radio sau mod pasiv (radarul de detectie si urmarire) si este acoperita de o alta baterie cu care lucreaza in tandem; in caz ca vrea sa riposteze primeste datele de la bateria cu care lucreaza in tandem sau centrul de comanda (retea).
In ofensiva foloseste atat datele obtinute de la radarul local cat si cele din retea pentru vanatoare.
Defensiva ar putea insemna si ca bateria e stransa si gata de uscheala desi ma cam indoiesc ca poate fi complet operationala in 15 minute.
Un rachetist scolit mai recent ar putea sa ne lumineze.
15 minute ar trebui sa fie durata incarcarii traiectoriei in memoria rachetei presupunand ca aceasta are gps, glonas sau alt sistem de pozitionare
Asa si ce face racheta aia dpdv ofensiv?! Asta pe langa faptul va rachetele antiaeriene nu au sisteme de navigatie pe baza de GPS/Glonass – nu au antene/receptoare – ci sisteme pe baza de radar, IR. Ca n-are ce face racheta AA cu sisteme de navigatie pe baza de GPS…
Adica un pic de minte, cand preluam o prostie din presa, nu ne-ar strica…
Tu, si presa, confundati rachetele AA cu raza lunga – ghidate de radarul de iluminare al bateriei si mai apoi de radarul propriu, cu rachetele de croaziera ghidate de GPS/Glonass. Ca si cum aia compara tancul cu distrugatorul…
Si pana la urma ce ar putea face o racheta AA unui obiectiv terestru?! Poate sa-i sparga geamurile si sa sperie pisicile…
se prea poate sa fie o prostie legata de modul in care ajunge racheta la tinta,
totusi gravele deficiente de la conducerea armatei raman, iar ele ne-au adus unde suntem azi,
pe de alta parte racheta aia AA are un focos (de proximitate sau impact) ca ma gandesc ca nu toate au ca idee interceptarea prin lovirea directa a rachetei inamice la viteze hipersonice sau mai mari
rusii nu degeaba au aparare impotriva rachetelor balistice rachete cu focoase nucleare,
asa ca utilizarea focosului racheteii AA impotriva unei tinte terestre poate sa faca destule stricaciuni, inclusiv probabil distrugerea totala a tintei,
Nici daca-i bagi traiectoria in binar de la tastatura cu doua degete si memoria e pe toruri de ferita nu-ti ia 15 minute. Sistem de pozitionare? Pentru ce ca tinata in mod normal e dinamica si nu are pozitie fixa?
http://defence-blog.com/army/tass-russia-begins-delivering-s-400-to-china.html
Editati-ma sau bagati-ma la spam. Nu ar fi prima data. Nu pot sa-i las in pace pe militari. Daca militarii nu vorbesc public despre domeniul lor de activitate: SIGURANTA NATIONALA, si isi mananca salariile in liniste (ma refer la d-nii generali), atunci ei sunt complice cu politicul. Nu am un respect deosebit pentru politie, dar aia macar au aruncat caschetele in curtea lui Basescu. Daca am avea un corp superior al Armatei cu simt nationalist si cu constiinta profesionala inalta am vedea o declaratie comuna pe acesta tema a tuturor celor cu grade superioare din Armata. Sa vedem ce ar mai putea face politicul in fata unei asemenea declaratii. Dupa WW2 pe Stalin l-a apucat iar impuscatul de maresali si generali. Numai ca de data asta nu i-a mai mers. Maresalii au facut corp comun in aparare, iar victimele au fost minime. Un corp de comanda al Armatei care ar cere solidar, politicos, dar ferm, inzestrarea corespunzatoare a Armatei, ar avea acelasi efect cu aterizarea la Bucuresti (in trecere, desigur) a United States Secretary of State.
,,Noi nu ne pregătim de război , ci pentru pace.Iar pentru a avea pace trebuie sa fim puternici ,, Ronald Reagan
„Si Vis Pacem Para bellum”, prefer expresia originala, mai ales ca nu mi-a placut Reagan niciodata.
