Varianta finlandeza a AKM, SAKO M92S (cal. 7,62x39mm), versiunea civila semiautomata a RK-95 Tp, pare sa fie superioara inclusiv Galil-ului – vom vedea mai jos de ce:
si mai spune ceva la sfarsit, de folosirea modului foc-cu-foc pentru lansarea de grenade la gura tevii… dar despre asta am discutat deja intr-un alt articol.
Predecesorul lui M92S, si anume Valmet RK 62 M76:
Si acum 2 video cu ACE Galil:
ambele fiind cu versiunea cal. 7,62x39mm, calibrul „sovietic” (desi in prezentarea Vickers Tactical scrie 7,62x39mm NATO):
Impresia este ca Galil este putin „supra-presurizata”, fiind nevoie de reducerea presiunii in regulatorul de gaz (posibil prin reducerea orificiului supapei)… iar aparatoarea mainii de pe uluc e putin cam scurta. In plus, sina superioara nu este suficient de rigida, ceea ce afecteaza dispozitive optice mai pretentioase si mai precise decat un „red-dot”. Poate de aceea la Valmet/Sako s-a preferat sina cu montare laterala, specifica AK. Versiunile finlandeze sunt mai grele, datorita utilizarii tehnologiei forjarii la cutia mecanismelor, ceea ce le creste in schimb precizia si durabilitatea.
Iar la final o comparatie intre Arsenal SLR104 (AK74) si Valmet M76, facand referire la versiunea romaneasca cal. 7,62mm si niste comparatii calitative cu primele doua, la care protectia de praf protejeaza mai bine camera cartusului de mizerie:
Ce diferenta face totusi calitatea, la acelasi mecanism al armei… la care se adauga si calitatea munitiei.
Marius Zgureanu
ma gandesc pe felia ak-urilor ar trebui sa avem si noi un cuvant de spus?
pai bulgarii au deja un loc in fata noastra, ale lor fiind superioare calitativ pe piata civila din SUA.
fuck !!….dar pe undeva de inteles.valoarea ti-o dovedesti in competitie directa pe o piata libera nu prin barter sau troc.
Noi le facem din tabla stantata , bulgarii le frezeaza .
Ca curiozitate.
– Ak romanesc ( varianta militara) . Dupa cite focuri e necesara schimbarea tevii ? Adica garantia este pentru cite lovituri ,focuri trase. ?
( evident nu cer informatia pentru acele imagini care se vad pe youtube unde se trage in prostie incarcator dupa incarcator pina la decalibrarea tevii. )
De3pinde si cum tragi .. daca vrei sa termini o lada (2000 cartuse) in juam de ora (posdobi daca ai incarcatoare destule!) …. se cam duce dracului orice teava !
Sint curios deoarece metalurgia , tratamentele tevilor, frezarea , prelucrarea lor a facut progrese colosale din 1947 incoace.
Sintem in trend sau am ramas la tehnologia sovietica primita cadou cu jumatate de secol in urma ?
Intreb . Nu dau cu bita. 🙂
Haoleo, cred ca ati dat cu bata. Metalurgia romaneasca nu mai este, la Politehnica, la facultatea de metalurgie, profii predau management studentilor trecuti de 30 de ani, ca proaspeti doritori de tratamente termica nu mai exista. Mittal, Mechel nu produc ceea ce trebuie, Targoviste s-a dus dreacu.
Din ce scrie aici AKurile romanesti stau excelent la metalurgie si rezistenta materialelor la tevi. Cred ca sunt printre cei mai buni din lume in domeniu, daca nu cei mai buni, daca ce scrie acolo e corect
http://www.thefirearmblog.com/blog/2015/06/03/how-many-rounds-can-an-ak-fire-before-it-breaks-down/
„We have yet to shoot out a factory WASR barrel. (WASR e o varianta de AK romanesc vandut in SUA)”
„We have WASR’s on the line that have lasted OVER two and half years and the barrels are NOT shot out and they continue to run. We installed new bolts to bring headspace back up to spec but they keep running.”
