Adeseori am observat la unii dintre voi o încredere oarbă în omnipotența sateliților militari în general și a celor rusești în particular. Este un subiect care a fost mai rar abordat pe site dar, cum azi este sâmbătă, îmi permit o scurtă prezentare a capacităților rusești în domeniu.
Moștenirea URSS-ului a început să se estompeze și să dispară la propriu, vasta rețea de sateliți militari de cercetare pusă pe cer de fosta URSS ieșind încet – încet din serviciu. Primul meu contact cu subiectul a venit prin intermediul unui articol de pe Tehnomil pe care vă recomand să-l citiți accesând acest link.
Marina URSS a beneficiat în timpul Războiului Rece de programul Legenda care folosea două tipuri de sateliți: unul de tip ELINT, cunoscut sub numele de US-P (Upravlenniye Sputnik Passivny), care localiza și identifica obiectivele inamice după emisia semnalelor radio, celălalt de tip radar activ US-A (Upravlenniye Sputnik Aktivny).
Fără Legenda, marina sovietică nu putea să beneficieze de raza superioară a rachetelor sale de croazieră navă-navă sau submarin-navă așa cum era P-700 Granit sau P-500 Bazalt. Principiul este valabil și astăzi, când cele două rachete au fost înlocuite în arsenalul marinei Federației Ruse de celebrele Kalibr și Oniks. De altfel, cam toate testele și exercițiile de până acum au inclus doar scenarii în care identificarea și achiziția țintei este făcută de radarul de la bordul navei lansatoare, de la distanțe de circa 70 km, cu mult sub raza de acțiune maximă a celor două rachete.
Pion-NKS Sursa foto: https://www.thespacereview.com/article/4154/1
Înlocuitorul Legenda este Pion-NKS, un satelit dual, ELINT și radar activ care folosește panouri solare pentru alimentarea consumatorilor de la bord. Primul satelit de acest tip a fost lansat de-abia anul acesta în iunie și reprezintă un prim pas în vederea refacerii acestei capacități tehnice, deosebit de importantă pentru marina Federației Ruse. Pion-NKS este, alături de Lotos, parte a programului Liana. Mai multe detalii despre programul Liana puteți citi aici.
Primul satelit Pion-NKS a primit indicativul Cosmos 2550 iar orbita lui poate fi urmărită de aici. Cu o floare nu se face primăvară dar, cu siguranță, reprezintă un nou început pentru capacitățile de spionaj electronic ale Federației Ruse.
Primul satelit Lotos a fost urcat pe orbită în decembrie 2014, ultimul în februarie anul acesta. Până acum, au fost patru lansări, toate încununate de succes. Ultimul satelit Lotos a primit indicativul Cosmos 2549 iar orbita lui poate fi urmărită de aici.
Lucrurile nu sunt întotdeauna încununate de succes, așa cum este și cazul misiunii Cosmos-2551 care a eșuat de-a dreptul spectaculos. Satelitul de recunoaștere militară (probabil de tip IMINT) nu și-a putut menține orbita și a reintrat în atmosferă, ocazie cu care a oferit o priveliște incendiară.
În concluzie, data viitoare când mai spuneți că marina rusă nici nu trebuie să iasă din port ca să lovească o navă aflată în marș în Marea Neagră datorită razei mari de acțiune a rachetelor Kalibr/Oniks gândiți-vă că, pentru a lovi o navă aflată în marș, trebuie mai întâi: (i) să o găsești, (ii) să o identifici în mod cert ca fiind navă militară inamică și, mai apoi, (iii) să fii în stare să încarci acele coordonate spațiale furnizate cu ajutorul unui radar în computerul de misiune al rachetei, adicătelea, mai pe romgleză, să faci „achiziția radar a țintei”. Asta, simplist spus.
P.S. Toți sateliții militari sovietici/rusești primesc indicativul Kosmos urmat de un număr de ordine. O listă exhaustivă este disponibilă aici.
Rusii au pierdut intradevar foarte mult din capacitatea spatiala si nu numai in randul satelitilor care culeg, sa spunem, informatii, au necazuri si cu Glonass si cu cei care fac parte din sistemul lor strategic de detectare timpurie.
Nimic despre sistemul Nudol,sau despre ingrijorarile americane la cel mai inaly nivel referitoare la ultimele teste cu acest sistem,daca tot vb despre sateliti,,,vrem si noi informatii complete daca se posteaza un articol….