1.)Pt cum a ajuns presedinte:
In return for the shipment of embargoed military items, including spare parts for Iran’s U.S.-supplied F-14 Tomcat fighter planes and Phoenix air-to-air missiles for the planes, before the November 4 election, the Reagan team was promised by the Iranians that Tehran would hold the hostages until after the November election. Upon Reagan’s defeat of Carter, Iran held true to its promise and did not release the American hostages until noon Eastern Standard Time on January 20, 1981, the very moment Reagan raised his hand to take the presidential oath of office.
https://www.strategic-culture.org/news/2017/01/17/foreign-nation-did-interfere-in-us-election-1980.html
2.)Iran Gate: Domestically, the scandal precipitated a drop in President Reagan’s popularity as his approval ratings saw „the largest single drop for any U.S. president in history”, from 67% to 46% in November 1986, according to a New York Times/CBS News poll.[86] The „Teflon President”, as Reagan was nicknamed by critics,[87] survived the scandal, however, and by January 1989 a Gallup poll was „recording a 64% approval rating”, the highest ever recorded for a departing President at that time.[88]
Internationally, the damage was more severe. Magnus Ranstorp wrote, „U.S. willingness to engage in concessions with Iran and the Hezbollah not only signaled to its adversaries that hostage-taking was an extremely useful instrument in extracting political and financial concessions for the West but also undermined any credibility of U.S. criticism of other states’ deviation from the principles of no-negotiation and no concession to terrorists and their demands
https://en.wikipedia.org/wiki/Iran%E2%80%93Contra_affair.
Vezi primul link, RING A BELL, the title?
Nici un om nu este perfect .
Armata a stiut si stie de ce are nevoie….
Politieni fara viziune , incapabili sa „vada” ce va fi dincolo de urmatoarele alegeri, ne-au adus la starea de azi….
Am fi avut alta imagine in lume daca ar fi fost capabili sa nu amane la nesfarsit planurile de inzestrare, sau sa faca achizitii in nr de 12(cred ca eu am facut alergie la nr asta 🙂 )
Poate si alte investitii in economie….
Oare mai au „rabdare” vremurile cu Romania ?
EDITAT!!! Nu despre profesionalismul in armata discutam acum! Daca ai ceva de spus despre subiectul articolului ok, daca nu nu.
Ideea acestui remember era sa vedem ce se presupunea ca vom cumpara atunci si ce cumparam astazi, cum au evoluat „gusturile”.
HIMARSul, AH-1zViper, Venom, F 16 MLU,fata de ce se discuta pe atunci.
Gusturile ca gusturile, dar ce au evoluat preturile :))))
Totusi nu vad nimic despre tancuri printre programele de inzestrare din acei ani, probabil ca se va renunta la aceasta arma in viitor.
Ar fi o prostie monumentala sa renuntam la tancuri. Suntem granita NATO, nu suntem Belgia. Momentan legat de tancuri avem doar declaratii ca acestea sunt luate in vedere dupa 2025. Sper sa se duca inzestrarea armatei la bun sfarsit desi la cum e condusa tara in prezent, nu stim ce ne rezerva ziua de maine.
Dupa cum merg lucrurile, tancurile vor fi istorie, toata atentia se indreapta spre transportoare.
Nu erau bani si de transportoare si de tancuri asa ca au pus prioritate pe transportoare. Si eu zic ca au procedat bine. E nevoie de ambele dar tancurile mai pot astepta. Stam destul de bine pe armamentul anti-tanc. Pana vin tancurile ar fi bine modernizeze cat mai multe MLI-uri si sa le echipeze cu Spike, pe care sper sa le vad montate si pe Piranha.
Sa cumperi tancuri cand nu ai superioritate aeriana e o greseala pe care n o fac militarii…
Ca sa ai tancuri trebuie sa indeplinesti unele conditii de baza
1- Elicoptere de atac mai performante decat ale agresorului cred ca 48 ar fi suficiente
2- Avioane multirol mai performante va ale inamicului minim
48
3- piloti experimentati
4 – Aparare rachete antibalistice cel putin decenta
Pai asta pare sa fie si planul MApN-ului, unul corect zic eu. Programul de inzestrare perioada 2017-2026:
– inca 36 aparate F-16
– 7 baterii Patriot
– SHORAD + VSHORAD
– HIMARS
– 227 Piranha V + 400 AGILIS
– 4 corvete + modernizarea fregatelor
– baterii de coasta
– elicoptere de atac AH-1Z Viper + elicoptere medii AH-1Y Venom + H215 ??? sau chiar Black Hawk.
Poate uit ceva.
Si au fost declaratii ca tancurile se vor lua in considerare undeva dupa 2025. Asa ca nu intra in programul de inzestrare 2017-2026. Un general parca spusese asta. Probabil si submarine tot atunci. Mai spre 2030.
Apropo, ca tot am insirat atatea chestii, nu l-am mai vazut pe bope81 pe aici.