„This may sound crazy but it’s fair to say that they finally suffer a catastrophic failure (cracked trunion) at 80,000-100,000 rounds. Also, we have WASR’s that have suffered a catastrophic failure and we just pull out the old trunion and barrel, grab one from a parts kit, re-rivet, re-barrel and get them up and running.”
Tipul care spune astea are (sau lucreaza la) un poligon din SUA unde se poate trage cu arme la foc automat (civilii in general au dreptul doar la semiauto, dar pot merge la poligoane autorizate si trag cu armele de acolo la foc automat, daca vor sa se destrabaleze un pic).
Cugirul ar sta asadar excelent dpdv al metalurgiei tevilor, unde zic eu ca tre sa lucre e la ceva modernizari si modificari ale armei (destul de minore), la ergonomie, aparatele de ochire, ceva sine pentru aparatura optica etc
Informatie gresita
In USA , AKM exportat de Cugir pentru piata civila , e ” foc cu foc”. Adica doar semiautomat.
Conform legii federale americane din 1986 care interzice vanzarea armelor automate catre civili.
Unii importatori americani modifica arma in USA (costa cam 40 dolari) la limita legii pentru a efectua foc automat.
Masacrul de la Las Vegas din acest an a fost primul din istoria americana efectuat cu un AR15 si un AKM modificate pentru a efectua foc automat.
( reamintesc ca civililor e interzisa vanzarea armelor cu foc automat )
Nu confundati AKM pentru civili cu cel pentru militari.
Primul e doar semiautomat ( foc cu foc ) . Ultimul are si ” full auto” adica foc automat.
Pe youtube se vad multe care in realitate sint modificari a armelor semiautomate.
PS. Legea americana din 1986 are o singura derogare privind armele ” full auto” pentru civili. Respectiv armele cumparate inainte de acel an . In 1986 Romania nu exporta nici o arma in USA.
Ori io nu-nteleg ce ai scris matale ori matale n-ai inteles ce am scris eu. Nu vad unde e informatia gresita?
Armele exportate sunt semiautomate (trag doar foc cu foc) dar persoanele (sau firmele) autorizate (cum era omu de la poligonu ala) pot detine arme automate. Amu ca le modifica ei acolo pentru a putea trage foc automat ori ca le exporta direct asa (probabil le modifica acolo), nu stiu dar oricum e prea putin relevant pentru treaba cu metalurgia tevilor de care se vorbea.
tratamentele nu stiu sa fi facut pasi colosali (doar ce s-a descoperit in sec XIX si sec XX), doar au perfectionat putin ceea ce exista. Metalurgia posibil dar noi nu cred ca mai avem urma de siderurgie inalta.
Cel mai bun metal pentru precizie la tevi ar fi otel carbon, urmat de inox si aliaj CrMo (practic otel de scule). Bineinteles ca o sa pierzi putin la precizie daca vrei si cromarea tevii.
Frezarea nu-ti mareste durata vietii la nici o piesa.
Ca si procedee de prelucrare se insista pe forjarea la rece (cea mai buna din cauza aparitiei ecruisarii), urmata de extrudare (scumpa ca fras dar au existat tenatative la tevi scurte), butonare (cred ca termenul este de fapt o presare cu buton) si probabil pe ultimul loc brosarea (este o aschiere profilata).
Ceva mai antic au fost si masini de ghintuit care foloseau un cutit pe o tija poligonala lunga cu care se taiau individual ghinturile (am apucat sa vad un cutit din asta dar nu si masina).
Inca ceva, nu prea am primit cadou tehnologie de la sovietici.
Nu prea aveau ce sa ne dea…
Dupa 1945, la Cugir problema se punea sa se treaca de la productia de VZ24 (practic un Mauser K98 cehoslovac) care era un fel de Mercedes al pustilor cu repetitie la productia de Mosin Nagant care erau un fel de tractor in domeniu.
Pt noi la arme de infanterie in prima faza vorbim de un downgrade.
La fel, cand s-a trecut la fabricatia AKM noi am avut propriul mod prin care le-am fabricat si nu am folosit masini sovietice.
Excelent comentariu, nici eu nu cunosteam anumite lucruri dintre cele expuse.