Pai partial ti-am raspuns eu cum sta treaba cu sistemul anti-balistic ivanesc: ce sa faci cu el daca Moscova numai dispune de suficienti sateliti de avertizare timpurie?
In privinta „ingrijorarii” americanilor, o dam iarasi in basme, US Army si US Navy detin sisteme functionale anti-balistice de multi ani, altele sunt acum in dezvoltare, pe cand rusii inca se chinuie sa inlocuiasca un sistem – A 135 – dotat cu focoase nucleare (?!) si care este disponibil doar in jurul Moscovei.
Americanii, asa „ingrijorati” cum crezi tu ca sunt au sisteme anti-balistice cam peste tot pe unde ajung, inclusiv prin Romania si Polonia.
Asta ca sa ne facem o idee despre ce inseamna anti-balistic la rusi si ce inseamna la americanii ingrijorati…
Rusia este practic in pielea goala astazi dpdv al satelitilor. Din reteaua US -K mai au doi , US-KMO unul singur, iar din EKS nici macar unul singur. Toate cele trei sisteme de sateliti transmit informatii direct catre A 135/A 235 si sunt de fapt sateliti pentru avertizarea timpurie in cazul unei lansari de ICBM/SLBM neautorizate.
Iar in acest moment, asa cum scrie Nicolae, s-a dus dracului si raza lunga de actiune a rachetelor anti-nava rusesti pe motiv ca n-au cum sa detecteze, sa transmita si sa mentina un „ochi” pe tinta pentru ca racheta lor cu raza lunga sa si gaseasca ceva.
Cred ca se referea la capabilitea rusilor de a da jos satelitii altora, pentru a compensa slabiciunile proprii.
Vectorii sistemelor antibalistice, pe langa menirea de baza, anti-racheta, pot fi folositi pentru asat, trecand de la sincronizarea (sau sa zicem interceptarea) traiectoriilor parabolice la cea a traiectoriilor eliptice. La fel cum fac americanii cu sm3.
@George1975 – daca la asta te refereai, nu e nimic nou sub soare, si nici „game changer” (sau ceva critic). Sistemele abms se preteaza la asat. Sunt insa cateva „detalii” : daca satelitii isi modifica inclinatia sunt greu de interceptat (eu cred ca spre imposibil – si prin urmare satelitii „importanti” pot fi prevazuti cu reactii de aprare), interceptarea functioneaza doar la altitudini mici (leo, estimez 250km, dar ne putem uita pe wiki daca vrem sa fim siguri). Pentru leo altitudini mai mari, rachetele „mici” nu sunt suficiente (si nu vor fi vreodata, pentru ca la nivel teoretic este imposibil) si e nevoie de vectori dedicati (cum au testat relativ recent chinezii spre exemplu), iar pentru satelitii din limita superioara leo sau in afara acesteia ai nevoie de interceptori orbitali/capabili de orbite eliptice. Simplist privind lucrurile, ca sa dai jos satelitii mari ai nevoie de rachete apropiate dimensional de cele care au pus acolo satelitii.
Asadar pentru asat e nevoie de sisteme dedicate, dar exista o nisa unde pot fi folosite sistemele aa, si asta se poate face relativ usor. Practic capabilitatea nu e una dramatica/mare , dar e simplu de dezvoltat (ma rog, relativ) si e pacat sa nu o dezvolti daca poti, pentru ca pe leo sunt multi sateliti, si in sistemele aa ai destule rachete mult mai ieftine decat cele dedicate asat, pe care nu iti permiti sa le risipesti. Asa adauga insa ca rusii nu si-au prea permis sistemul dinaintea Nudolului (parca au avut dizlocare doar in zona capitalei), asa ca nu te gandi ca la Nudol vor avea la dispozitie prea multe rachete si sisteme de achizitie.
Concluzionand, Nudol nu este ceva nemaivazut (eu n-am citit decat cateva fraze despre el, deci s-ar putea sa ma insel, dar cred ca fizica limiteaza extinderi majore de raza/range). In plus, daca limitezi sau distrugi capabilitatile adversarului, nu schimba faptul ca nu le ai pe ale tale.
Ce legatura are Nudol cu Liana? E bine, toti romanii VOR frate. Nu-mi aduc aminte sa am vreo obligatie fata de tine sau altcineva. Nu-mi aduc aminte ca romilitary sa fie ceva sistem pay per read. Nu-ti convine, du-te unde ti se ofera “informatii complete”…
„Ce legatura are Nudol cu Liana? „. Nu stiu, dar o presupunere ar fi ca rusii nu au nevoie critica de Liana pentru ca pot da jos lianele vrasmasilor, si poate un astfel de sistem e la fel de important.