Ti-e dor de el?
daca in aer si pe uscat s-a mai incropit ceva marina e la fel ca atunci.
scomar…vise fratica.
SCOMARul este de mult dat in functiune…
SCOMAR- ul e singurul program finalizat la marina….
Si e de mult…
Nu apartine de marina ci de politia de frontiera.
nu stiam,foarte bine…macar atat.
Normal anul 2018 ar fi anul celor 36 de f16 nu??
da, si al Himars, si al marinei, si al elicopterelor, si al rachetelor sol-aer cu raza scurta, etc, etc…
Cam cum a fost si anul trecut, unde cu chiu cu vai au facut o singura achizitie majora in decembrie.
Contracte se pot semna, sa vedem cum planifica transele de plati si impartirea loturilor de echipamente. Banuiesc ca anul asta se plateste pentru prima corveta.
De H215 nu s-a mai auzit nimic. Parca Fifor spusese ca vor plati pentru primele elicoptere inainte de 1 ianuarie 2018.
Da, ciudata faza cu H 215, trebuiau sa plateasca 40% din suma necesara pt primele 4 aparate. Intre timp Sikorski a aparut din nou in discutii.
Nu. Anul 2018 are alta prioritate: Fortele navale.
Eu din ce am observat in ultima declaratie a lui Fifor, legat de inzestrare, a pus mai mult accent pe HIMARS, decat pe corvete.
Parerea mea e ca anul acesta nu vom semna pt corvete. Anul acesta vom semna pt Himars. Iar ca sa semnam pt amandoua, nu cred, nu avem bani!
Nu te contrazic, dar oare ce este mai important? HIMARS sau corvetele si Fortele Navale in general? In fond, deja pe granita maritima ne invecinam cu Rusia.
Si daca vor semna pentru corvete in 2018, mai devreme de 2021-2022 nu vor intra din dotare primele unitati. La semnare vom da un avans de 20-25% si am avea bani si de HIMARS, ce ar avea sanse sa intre in dotare mai repede.
Suntem prea rupti in cur ca sa facem analiza doar pe partea de finatare si tehnica, trebuie sa ne gandim si cand vor intra efectiv achizitiile in dotare. Programele de dotare cu realizare locala (elicoptere de atac, nave maritime, rachete AA si care or mai fi) au o perspectiva de finalizare indepartata rau. Chiar si noile F16 sunt in aceeasi situatie, pe moment (2 ani) ar trebui sa carpim cele mai mari gauri.
Atunci guvernul ar face bine sa semneze cat mai repede si pentru HIMARS si pentru corvete.
Ar fi important sa fie finalizata alegerea corvetelor si din alt motiv … in acel moment se presupune ca stim deja cu ce vom dota intreaga flota , pe rachete nava-aer (pe toate palierele) si rachete nava-nava… Automat vom sti cu ce vom dota si bateriile de coasta (sol-nava) si cred ca … inclusiv rachetele sol-aer cu raza scurta pentru ‘terestri’ (manpadsuri sau ce-or alege)… Dotarea bateriilor de coasta ar putea demara din 2018… nu-s nu stiu ce mare investitie…
Si eu cred la fel, rachete AA cu raza scurta si AN, ultimele pot intra in dotare mult mai repede comparativ cu navele prognozate.
Nu spune nimieni nimic insa de schimbarea castilor, armamentului de infanterie (pistoale, pusti de asalt, arme de precizie, mitraliere) pe unul de calibre vest, veste moderne.
Nu zice nimeni nimic de artileria autopropulsata si de renuntarea la tunutile AT de 100mm, iarasi proiecte nu foarte oneroase si cu posibilitatea de a se finaliza intr-un orizont de timp decent.
Mult mai importante corvetele! Astept cu nerabdare sa vad care se semneaza primul!
Legat de corvete, deși Sigma pare a avea cele mai mari șanse, am impresia că, posibil unele persoane de la conducere și mai ales trădiceanu (ăsta in mod sigur), fac tot posibilul să le puna bețe in roate olandezilor, deși Sigma par a fi dorite de MApN.
Țin minte că cel care se bagă în fața oamenilor la cozi intrând pe ușa din spate, a avut multe contre cu olandezii in trecut.
De asta e vorba ?
https://www.youtube.com/watch?v=wA184Vs4Zeg
Se incadreaza cam toti politicienii. aici !!!