Din punctul de vedere al metalurgiei nimic nu prea s-a schimbat in 100 de ani. Otel 4420 si/sau 4450 este folosit in preponderenta, iar ambele au fost concepute prin anii 1920. Ce s-a schimbat este folosirea de masini numerice pe o scara mult mai larga de la inceputul anilor 2000 care au dus la o adoptare a proceselor de fabricatie bazate pe „machining/milling” vs „metal pressing” care a adus cel putin pentru clientii militari produse calitativ mai bune la un pret rezonabil. Cam asta a fost analogia timp de aproape sapte decenii. Ce cumparam? M1929 Thompson sau M3 Grease Gun? Astazi procedeele de fabricatie s-au mutat spre folosirea de aliaje din titan pentru obtine reduceri substantiale de greutate, iar asta este o chestie atat de metalurgie cat se de procedee de fabricatie de gen machining/milling. Un caz bun de exemplificat este mitraliera M240/FN MAG. Un model M240B cantareste 27 de livre si il costa pe Uncle Sam in jur de $6.600, pe cand un model 240L cantareste in jur de 22 de livre si il costa pe Uncle Sam in jur de $9.200. Deci avem o reducere a greutatii cu aproximativ 20% si o crestere a costului cu aproximativ 40%.
Off-topic
Un articol interesant despre eficienta Patriot Pac-3 in Arabia Saudita.
https://www.nytimes.com/interactive/2017/12/04/world/middleeast/saudi-missile-defense.html?smid=tw-share&_r=0
psycho
5 decembrie 2017 at 19:08
reeditarea scandalului de dupa primul razboi din golf cu acuzatii de trucare a statisticilor cu tintele doborate de sistem….nu stiundaca a fost lamurita pana acum de atre utilizator si/sau producator.
te-ai apucat să traduci cuvânt cu cuvânt ce bâiguie ăla acolo!
Sako e mai grea pentru că are cutia mecanismului făcută prin frezare din aliaj de Fe și ”nu prea multă forjare”, iar GALIL ACE are cutia mecamismului din polimer
în general GALIL ACE e mai modernă, are țeava free floating că tot ți-a plăcut la TAVOR, are protecție pentru praf, șină Picatinny, ambidextră, ulucul are protecție la temperaturi mari etc, de altfel SAKO ăla parcă nici nu se mai produce
ceva despre lansarea de grenade la gura țevii la foc automat…?
„te-ai apucat să traduci cuvânt cu cuvânt ce bâiguie ăla acolo!” si? voiai sa adaug eu altceva decat a zis ala?
„ceva despre lansarea de grenade la gura țevii la foc automat…?” cum?! eu am scris despre foc cu foc.
SAKO nu se mai produce pentru ca utilizatorul militar n-a mai cerut versiunea dedicata si probabil pe piata civila e cam inflatie de asa ceva… ISraelienii continua s aprospecteze pe nisa lor.
vroiam să îți pui creierul la lucru și să nu iei adliteram tot ce spune ăla acolo, ca și cu ”ciocănirea” la TAVOR! în momentul când ai spus că ”Versiunile finlandeze sunt mai grele, datorita utilizarii tehnologiei forjarii la cutia mecanismelor”-de fapt ăla a spus acolo forjare și prelucrare-așchiere (machined!). Poți să încerci să forjezi până numai poți că nu o să poți să faci cutia aia fără frezare, de fapt probabil că se fac și din frezarea unor profile turnate (deci fără nici o forjare!)
cât despre cât de expert e ăla, Dumnezeu cu mila
din pacate, nu sunt deloc expert in domeniu, iar pentru a incepe o discutie pe un subiect, trebuia inceput cu ceva. Despre cat de avizate sunt parerile, se poate discuta, dar mi s-au parut cele mai accesibile.
Aia cu supra-presurizarea e de top
Am intrat 3 minute la nea’ caisa asta pe site si am inteles ca e un fel de Chuck Norris, o fi, dar modul cum isi face reclama e de doi bani.
de fapt Galil-ul are o supapa care se poate regla presiunea (3 poziții)
poate ”specialistul” ăla o avea pusă greșit!
parcă și SAKO are așa ceva…
mai bine cumparam naibii licenta de un ak in 5,56 nato si il producem aici si terminam balciul.