Sunt de acord ca sistemele anti-satelit sunt importante dar toata lumea vrea si acces la informatii despre inamic. Chiar si rusii, ca altfel nu-si mai bateau capul sa refaca retelele de sateliti mostenite de la URSS.
Oricum, excede ceea ce se vrea articolul, adica o “scurtă prezentare a capacităților rusești în domeniu.”
EDITAT! Aceasta intrebare trebuie pusa pe respectivul site, nu aici, unde, evident, nu avem un raspuns.
Multumesc
Salut. Frumoasa stea cazatoare, atunci eu mi-am pus o dorinta ca ivanii sa aiba soarta satelitului.
Nu cred, ca iti vei dori, sa traiesti consecintele dorintei tale, daca se va indeplini.
Iti dau doar 3 exemple, care imi vin in minte imediat:
1. Nu vei putea controla in mainile cui vor cadea vectori lor nucleari;
2. China va deveni stapanul lumii, prin accesul nemijlocit la resursele minerale din Siberia;
3. Europa va ingheta iarna.
Atunci, sa ramana macar cu 10 km2 in jurul Kremlinului :))
„Ma rog in fiecare zi
Sa scape rusul de nevoi.
Mi-e teama de s-ar prabusi
Se poate rasturna pe noi”
Nu stiu cui apartine catrenul, l-am citit mai demult in ziarul basarabean Timpul.
Ar merge ca drone sa lase ceva chimicale care sa blocheze sau sa lumineze ca sa nu se vada? Sau oglinzi pe drone?
??????????
Bu va imbatati cu apa rece.
La ocean un sistem de sateliti e util.
In zonele de coasta si marile inchise sunt si alte metode.
De exemplu un zbor de recunoastere radar la 150-200 km de coasta ti-a expus toate navele (teoretic).
Cate armate sunt capabile sa dea jos un satelit si cate armate sunt capabile sa dea jos un avion? Legenda era folosit peste tot, inclusiv in Marea Mediterana care nu-i cine stie ce ocean planetar.
Problema rusilor este ca nici la avioane de genul asta nu stau prea grozav…
Dar premisele discutiei erau altele. Multa lume isi imagineaza ca stai in fata calculatorului in Sevastopol si poti sa scufunzi orice pe o raza de 300 km doar cu o simpla apasare de buton. Lucrurile nu stau chiar asa.
Voi aborda si celelalte mijloace tehnice de cercetare si achizitie a tintei cu alta ocazie. Momentan, e vorba de sateliti.
Stii vorba ‘ceea: teoria ca teoria, practica ne omoara.
americanii in 4 ianuarie 2008, si-ua doborat propriul satelit (USA-193) https://www.space.com/5006-navy-hits-satellite-heat-seeking-missile.html
tot ei au doborat un satelit vechi in 13 septembrie 1985, cu o racheta lansata de pe un F-15 https://taskandpurpose.com/history/air-force-pilot-shot-down-a-satellite/
chinezii in 1 noiembrie 2007, au avut un exercitiu reusit, de distrugere a unui satelit propriu (Feng Yun 1C ) cu o racheta (presupus derivata din DF-21) cu un modul Anti-satellite (ASAT) , lansata din Xichang
Pana acum doar SUA, Rusia, China si India au dovedit ca pot face asa ceva. Se pare ca si Israelul isi bate capul in aceasta directie.
Teoria ca teoria,dar în practica vei avea un atac prin surprindere.Asa ca zisele nave vor fi în port,luate la ochi de aviație,cu submarine în calea lor etc…
Conflictul asta ipotetic nu poate fi izolat,ci va fi parte sau cel puțin va coincide cu alte crize prin Pacific,Africa sau D-zeu știe unde.
Da,rusii au exersat doar la 70km,dar 1.Baietii știu maskirovka (nu poți jura ca asta e tot ce pot).
2.Au auzit de arme combinate
3.Au tot timpul sa pregătească prima lovitura.
Nu știu cum sa zic,dar când au dat ei prima lovitura,a tins sa iasă tipla,iar restul se uitau chiorâș la J-2.