Interesant „remember”. Aparent, la momentul respectiv se avea in vedere un buget de aproximativ 13 mld Euro pe 10 ani. Acum am regresat la aproximativ 10 mld Euro pe 10 ani. Sa vedem ce reusim sa cheltuim din ei si mai ales ce reusim sa cumparam cu banii cheltuiti.
Mie mi se pare hilar ca se tot face referire la 2018 ca fiind anul marinei, cand, bugetul alocat fortelor navale (credite bugetare, nu alte vise de angajament) este de doar 0.7 mld RON, adica aprox 150 mil Eur. De banii astia, in afara de cheltuielile curente de exploatare (salarii echipaje, combustibil si alte consumabile, etc) nu cred sa poate face nici macar pdf-uri. E adevarat ca semnarea unui contract nu presupune neaparat plata unui avans consistent, dar totusi.
Legat de obiectivele pe 2018, citez din articolul de saptamana trecuta de pe hotnews: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22213186-bugetul-armatei-pentru-2018-programele-inzestrare-principala-tema-discutie-sedinta-colegiului-mapn.htm
„…rachete anti-aeriene Patriot, de transportoare blindate Piranha V, demararea dezvoltarii transportorului Agilis 8X8 cu nemtii de la Rheinmetall la uzina de la Moreni, contractarea cosntructiei a patru corvete multifunctionale si modernizarea celor doua fregate din dotare, inarmarea cu baterii de coasta cu rachete anti-nava, achizitia de camioane militare, de blindate 4X4, de elicoptere de transport si de atac, dar si initierea unei noi achizitii de avioane de lupta multirol F-16.”
Interesant ca nici in 2006 nici acum nu se pune problema tancurilor, tunurilor autotractate si a armei submarin.
Eu unul imi propun sa fiu in continuare optimist totusi, ceva ceva tot o sa aduca si 2018.
Eu merg pe HIMARS, a doua baterie Patriot si a doua escadrila F-16 via SUA. Cred ca de mai mult nu vor fi bani, poate cu acele credite sa fie mai mult. Sper sa n-am dreptate, nu vreau sa am dreptate, si sa ia astia de toate. Mmmm,bunatati!
Pe langa ce ai mentionat tu, as fi foarte multumit daca se reuseste (in acesti 10 ani) crearea unui sistem AA integrat Patriot (HSAM) + SHORAD si VSHORAD. Ar fi o reusita extraordinara. Tot ce este in plus, e binevenit.
Tara are nevoie ca decidentii sa aibe viziune si consecventa. Ca mici exemple: Acum mai bine de 10 ani M.A.I in urma feedback-ului extraodinar de la J.R.O cu privrie la RG.-31 Nyala aflata in folosinta in KOSOVO, au mers in Africa, la firma Land Systems OMC, pt. a cumpara 4 bucati. Raspunsul a fost sec: Ne pare rau, pornim linia pt. minim 10 bucati( pretul per bucata era 250 00$). Urmarea, au asteptat pana s-au lipit de o comanda a MApN cu Uro Vamtac, masini momentan trase pe dreapta si care au avut probleme pana le-a fost schimbat calculatorul de bord. O masina pe care toti cei care au folosit-o au spus ca putea sa fie facuta si de ARO( motoarele sunt Iveco luate de UROVESA la cheie, asa cum ARO a avut motoare Andoria, Peugeot sau VW.
Sistemul integrat de AA, cele patru escadrile de F16 si bateriile de coasta sunt cele mai importante dupa parerea mea. Fara ele corvetele, HIMARS-urile si ce mai avem pe lista scurta de cumparaturi aproape ca se inmultesc cu zero. Eu as pune si helicopterele Viper si inarmarea fregatelor inaintea corvetelor. Avand in vedere durata de constructie a corvetelor sigur ca se poate plati un avans minimal dar nu sunt cele mai urgente dupa mine. Mai degraba m-as scormoni prin buzunare pentru 1-2 sub-uri. De tancuri nu mai indraznesc sa spun nimic ca toata lumea ocoleste acest subiect tabu pentru armata romana.
Corect privind sistemul integrat AA, as zice inca 2 escadrile F16, inclusiv dotate cu rachete AN, si 3 baterii de coasta, la care, obligatoriu, trebuie sa intre un batalion de rachete tactice in Dobrogea.
Daca mai raman bani, senzori, mine, ROV-uri pentru MCM si un upgrade la dragoare.
