Saga submarinelor australiene continua

Virginia-class

Conform datelor oficiale, in primul trimestru al anului viitor, ministerul australian al apararii ar trebui sa anunte cam ce submarin nuclear va dori sa achizitioneze. Se ia in considerare, pentru prima oara, si optiunea ca navele sa vina “la cutie”, construite in santierele navale ale tarii producatoare. Cel mai probabil, una e sa-ti doresti ceva, alta sa poti sa si realizezi, iar australienii au aflat ca si asamblarea finala pentru un submarin nuclear ar fi nu numai extrem de costisitoare, dar probabil ca si destul de imposibila.

Necazul major vine insa de la termenul probabil de intrare in dotare – 2040 pentru prima nava si discutam aici doar despre o estimare. Actualele submarine – sase bucati – clasa Collins ar trebui retrase in jurul anului 2025, iar pana in 2040 mai sunt 15 ani. Si in acest context, “cangurii” raman cam pe doua randuri…

Dinspre Washington nu pare sa vina vreun semn, americanii lucreaza in cate schimburi le permite legea pentru construirea submarinelor de clasa Virginia, iar productia  submarinelor lansatoare de rachete balistice din clasa Columbia a inceput deja. Evident ca ambele programe sunt dincolo de esentiale si au o prioritate cu totul absoluta.

Britanicii ar putea sa fie ceva mai relaxati, Royal Navy asteapta cea de-a saptea nava din clasa Astute in 2026, apoi vor avea, probabil, ceva capacitate de productie libera desi clasa Dreadnought (submarine cu rachete balistice nucleare) are prioritate.

Asa ca se discuta din nou despre achizitionarea de submarine clasice, diesel-electrice, deocamdata la nivel de zvon si la nivel de interes pentru companiile care produc asa ceva: Saab cu A-26, sud-coreenii cu clasa Dosan Ahn Changho (KSS-III) si chiar francezii, care – prin presedintele Macron, ar fi oferit Australiei patru submarine, de aceasta data construite in Franta.

Astute-class

Situatia “cangurilor” este intr-adevar foarte dificila si te intrebi cum au ajuns in acest impas? Oare conducerea politica si militara n-au sesizat pericolul, in conditiile in care submarinele Collins erau deja considerate depasite de ceva vreme?!?

In aceeasi ordine de idei, in presa americana se scrie ca Londra si Washingtonul tot discuta o solutie pentru dotarea cu submarine nucleare a Australiei si se spera ca in primul trimestru al anului viitor, cele trei parti implicate sa ajunga la un acord si o declaratie oficiala.

Ca vorbim despre Astute (mai putin probabil) sau de Virginia (cel mai probabil, daca tinem cont ca Australia are viza de flotant in Pacific, acolo unde US Navy face legea), ramane de vazut, cert este ca deocamdata atat americanii cat si britanicii au cazut de acord ca transferul de tehnologie necesar ca submarinele sa fie construite in “Tara ursului Koala” este foarte scump si creaza mari intarzieri in program, astfel ca este probabil ca macar prima nava sa fie construita in tara sa de origine.

In discutiile dintre britanici si fostele colonii ale Coroanei, se incearca gasirea unei solutii de grabire a livrarii, macar o nava sa aiba australienii pana pe la jumatatea deceniului viitor, dar optimismul nu debordeaza pe niciunul dintre cele doua maluri ale Atlanticului.

Cei de la The Wall Street Journal semnaleaza faptul ca se incearca gasirea unei solutii de compromis, interimare, astfel incat marina australiana sa fie dotata pana la mijlocul anilor 2030 cu cateva submarine nucleare construite integral in SUA. Pentru ca acest lucru sa devina realitate, SUA vor trebui sa investeasca serios in marirea capacitatilor proprii de productie si, se asteapta ca Australia sa contribuie cu o parte din fondurile necesare. De altfel, administratia Biden se pregateste sa investeasca sume importante in acest scop (sub rezerva aprobarii Congresului), 750 milioane USD fiind propusi in bugetul pe 2023, totalul putand ajunge pana la 2,4 miliarde USD pe parcursul a cativa ani. De altfel, dupa rezolvarea problemei initiale, australienii vor fi probabil inclusi in programele de dezvoltare a viitorului submarin de atac cu propulsie nucleara aflat in faza incipienta atat in Marea Britanie cat si in SUA.

Este posibil ca viitorul submarin nuclear de atac sa fie dezvoltat in comun, dispand astfel costurile mari de dezvoltare daca cele trei tari vor putea ajunge la stabilirea unor cerinte tehnico-tactice comune, ceea ce pare posibil in acest moment. Altfel, americanii au inceput sa semnalizeze ca viitorul submarin de atac va fi mai degraba pe modelul Seawolf decat Virginia, marcand reorientarea fortei submarine de atac a US Navy catre razboiul cu combatanti de mare calibru (China, de exemplu).

GeorgeGMT