Șansele încep abia când ai forte capabile sa reziste primei lovituri.Runda 2,3 etc…
În prima runda,relevant e sa poți sa o eviți.Prin ascundere și dezinformare.Ceea ce e mai greu cu nave.De orice fel.
Nu te supara, dar sunt multe chestii pe care nu le prea poti ascunde iar un atac prin surprindere, oricat de aiurea ar suna, tocmai asta face: te prinde cu chilotii in vine. Ceea ce inseamna ca si aviatia va fi facuta pulbere si praf de stele, si antiaeriana, si radarele cu capacitati de a vedea peste orizont si unitatile militare si centrele de comanda si… de fapt, cam tot.
Nu poti ascunde si dezinforma la nesfarsit lucruri si, daca vorbim de surpriza, atunci la momentul atacului, nu vor fi ascunse.
Ceea ce inseamna ca-cam tot va fi facut praf, cu rachete de croaziera&balistice, aviatie, forte speciale etc samd Si ce mai ramane pentru runda a 2-a, ca a 3-a iti garantez ca se va lasa cu paine si sare, vor fi niste camionete cu care sa incerci sa faci un razboi de gherila pana vin ajutoarele, daca mai vin.
Prin urmare, daca mergem pe aceasta logica putem sa nu ne mai batem capul cu armata ca n-avem nicio sansa, oricum. Nici noi, nici mare pare din Europa pen’ca mai toate pot fi accesate de rachetele si avioanele rusesti.
Nu ti se pare un soi de Catch-22?
P.S. Nu mai spun ca daca esti “surprins” in asa hal, atunci iti cam meriti soarta, pen’ca inseamna o grava “eroare” a tot ceea ce inseamna supraveghere a inamicului iar “serviciile” tale mai bine se apuca de bambilici.
Pai nu chiar.Pt AA poți masca,poți pune ținte false.La fel la baterii de coasta,baterii de diverse.Stau tancurile intr-un hangar,nu vede satelitul ce e în hangar,tancuri sau lăzi goale.
Ceva-ceva rămâne.
Multi-spectral imaging … google it..
Mascare multispectrala.
Renuntarea la Zenit a fost o problema mare si lantul de consecinte lung, mai ales pentru ca nu reusesc de (incredibil de) mult timp sa faca Angara sa mearga. Parca au o lansare planificata anul asta (desi eram interesat de subiect , pur si simplu e imposibil de urmarit, in afara cazului in care esti pasionat de amanari ). Apoi a mai fost si problema cu Vostochny unde au cam facut-o de oaie.Si uite asa au ajuns brusc sa aiba nevoie de usurarea satelitolor cu mai mult de o treime. Adica imposibil. PLus cerinte de miniaturizare, plus noi procese de desfasurtare a antenelor. N-aveau cum sa o ia de la 0 asa ca au apelat la o platforma veche pentru ca punct de pornire (asta nu e ceva de rau, cam asa se procedeaza peste tot in astfel de cazuri). Doar ei stiu ce le-a iesit.
Ideea carnatului asta lung e ca, pe langa sugestia din articol de a fi cumpatati sau circumspecti cand vedem se anunta performantele platformelor noi (pentru ca omiterea unor informatii poate denatura imaginea reala), as adauga si sugestia de ne gandi daca vor putea produce conform planurilor. Cu cat e mai complexa platforma si mai mare gradul de dependenta de alte sisteme, cu atat pot aparea complicatii, si in mutle cazuri rezolvarea implica compromisuri si foarte mult timp.
Mi-am adus aminte de articolul de pe Tehnomil (mi-a placut la momomentul aparitiei si l-am tinut minte), si ma uitam acum la data: 2018. La acel moment desfasurarea noii constelatii era pe ultima suta de metrii dupa numeroase amanari, dar cu semne de intrebarea asupra numarului (4-6). Suntem in 2021 si discutam despre un incident care probabil trebuia sa se intample cu multi ani in urma :). Nu stiu durata de viata (dupa altitudine va fi mult mai mare decat cea e legendarelor), dar mai stam oleaca si vorbim despre lansarea inlocuitoarelor, fie ele la fel, imbunatatite sau chiar generatie noua.
Anii ‘90 si problema Ucraina au lasat urme foarte adanci in capacitatile industriale ale Rusiei. Ma uitam la clipul pus de Catalin despre motorul termic de la Liquid Pistons unde un inginer era rus dupa nume si accent.
Cam de cati sateliti Pion NKS crezi ca au nevoie ?