Corect in privinta fregatelor. E vorba despre instalarea unor echipamente iar asta dureaza mai putin decat construirea de corvete. In cel mai rau caz, in paralel cu construirea primei corvete, se pot echipa si moderniza fregatele.
Un minim upgrade la Tetaluri, pe partea de senzori, point defence si sonar tractat.
Elicoptere ASW.
Urgenta a doua ar fi artileria autopropulsata, celelalte 2 batalioane de rachete tactice, VIPER+VENOM.
Nu ocoleste nimeni subiectul tancuri dar, pana nu ai aparare antiaeriana, antiracheta si antinava, tancurile sunt doar tinte scumpe pentru adversar.
De ce ar mai trebui bagati banii in Tetal?
ca nu le retrag chiar maine, ci le mai tin vreo 6-7 ani…
Totuși, banii aia nu pot fi cheltuiți mai bine? Cat ar dura upgradarea, un an, un an si jumătate?
http://m.bursa.ro/consiliul-concurentei-a-autorizat-operatiunea-prin-care-se-va-infiinta-compania-romanian-military-vehicle-systems-sa-44598332
Nu inteleg de ce ii roade grija pe altii de cat si ce tip de armament vrea Romania sa cumpere pentru armata? Pe cine deranjeaza daca avem o armata puternica?
Asta a fost politica de mii de ani, asupra unei tari care depinde de imprejurari, parghiile de presiune sunt mai eficiente. Daca nu era necesara armata, insemna ca lumea traieste conform Bibliei, a comunismului utopic sau a Kibbutz-ului evreiesc. Crezi ca traim vre-una din situatiile de mai sus? Eu nu si atunci trebuie sa ne inarmam. Pt. cei care cred ca in loc de arme ar trebui sa investim in infrastructura si sanatate:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Invazia_mongol%C4%83_%C3%AEn_Ungaria_%C8%99i_%C3%AEn_spa%C8%9Biul_rom%C3%A2nesc
Oare astia ce ar fi vrut drumuri sau o armata care sa ii apere ?
De ce se exclud construirea unor drumuri cu înjghebarea unei armate? De ce nu faceți o comparație cu romanii, că aștia aveau și armată, și construiau de rupeau orice pe oriunde, castre, drumuri, poduri, amfiteatre, construcții de au rămas până în ziua de azi, și mai mult decât atât, tot ce ține de civilizație, senatul, dreptul roman, artă. Mongolii n-au adus nimic cu ei, pentru că asta erau, lăcustele pustiului, doar distrugeau. Aici la naivitate (sau prostie) militară puneți-l pe Montezuma pe care l-a cucerit Cortez, sau pe indienii din America măcelăriți de strămoșii actualilor noștrii „parteneri strategici”, și în general puzderia naivi indigeni de oriunde care purtau doar lupte intestine și intrigi fără să gândească că pericolul vine din afară. Ceea ce întâmplă și la noi, se luptă ei între ei, tot timpul e vorba de „ei între ei”, fără să gândească la lupul din pilda lui Scorillo, să-și dea mâna. „Divide et impera”: când doi se ceartă vine al treilea și îi bate pe amândoi de le sună apa în cap. Bine că și-au făcut vile în Băneasa și în Snagov, că în rest dacă vine vreo invazie îi măcelăresc pe toți generalii ăștia care acum se dau mari șmecheri, deși în realitate e vai de capul lor.
Cărturarul armean Kirakos (Guiragos) scria:
„Pentru mongoli, expediția a fost o confirmare a superioritații lor militare, dar pentru popoarele afectate de „avalanșa mongolă” (Șerban Papacostea), ea a avut urmări dintre cele mai nocive.[…] Tătarii aveau o înfățișare respingătoare și inimi nemiloase; rămâneau neînduplecați la plânsetele mamelor, fără respect pentru părul alb al bătrânilor. Alergau cu bucurie când era vreun măcel, ca la o nuntă sau la o petrecere. Peste tot cadavre, cărora nimeni nu le găsea mormânt. Prietenul nu mai avea lacrimi pentru cel care-i fusese drag; nimeni nu îndrăznea să verse lacrimi pentru cei care pieriseră de teama acestor ticăloși. Biserica s-a cernit în doliu, frumusețea și splendoarea sa dispăruseră; slujbele ei au fost oprite, vocea cântăreților din strană nu s-a mai făcut auzită, iar cântările religioase nu au mai răsunat. Ținutul era acoperit de o ceață deasă. Populațiile preferau noaptea zilei, iar pământul a rămas lipsit de locuitorii săi. Fiii străinului îl străbăteau, înhățând tot ce se găsea […]. Sordida lor lăcomie era de neostoit”
Avem buget limitat, vrem inzestrare cu Himars, dar avem in dotare Larom-uri care ar fi Mai iefttin de modernizat si dotate cu rachete cu raza buna. Poate imi explica cineva necesitatea achizitioanrii Himars?