P.S. Sa resusciteze Energhia&Buran 🙂
Nu stiu. Nu am habar macar cum sa determin asta.
Nu este un domeniu in care sa am cine stie ce cunostinte (ma refer supravegherea solului din spatiu); mai multe am aflat si eu cand ma documentam despre sar si iceye (dar consider ca sunt diferente majore asa ca nu pot sa extrapolez).
Iulian ar raspunde mult mai bine.
Altfel pot sa arunc chestii evidente ca sa nu tac: suprafata maturata la o trecere creste cu altitudinea si unghiul emisiilor (dincolo de mecanica orbitatala de baza, inclinatie, diferente de viteza relative la sol samd). Depinde unde e suprafata tinta. Daca vrei arie mare de acoperire ai nevoie de sateliti de preluare si tranfer date. Daca nu, te poti baza pe statii pe uscat si iar, depinde cate ai si ce capacitate de procesare autonoma au.
Depinde de acuratete (poti procesa macar partial date pe orbita sau le transmiti pe toate pentru interpretare si transformare in informatie ) si focus (care este declansatorului pentru detaliere, cum faci asta, pentru ca nu poti merg cu emisii maxime tot timpul, sau cel putin asa cred eu, ai disponibile benzi de frecventa diferite sau nu – si aici am citit ca rusii au facut compromisuri pentru micorarea masei).
Sfarsesc tot cu nu am habar.
Dar constelatia iti da acoperirea in timp a unei zone de interes (de la frecventa maturarii pentru orbite desincronizate pana la acoperirea constanta a celor sincronizate). Vad ca astea au specificata o perioada orbitala de 100 minute, dar trecerile conscutive au unghi diferit fata de un punct fix (desemnat la sol , sa zicem, drept punct de interes) si prin urmare nu inseamna ca daca ai constelatie de 4 ai chiar frecventa 15′ per se.
Cred ca ideal sunt constelatii care opereaza in „highly elliptical orbit” precum Molnya/Fulger cu on inclinare undeva pe la 65 de grade unde telemetria aste bazata pe „time difference of arrival” unde 2 sau posibil 3 sateliti opereaza in tandem. O astfel de constelatie pentru geolocatie tactica este NOSS al US Navy. Cred ca si rusii au ceva similar cu constelatia EKS, dar la o scara mult mai redusa (cred ca si din cauza faptului ca EKS este folosit pentru avertizarea de lansari de rachete balistice si nu geolacatie tactica). Constelatia NOSS consista din 16-18 conserve. Constelatia EKS cred ca are 4 conserve. Sistemele similare ale SUA sunt Defense Support Program (DSP – cred ca sunt vreo 6 conserve) si Space Based Infrared System (SBIRS – intre 6-10 conserve).
Multumim pentru informatii Alex.
Precum spuneam, am cunostinte despre sateliti dar nu despre utilizarea lor, mai ales militara. De fapt cu exceptia SBIRS, nu stiam de restul.
Liana nu foloseste Molnya; diferenta intre apoapsa si periapsa este foarte mica, deci are o orbita puternic regularizata. Poate creste distanta intre focare cu un consum minim de energie/ardere prograda daca vrea o traiectorie puternic excentrica, precum Molnyia.Unghiul nu este ales ci impus de degradarea inclinatiei functie de perioada orbitala ; adica poti sa-l alegi dar vei avea consum energetic constant necesar. Presupun ca avantajul Molnya pentru supraveghere este dat de durata mult mai mare de timp pe care o petrece deasupra tintei, pe portiunea pe care o parcurge cu viteza foarte mica (conform legii lui Kepler), dar pe de alta parte distanta fata de sol creste mult, si probabil/posibil va afecta satelitii cu emisii in banda de spectru cu lugimi de unda mari (inteleg ca e cazul a 2/4, jumatate din satelitii Liana), plus ca ai nevoie de mai multi sateliti si receptie buna la sol (desi si aici e mai bine daca poti sa pui cateva statii la latitudini foarte mari, si rusii pot face asta). Si presupun/cred ca nu poti vedea nimic la latitudini mici sau in emisfera sudica fara constelatie separata de transmitere a datelor/relay.
Daca ai la indemana vreun link pentru noss cred ca as fi curios sa citesc ca sa nu stau sa discern intre surse dupa credibilitate.
https://space.skyrocket.de/doc_sdat/noss-3.htm
https://www.globalsecurity.org/space/systems/noss-2020.htm
La Vostochny n-au facut-o de oaie … Au furat ca in codru 🙂
Si cand au atacat Siria cu rachete de croaziera din Marea Caspica, cum au facut? Ca parca sunt mai mult de 70 km. Subestimarea inamicului e cea mai mare prostie.
Cititul superficial si neintelegerea unor chestiuni de baza sunt chiar o problema mai mare…
Pe langa mesajul publicitar frumos ambalat in acel atac din M. Caspica, tintele lovite erau terestre si fixe. Kalibr lansate in acel atac sunt diferite de versiunea Kalibr anti-nava. Si a fost si o declaratie de forta menita altora care au ochi de vazut si urechi de auzit.
Dupa acel atac unde gurile rele spun ca niste rachete s-au pierdut pe drum, au mai transmis alte mesaje publicitare lansand Kalibr de pe un Kilo aflat in M. Mediterana. Dar la restul atacurilor s-au limitat la lansari din M. Mediterana. Toate acestea sunt atacuri impotriva unor tinte fixe, terestre.
si cu caprele pastorilor iranieni ce faci?
Evident ca pt tinte terestre fixe cu coordonate arhicunoscute se poate folosi atat un sistem de navigatie intertiala cat si GPS/Glonass…
atacul unei tinte terestre cunoscute pe timp de pace este floare la ureche fata de atacul unei nave in ocean pe timp de razboi, cand US sau UE vor opri frecventa civila la GPS si vor bruia semnalul Glosnass.
Scopul satelitilor de acest tip este de achizitiei a tintei de la distante mari (eg. Pacific sau Atlantic) pentru a le angaja de la distanta mare, pana ajung in zona in care navele pot lansa atacuri. Asta era principiul de folosire pentru P700 Granit sau P 500 Bazalt.
Legat de Kalibr care au lovit in Siria, este doar propaganda, nu avea sens acest tip de lovituri cand puteau trimite relaxati cateva SU uri cu bombe gravitationale sa rezolve problema.
In real life, daca ar fi avut in fata un adversar pe masura, rachetele alea nu trebuiau doar sa loveasca ceva ci sa si faca fata masurilor de bruiaj si sa se bazeze pe ghidajul propriu de recunoastere a terenului si totodata sa stie sa evite un AA inamic. Glosnass se pare ca este un beta version, pilotii rusi folosesc inca receptoare GPS civile. Problema unui sistem de pozitionare prin sateliti este rezistenta la bruiaj a frecventei si rezistenta la hack a criptarii semnalului.
Bruiajul e relativ simplu de facut daca stii frecventa, asa au afacut iranienii cu relee tv care au putere mare, decodarea criptarii si modificarea semnalului e putin mai complexa dar duable vezi din nou exemplul persilor care au exploatat o vulnerabilitate a GPS ului militar la acea data.
Deci, sa nu ne panicam si sa nu inghitim popaganda, au demonstrat doar ca pot gasi ceva cu pozitie statica in conditii ideale de exploatare.
Și uite ca a apărut articolu, multumesc
Perfect de acord in privinta satelitilor militari. Aia sovietici sunt bye bye, astia rusesti nu se stie cati sunt(oficial cativa, neoficial cati vor ei ca au vectorii de lansare si cosmodromul la ei acasa). Doar ca exista un mare DAR. Penca achizitia tintelor o poti face si cu sisteme radar aeropurtate(A50/100,ka31 care stiu ca e unul singur dar, ce sa vezi, proiectul si fabrica sunt ale lor si fac cate vor daca au nevoie) sau sub uri kilo ca au o caruta in MN si pot urmari discret si transmite coordonatele eventualelor tinte. Chiar si un mig31 sau su35 pot descoperi de la o distanta sigura(150-200km) o fregata si pot transmite coordonatele. Doar atat ii trebuie unei AN supersonice ghidata radar activ. Coordonatele initiale ca lansarea se face in mod de dirijare inertial. Lock on ul si l face singura la cateva zeci de km de tinta. Cum? Simplu. O oniks face cam 5 min pana la o tinta aflata la 200km.in timpul asta tinta poate parcurge maxim 5km in orice directie. Adica rusoaica cand se ridica la altitudine sa faca lock on cu radarul propriu trebuie sa baleieze cam 75km2. Un radar rusesc de pe o racheta AN are o bataie de 60km si baleiaza in azimut cam 30-40° stanga-dreapta. Eu zic ca nu e mare lucru sa descopere o tinta de niste sute de m2 pe zona aia. Ptr o subsonica, da, este ceva mai greu. Ptr ca face 200km in 1/4 de ora, timp in care tinta se misca vreo 15km deci trebuie sa o caute pe 700km2.cam multi.