Ms
e alt furnizor, alte perspective… Eu as extinde in paralel si capacitatile LAROM.
Amu’ poate altul o fi motivul, in afara de multumitul politic al tuturor „aliatilor” daca s-a tinut cont si de parerea militarilor. Poate ca nu sunt chiar multumiti de LAROM, cee ace n-ar fi o veste buna.
S-ar putea ca acum cand s-a deschis posibilitatea de achizitie a armamentului american armata sa-l prefere in locul celui israelian.
Sa nu uitam ca noi am colaborat foarte bine cu Israelul mai ales in vremurile in care americanii se cam fereau sa ne vanda tehnica de-a lor, astazi insa lucrurile s-au schimbat si in mod clar se prefera HIMARS in locul rachetelor sol-sol israeliene.
Mai departe aveti si voi minte folositi-o. Poate nu degeaba au incetat tragerile cu rachete LAR 160 si nici nu s-au mai cumparat. Nu tot ce zboara se mananca…
Pt. LAROM munitia nu se produce de asemenea in tara, asta inseamna ca vei fi dependent de importuri. Pt. import trebuie daca situatia se deterioreaza militar, sa ai banul, furnizorul sa fie capabil sa suplimenteze munitia furnizata si sa vrea sa faca asta. Care situatie este mai posibila ? Ignoram barfa de pe net referitoare la schimbul ruso-israelian de informatii cu privire la accesul, la softul dronelor cumparate de Georgia din Israel, accesul la codul sursa al sistemului rusesc AA Tor, aflat in dotarea Iranului, sau acordul mutual, nu furnizezi munitie Ukrainei, nu inarmez Libanul si Hezbolah.
pt. LAROM puteai sa-ti creezi perspective pentru productia locala la cea de 122mm cu raza extinsa si apoi poate si pentru 160mm…
La restul oricum MApN ar fi cumparat stocuri farmaceutice, cu probabil va fi cazul si la HIMARS, deci doar importul ar fi ramas solutia viabila.
Noi macar munitia low-end ar trebui sa ne-o asiguram local, ca in caz de plezenala alea putine si cu super-calitati se epuizeaza repede si ramai cu astea mai simple si ieftine de folosit la greu.
@Sorin
Tornado si Smerch suna cunoscut? Daca nu, gugalit. 😉
Parerea mea, hic…
Pai asa cum nu au luat toate Pirania 5 la cheie, puteau sa vina pt HIMARS, cu tractorul DFAEG si sa plateasca o suma mai mare ce-i drept pt asimilarea fabricarii munitiei. In felul acesta se cumpara de la cel mai important aliat. Pe de alta parte pe masura ce sumele ce se vor cheltui cu apararea se vor indrepta spre US, probabil ca acestea vor deschide accesul spre alte dotari, la care altfel nu prea ajungeam. Si URSS, avea trei tipuri de vanzari de armament: 1.)Pt URSS; 2.)Tratatul de la Varsovia; 3.) Lumea araba. Noi trebuie sa urcam din palierul 3 in 2 acum.
erau gogosi in 2006 cu intrarea in nato, ue….aia care erau generali in 2006 sunt si azi majoritatea.
azi avem aceleasi gogosi doar la presiunile altora mai am miscat
În medie au cumpărat pentru apărarea țării în fiecare an din cei 12: „La apă” nimic. „În aer”: 1 avion f16 pe an și 1 de tansport . „La pamânt”: 3 Piranha III, 3 Ghepard și o jumătate de motocicletă… bip (autocenzură).
În mai puțin de 4 luni din 1916 Bucureștiul era ocupat și s-au pierdut 90% din efectivele cu care am început războiul. Cauzele se cunosc: comanda proasta, dotarea insuficientă, economia și logistica incapabile să susțină nevoile frontului etc. Și atunci (cu excepții) ca și acum (fără excepții) în politică se aplicau principiile: „numai cine muncește greșește” și „ai straiță ai parte” transformând „interesul național” într-o lozincă de folosit de 2 ori pe an (în 24 ianuarie și 1 decembrie).