Probabil crezi ca anumite contramasuri electronice sant optionale in situatii din astea.Daca zice la horoscop ca e de rau se aplica,daca zice ca va fi bine nu se aplica ..
Ca sa nu mai zic de celelalte arme aa.
Ca sa folosesti contramasuri trebe sa stii ca ala a lansat racheta sau macar ca aia vine spre tine. Ce sa vezi fix din acelasi motiv ptr care radarul de pe nava ruseasca nu te vede pe tine la 250km(curbura nemernica a Terrei) si tu vezi racheta care vine low de abia cand e pe la <30km.adica daca e supersonica, cam prea tarziu ptr contramasuri, rachete aa si alte fineturi. In 30 sec mai ai timp ptr ciws uri si o rugaciune scurta.
Când racheta folosește radarul să facă achiziția tntiei, toată lumea pe o raza mare detectează racheta. De aia e important să poată primi actualizări de sus. Radarul propriu o face foarte vulnerabila
Pornesti de la premisa ca o data plecata racheta, tinta e ca si pierduta. Este o premisa gresita pentru ca mai toate angajamentele navale in care au fost implicate rachete au dovedit ca se mai pot intampla si urmatoarele: (i) racheta nava-nava nu mai ajunge la tinta pen’ca sufera o defectiune in zbor, (ii) racheta ajunge la tinta dar radarul ei/comunicatiile sunt bruiate astfel incat “pierde” tinta, (iii) este doborata de AA naval (in 30 de sec. poti lansa cel putin 15 rachete AA, sunt date publice, trebuie doar sa le cauti), (iv) nava agresata dispune de contramasuri suficient de eficiente incat sa-ti trimita racheta in balarii si ar mai fi dar ma opresc aici pentru ca-mi dau seama de inutilitatea demersului meu in fata autosuficientei tale.
Nu mai spun ca repeti aceeasi poezie desi ti-am zis ca este discutabil de ce mai sunt capabile Beriev-urile alea (dar nu stau sa-ti scriu un articol intr-un comentariu) iar Ka-ul ala a aparut d-abia prin 2020 si nu prea sunt stiri din surse publice cum ca s-ar fi inmultit. Mai mult decat atat, stiri despre probleme de dezvoltare avem mai des decat cele despre noi lansari.
Ca de obicei, discutia este despre ceva dar tu iti reciti toata poezia de parca esti la scoala.
Crezi ce vrei. Primele doua cazuri prezentate de tine se pot intampla oricui(e plin netul de rusosice care au luat o razna, frantuzoaice care nu au gasit tinta sau americance lansate in salva care au doborat nimic). La al treilea lasa ma sa fiu sceptic. Sa descoperi o tinta cu un RCS de max 0,5 care vine de nicaieri, sa dai solutia de tir si sa lansezi 15 rachete in 30sec,nu prea cred. De lansat da, dar numai descoperirea, raportarea si solutia de tir iau 30sec.cat despre radare aeropurtate deja au niste zeci de A50 iar ka31(care e unul singur dar M ul) le pot fabrica in ce nr vor. Sa nu uitam ca la inceputul ww2 aveau vreo 400 t34.dupa 4 ani facusera niste zeci de mii. Plus ca niste coordonate initiale si directia de mars ale unei nave le pot da si un sub la adancime de periscop sau un mig32 care zboara hat departe. Si absolut TOATE rachetele AN au dirijare inertiala in faza initiala a traiectoriei. Detectia finala a tintei si lock on ul si l fac singure. De asta in Falkland niste Exocet s au dus ca vacile intr o nava fara valoare combativa interpusa intre ele si tinta initiala. Tot de aia ale noastre NSM au biblioteca aia smechera. In caz ca se duc spre un grigorovich sa nu se piarda prin maruntaiele vreunei tarantule.
Discutia despre navele rusesti care nu au nevoie sa iasa din port, se referea la lovirea bazelor navale ale tarilor NATO de la Marea Neagra.
Sa stii ca nu erai “vizat” de articol… 🙂 Totusi, faptul ca nu se explica foarte clar ce si cum atunci cand se fac astfel de afirmatii, lumea intelege cu totul si cu totul altceva, avem un exemplu chiar in comentariile la acest articol. Pe acelasi principiu, jumatate de Europa este in raza rachetelor rusesti de la Sevastopol.
Neam războinic rușii sunt mari admiratori ai tehnicii de orice fel, militare in mod special. Specialiști foarte buni dar extrem de putini, mai întotdeauna plasați unde nu trebuie așa ca ideile lor cele mai bune prind contur in străinătate. Când se implementează ceva, de la idee la realitate nu rămâne mai nimic. Le plac insa ideile mărețe dar ar pleca la lupta și cu un bat și cu câteva pietre sa arunce. Cam seamănă cu ce e la noi : vise frumoase ambalate in hârtie de cadou pe care scrie : merge și așa. Niciodată nu am crezut ca sateliții aia fac cât o ceapa degerata. Electronica și partea electrică din ele nu putea fi de mii de ori peste aspiratoarele rusești aduse la noi și care erau sub o matura buna sau joculetele Nu pagadi cu Lupul care prindea oua.
Oare întâmplător insistă atât de mult pe hipersonice în ultimii ani? Astea n-au treabă cu sateliții?
Lista cu satelitii militari lansati de sovietici / rusesti
• Almaz-T radar spacecraft
• Araks surveillance satellite
• Bars cartgography satellite
• Bars-M cartgography satellite
• Blagovest communications satellite series – Latest mission: Blagovest-14L
• Egyptsat-2 (559GK) series – EgyptSat-2 EgyptSat-A
• EKS early warning satellite system – Latest mission: Fourth launch of the EKS/Tundra satellite
• EMKA (Kosmos-2525)
• NEW, July 24: EMKA-2
• Falcon Eye-2 (UAE)
• Garpun military data relay satellite
• Geo-IK-2 geodetic satellite – Latest mission: Geo-IK-2 No. 13L geodetic satellite
• GLONASS satellite navigation network – Uragan navigation satellite ; GLONASS satellite missions – Latest mission: GLONASS-M No. 60 ; Uragan-K (GLONASS-K) navigation satellite – Latest mission: GLONASS-K No. 15 ; GLONASS-K2 navigation satellite
• IS anti-satellite system
• Kanopus-ST ocean-watching satellite
• Kobalt-M reconnaissance satellite
• Kondor radar reconnaissance satellite
• Kondor-E radar reconnaissance satellite
• Kosmos-2499
• Kosmos-2504
• Kosmos-2535, Kosmos-2536, Kosmos-2537, Kosmos-2538
• Kosmos-2542
• Liana electronic intelligence network – Latest mission: Lotos-S1 No. 804
• Meridian communications satellite – Latest mission: Meridian-M2 (19L)
• MMKK space plane
• Musson geodetic satellite
• Napryazhenie geodesy satellite
• Naryad anti-satellite system
• Oko/US-K early warning satellite
• Olymp data-relay satellite
• Parus navigation satellite
• Persona reconnaissance satellite
• NEW, June 25: Pion-NKS
• Raduga communications satellite
• Raduga-1/Globus-1 communications satellite
• Raduga-1M/Globus-1M communications satellite
• Razbeg reconnaissance satellite
• Rodnik communications satellite – Latest mission: Rodnik (Block 16)
• Sfera geodetic satellite
• SKA radar satellite
• Strela communications satellite
• Tselina electronic intelligence satellite
• US-A and US-P ocean-surveillance and missile-guidance spacecraft
• Yantar-1KFT Kometa
A complete list of Lotos-S1 launches in the Liana constellation:
No. Launch date and time Spacecraft designation Launch vehicle Launch site
801 2009 Nov. 20, 13:44 Moscow Time Kosmos-2455 Soyuz-U
Plesetsk, Site 16
802 2014 Dec. 25, 06:01 Moscow Time Kosmos-2503 Soyuz-2-1b
Plesetsk, Site 43
803 2017 Dec. 2, 13:43:26.331 Moscow Time Kosmos-2524
Soyuz-2-1b
Plesetsk, Site 43
804 2018 Oct. 25, 03:15 Moscow Time Kosmos-2528
Soyuz-2-1b
Plesetsk, Site 43
805 2021 Feb. 2, 23:45:28.079 Moscow Time Kosmos-2549
Soyuz-2-1b
Plesetsk, Site 43
901 2021 June 25, 22:50:00.241 Moscow Time Kosmos (Pion-NKS)
Soyuz-2-1b
Plesetsk, Site 43